Elevii bistriţeni, peste 3000 de corigenţe şi 750.000 de absenţe
De la începutul anului şcolar2008 – 2009, au fost înregistrate în cataloagele claselor din unităţile de învăţământ din judeţul Bistriţa-Năsăud peste 750.000 de absenţe şi, de asemenea, conform datelor furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa – Năsăud (ISJ BN), în primul semestru au fost înregistrat un număr de 3.815 corigenţe.
Inspectorul şcolar general, profesorul Mihai Mureşan, a declarat că, corigenţele înregistrate în decursul primului semestru denotă faptul că elevii nu şi-au văzut de treabă la materiile respective, iar vis – a-vis de numărul corigenţelor, aduce în discuţie faptul că acest număr împărţit la numărul de clase, rezultă că doar cei incompetenţi obţin aceste rezultate, deci nu este un număr exagerat.
750.000 de ore chiulite de elevii bistriţeni
În primul semestru al anului şcolar 2008 – 2009 peste 750.000 de absenţe ale elevilor au fost înregistrate, conform ISJ BN. Elevii au lipsit de la ore, fie din cauza problemelor de sănătate, fie că au fost învoiţi de părinţi sau din motive personale nu s-au prezentat la şcoală. Dintre aceste absenţe înregistrate de la începutul anului şcolar, 468.777 au fost motivate de diriginte, pe baza scutirilor medicale prezentate de elevi sau pe baza învoirilor de la părinţi. Peste 250.000 de absenţe au rămas nemotivate, ele având o mare influenţă asupra mediei la purtare a elevilor.
De precizat este faptul că, în cursul raziilor efectuate de jandarmi în ultima perioadă, sute de elevi absenţi de la orele de curs, au fost depistaţi şi identificaţi prin baruri, fast-food-uri şi plimbându-se prin parc.
Potrivit regulamentului şcolar de ordine interioară, diriginţii de clasă au obligaţia să anunţe, în scris sau telefonic, în cazul unui număr mare de absenţe ale elevului, părintele sau tutorele legitim despre situaţia pe care elevul o prezintă la şcoală.
Mihai Mureşan, inspectorul şcolar general, a precizat că pentru diminuarea numărului absenţelor trebuie respectate măsurile care există deja, iar directorii sunt informaţi cu privire la aplicarea strictă a regulamentului şcolar ce priveşte frecventarea orelor de curs de către elevi.
Multe dintre absenţe sunt făcute de elevii navetişti, care întârzie la ore sau nu ajung din cauza inexistenţei unui mijloc de transport fix sau din cauza faptului că autobuzul nu ajunge la timp, din cauza condiţiilor meteorologice sau alte cauze. De exemplu, dacă prezenţa se face la începutul orei, elevul navetist care nu a ajuns încă, va fi pus absent, dar bineînţeles unul dintre motivele pentru care elevii chiulesc de la ore este lipsa orelor atractive, a mai precizat Mihai Mureşan.
Elevi stau la şcoală aproape cât părinţii lor la serviciu
Sunt zile în care elevii de gimnaziu şi liceenii au şi şapte ore la rând, iar supraaglomerarea programelor şcolare e cunoscută de toată lumea, însă nu s-a găsit încă nicio soluţie. Indiferent de ciclul de studii, elevii sunt încărcaţi la maximum cu ore şi lecţii. Pe lângă orele de studiu care sunt şi în număr de şase, şapte pe zi, programul elevilor este şi mai aglomerat cu pregătiri suplimentare, cu rezolvarea temelor de casă şi meditaţii, mai ales în cazul elevilor de clasele a şaptea şi a opta, în perioada tezelor unice şi în cazul celor de clasa a 12 – a în perioada premergătoare bacalaureatului.
Repercusiunea programului aglomerat al elevilor îi face pe unii elevi să îşi piardă total interesul faţă de şcoală, pe alţii îi determină să înveţe doar la ce le place, iar elevilor interesaţi total le răpeşte tot timpul în încercarea lor de a ţine pas cu cerinţele.
Dascălii şi elevii deopotrivă recunosc că, în special în anii terminali, dar nu numai, se învaţă mai ales la materiile de examen, cele care contează pentru admiterea la liceu sau la facultate. În rest, se învaţă mai puţin, spre deloc, pentru că nu este timp fizic. Dacă facem un calcul simplu, ţinând cont de părerile elevilor, aceştia ar trebui să petreacă zilnic studiind, cel puţin 12 ore, pentru a obţine rezultate bune la toate materiile şi pentru ca informaţiile primite la ore să fie învăţate pentru a putea fi aplicate, nu numai pentru a şti a doua zi la lucrare, teză sau examen. Lipsa interesului pentru şcoală a unei mase largi de elevi, reiese din complexitatea materiei.
Există elevi interesaţi de superficial, ignorând esenţialul
Unii elevi se gândesc doar la media generală obţinută în decursul unui an, fără a se gândi la importanţa şcolii pentru dezvoltarea sa. Această categorie de elevi nu este prea interesată de media la matematică sau fizică, doresc doar o medie de trecere, însă acordă o atenţie deosebită materiilor la care este mai uşor, pentru a-şi mări media generală. Este o metodă eficientă pentru obţinerea unei medii mari la sfârşitul anului, dar nu şi o metodă eficientă, deoarece la terminarea studiilor importanţa este acordată tuturor materiilor, în special celor mai grele, iar admiterea în unele facultăţi se poate axa pe rezultatele în timpul liceului obţinută la o anumită materie.
Elevii care muncesc pentru obţinerea unei note mari în mediul urban sunt declasaţi de cei care provin din mediul rural cu 10 pe linie. Dar unii sunt cu mult sub nivelul acestei note, chiar dacă atunci când ajung la liceu elevii din mediul rural intră cu note mari obţinute la tezele unice, întrucât rezultatele obţinute la liceu nu ţin cont de această medie.
Familia şi şcoala – factori ce influenţează personalitatea
Familia, primul mediu de viaţă al copilului, exercită o influenţă considerabilă asupra dezvoltării acestuia. O singura carenţă a familiei antrenează dificultăţi la învăţătură. În familiile în care relaţia părinţilor este conflictuală, copilul începe să se frământe, îşi pune tot felul de întrebări cărora nu le găseşte răspuns, îşi pierde încrederea în ceea ce reprezintă pentru el dragostea, securitatea, liniştea. Nimic nu reuşeşte să-i mai atragă atenţia sau să-i trezească interesul. Deşi frecventează în continuare şcoala, este absent la ceea ce se petrece în jurul lui. La lecţii nu mai este atent, nu mai învaţă şi, în aceste condiţii, este admonestat.
Condiţiile ţinând de starea economică precară a familiei, părinţi cu salarii insuficiente, striviţi de nesiguranţa zilei de mâine, părinţi care nu au continuitate în munca profesională sau nu se pot încadra într-un loc de muncă, asociate cu factori ţinând de o moralitate scăzută, conduc, de cele mai multe ori, la insucces sau chiar la abandon şcolar şi eşuarea în conduite antisociale.
Lipsa comunicării adecvate între părinţi şi copii sau lipsa de interes a părinţilor pot îndepărta copilul de părinţi. Dacă părintele nu ştie să răspundă delicat şi înţelept încercărilor copilului de a şi-l face confident şi de a-i cere sfatul în probleme mai delicate, cele mai bune intenţii ale lui sunt sortite eşecului. Expresii de tipul "pe vremea mea" sau "îmi vine greu să vă înţeleg pe voi, tinerii de azi", pisălogeala sau ploaia de exemple negative din care copilul ar trebui să tragă anumite concluzii au exact efectul contrar celui scontat.
Delia Hriţuleac
Din numărul total de corigenţe, 2.183 au fost înregistrate la o singură materie, urmate de 872 la două materii şi 387 la trei materii. Au existat şi cazuri în care elevii au rămas corigenţi la peste trei materii. Drept urmare, aceştia trebuie să obţină în al doilea semestru medii mai mari la materiile respective, astfel încât la sfârşitul anului şcolar să aibă mai puţin de trei corigenţe, deoarece mai mult de trei corigenţe la sfârşitul anului implică automat repetarea anului şcolar.
Inspectorul şcolar general, profesorul Mihai Mureşan, a declarat că, corigenţele înregistrate în decursul primului semestru denotă faptul că elevii nu şi-au văzut de treabă la materiile respective, iar vis – a-vis de numărul corigenţelor, aduce în discuţie faptul că acest număr împărţit la numărul de clase, rezultă că doar cei incompetenţi obţin aceste rezultate, deci nu este un număr exagerat.
750.000 de ore chiulite de elevii bistriţeni
În primul semestru al anului şcolar 2008 – 2009 peste 750.000 de absenţe ale elevilor au fost înregistrate, conform ISJ BN. Elevii au lipsit de la ore, fie din cauza problemelor de sănătate, fie că au fost învoiţi de părinţi sau din motive personale nu s-au prezentat la şcoală. Dintre aceste absenţe înregistrate de la începutul anului şcolar, 468.777 au fost motivate de diriginte, pe baza scutirilor medicale prezentate de elevi sau pe baza învoirilor de la părinţi. Peste 250.000 de absenţe au rămas nemotivate, ele având o mare influenţă asupra mediei la purtare a elevilor.
De precizat este faptul că, în cursul raziilor efectuate de jandarmi în ultima perioadă, sute de elevi absenţi de la orele de curs, au fost depistaţi şi identificaţi prin baruri, fast-food-uri şi plimbându-se prin parc.
Potrivit regulamentului şcolar de ordine interioară, diriginţii de clasă au obligaţia să anunţe, în scris sau telefonic, în cazul unui număr mare de absenţe ale elevului, părintele sau tutorele legitim despre situaţia pe care elevul o prezintă la şcoală.
Mihai Mureşan, inspectorul şcolar general, a precizat că pentru diminuarea numărului absenţelor trebuie respectate măsurile care există deja, iar directorii sunt informaţi cu privire la aplicarea strictă a regulamentului şcolar ce priveşte frecventarea orelor de curs de către elevi.
Multe dintre absenţe sunt făcute de elevii navetişti, care întârzie la ore sau nu ajung din cauza inexistenţei unui mijloc de transport fix sau din cauza faptului că autobuzul nu ajunge la timp, din cauza condiţiilor meteorologice sau alte cauze. De exemplu, dacă prezenţa se face la începutul orei, elevul navetist care nu a ajuns încă, va fi pus absent, dar bineînţeles unul dintre motivele pentru care elevii chiulesc de la ore este lipsa orelor atractive, a mai precizat Mihai Mureşan.
Elevi stau la şcoală aproape cât părinţii lor la serviciu
Sunt zile în care elevii de gimnaziu şi liceenii au şi şapte ore la rând, iar supraaglomerarea programelor şcolare e cunoscută de toată lumea, însă nu s-a găsit încă nicio soluţie. Indiferent de ciclul de studii, elevii sunt încărcaţi la maximum cu ore şi lecţii. Pe lângă orele de studiu care sunt şi în număr de şase, şapte pe zi, programul elevilor este şi mai aglomerat cu pregătiri suplimentare, cu rezolvarea temelor de casă şi meditaţii, mai ales în cazul elevilor de clasele a şaptea şi a opta, în perioada tezelor unice şi în cazul celor de clasa a 12 – a în perioada premergătoare bacalaureatului.
Repercusiunea programului aglomerat al elevilor îi face pe unii elevi să îşi piardă total interesul faţă de şcoală, pe alţii îi determină să înveţe doar la ce le place, iar elevilor interesaţi total le răpeşte tot timpul în încercarea lor de a ţine pas cu cerinţele.
Dascălii şi elevii deopotrivă recunosc că, în special în anii terminali, dar nu numai, se învaţă mai ales la materiile de examen, cele care contează pentru admiterea la liceu sau la facultate. În rest, se învaţă mai puţin, spre deloc, pentru că nu este timp fizic. Dacă facem un calcul simplu, ţinând cont de părerile elevilor, aceştia ar trebui să petreacă zilnic studiind, cel puţin 12 ore, pentru a obţine rezultate bune la toate materiile şi pentru ca informaţiile primite la ore să fie învăţate pentru a putea fi aplicate, nu numai pentru a şti a doua zi la lucrare, teză sau examen. Lipsa interesului pentru şcoală a unei mase largi de elevi, reiese din complexitatea materiei.
Există elevi interesaţi de superficial, ignorând esenţialul
Unii elevi se gândesc doar la media generală obţinută în decursul unui an, fără a se gândi la importanţa şcolii pentru dezvoltarea sa. Această categorie de elevi nu este prea interesată de media la matematică sau fizică, doresc doar o medie de trecere, însă acordă o atenţie deosebită materiilor la care este mai uşor, pentru a-şi mări media generală. Este o metodă eficientă pentru obţinerea unei medii mari la sfârşitul anului, dar nu şi o metodă eficientă, deoarece la terminarea studiilor importanţa este acordată tuturor materiilor, în special celor mai grele, iar admiterea în unele facultăţi se poate axa pe rezultatele în timpul liceului obţinută la o anumită materie.
Elevii care muncesc pentru obţinerea unei note mari în mediul urban sunt declasaţi de cei care provin din mediul rural cu 10 pe linie. Dar unii sunt cu mult sub nivelul acestei note, chiar dacă atunci când ajung la liceu elevii din mediul rural intră cu note mari obţinute la tezele unice, întrucât rezultatele obţinute la liceu nu ţin cont de această medie.
Familia şi şcoala – factori ce influenţează personalitatea
Familia, primul mediu de viaţă al copilului, exercită o influenţă considerabilă asupra dezvoltării acestuia. O singura carenţă a familiei antrenează dificultăţi la învăţătură. În familiile în care relaţia părinţilor este conflictuală, copilul începe să se frământe, îşi pune tot felul de întrebări cărora nu le găseşte răspuns, îşi pierde încrederea în ceea ce reprezintă pentru el dragostea, securitatea, liniştea. Nimic nu reuşeşte să-i mai atragă atenţia sau să-i trezească interesul. Deşi frecventează în continuare şcoala, este absent la ceea ce se petrece în jurul lui. La lecţii nu mai este atent, nu mai învaţă şi, în aceste condiţii, este admonestat.
Condiţiile ţinând de starea economică precară a familiei, părinţi cu salarii insuficiente, striviţi de nesiguranţa zilei de mâine, părinţi care nu au continuitate în munca profesională sau nu se pot încadra într-un loc de muncă, asociate cu factori ţinând de o moralitate scăzută, conduc, de cele mai multe ori, la insucces sau chiar la abandon şcolar şi eşuarea în conduite antisociale.
Lipsa comunicării adecvate între părinţi şi copii sau lipsa de interes a părinţilor pot îndepărta copilul de părinţi. Dacă părintele nu ştie să răspundă delicat şi înţelept încercărilor copilului de a şi-l face confident şi de a-i cere sfatul în probleme mai delicate, cele mai bune intenţii ale lui sunt sortite eşecului. Expresii de tipul "pe vremea mea" sau "îmi vine greu să vă înţeleg pe voi, tinerii de azi", pisălogeala sau ploaia de exemple negative din care copilul ar trebui să tragă anumite concluzii au exact efectul contrar celui scontat.
Delia Hriţuleac
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Articol vizualizat de 775 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.