Scandalul permiselor false – azi în Cluj, mâine în Bistriţa
Este o certitudine faptul că scandalul "permiselor false", după modelul Piteşti, se va extinde în toată ţara. Au urmat Iaşi, Covasna şi acum Clujul. Va veni probabil şi rândul judeţului Bistriţa-Năsăud, ca într-o boală de cancer generalizat care a cuprins întregul organism. În 17 martie 2009, cazanul a dat din nou în clocot la Cluj, iar unda de şoc va lovi nu peste mult timp şi Bistriţa.
Ancheta derulată la timpul respectiv, mai mult o cercetare de ordin intern, a fost efectuată de o echipă de control venită de la Bucureşti. Componenţii echipei de control au acţionat mai mult ca nişte spălători de la "Nufărul" - afacerea a fost „albită”, iar cei implicaţi s-au bucurat liniştiţi de roadele "businessului" lor şi de libertate. Iar peste dosar, după buna tradiţie românească, a început să se aştearnă praful.
Dosar resuscitat
În data de 30 iunie 2008, "Gazeta de Bistriţa" a revenit cu un alt material pe aceeaşi temă, cu privire la existenţa unei reţele de tip piramidal de corupţie, cu ramificaţii, dar şi cu un anumit centru de comandă în Cluj-Napoca - "Scandalul permiselor false cuprinde şi Bistriţa-Năsăud". Surse din apropierea anchetei ne-au relatat la vremea respectivă că dosarul a fost resuscitat, cercetările fiind efectuate de către Direcţia Generală Anticorupţie, Serviciul Teritorial Cluj, sub controlul procurorilor DNA Cluj.
Cu marja de eroare pe care am anticipat-o, după circa nouă luni de zile, tăvălugul a venit implacabil. La Cluj, activitatea de la Serviciul Comunitar de Permise şi Înmatriculări Auto (SCPIA) a fost întreruptă, marţi dimineaţa, în 17 martie, în urma unei descinderi a lucrătorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA). În acelaşi timp cu descinderea de la sediul SCPIA Cluj s-au efectuat şi 13 percheziţii domiciliare, la tot atâtea adrese din Cluj-Napoca. Surse apropiate anchetei au dezvăluit faptul că aceasta vizează cu precădere modul în care au fost obţinute anumite permise de conducere auto, începând cu anul 2006, dar şi înainte de acest an. Se pare că afacerea are ceva vechime. De asemenea, este posibil ca cercetările să se extindă şi în anumite judeţe vecine, printre care este nominalizat şi Bistriţa-Năsăud.
Povestea a început în luna august 2005, când pe adresa MAI a fost trimisă o plângere care viza abuzurile în serviciu, fapte privind comiterea unor infracţiuni a unor nume grele din poliţia bistriţeană, legate de eliberarea unor permise de conducere auto false, dar şi asigurarea unei protecţii unor firme judeţene de transporturi internaţional de persoane implicate în traficul de migranţi. Plângerea respectivă a fost trimisă şi pe adresa Administraţiei Prezidenţiale, respectiv preşedintelui Traian Băsescu.
Banii jos, carnetul în mână
Conform celor sesizate atât la Preşedinţie, cât şi la MAI, în cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere Bistriţa-Năsăud exista un grup implicat în organizarea unei reţele care racola persoane interesate să obţină contra cost permise de conducere pentru profesionişti, false. Algoritmul după care se derula această operaţiune cu caracter infracţional consta în racolarea "clienţilor", iar de multe ori obţinerea propriu-zisă a permisului de conducere dura fix o zi. "În ziua cea mai lungă" erau "arse" nişte etape, care în mod normal durau câteva luni de zile. Într-o singură zi se realiza cursul de şcolarizare, care avea o durată de două luni şi se întocmea dosarul în vederea susţinerii examenului de conducere. După încă o săptămână, timp în care se realiza în mod fictiv o mutaţie a domiciliului clientului, dacă era cazul, şi lucrul cel mai important, achitarea plăţii, sume care mergeau până la 2.500 - 5.000 de euro, doritorul devenea şofer profesionist.
Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, aria de racolare a clienţilor era oraşul Năsăud şi zonele limitrofe. După racolarea acestora, se întocmeau dosarele care erau înaintate unei şcoli de şoferi profesionişti din Turda, judeţul Cluj. Afacerea se desfăşura cu precizia unui ceasornic elveţian. În momentul formării unui grup de 3-4 persoane, un membru al reţelei se deplasa cu aceştia la Turda, la şcoala de şoferi. O altă persoană din cadrul organizaţiei din şcoala de şoferi, prelua dosarul care conţinea cazierul judiciar şi o copie după actul de identitate. Cu acel prilej se achitau 5 milioane lei (n.r. – lei vechi) pentru dosar şi încă un milion pentru vizita medicală şi testul psihologic. În aceeaşi zi, conform surselor noastre, dosarul era avizat de ARR Cluj, dar şi de Serviciul Poliţiei Rutiere Cluj. Pentru ca lucrurile să meargă şnur, clienţilor din judeţul Bistriţa-Năsăud li se mai aranja şi câte o mutaţie fictivă într-o localitate din judeţul Cluj. Examenul propriu-zis era o simplă bagatelă. "Cei stabiliţi" erau însemnaţi pentru ca nu cumva să clacheze în timpul examenului teoretic - completarea chestionarului la sală - ei învăţau unul singur, celebrul chestionar nr.10. Indiferent ce număr de chestionar le cădea, ei completau doar răspunsurile pe care erau puşi să le memoreze, cele de la chestionarul nr.10. Preţul, după cum am mai arătat, era unul pe măsură, sumele plecând de la 2.500 la 5.000 euro sau mai mult.
Şi-au obţinut astfel mult râvnitul carnet de şofer chiar şi persoane care se găseau în străinătate. Bineînţeles că aici tariful era mai mare, putând ajunge şi la 4-5.000 euro.
Sigur, la momentul apariţiei materialului din "Gazeta de Bistriţa", după estimările noastre era o chestiune doar de zile până la declanşarea anchetei, care după cum s-a văzut a durat circa 9 luni de zile. Atâta le-a trebuit probabil anchetatorilor de la DGA şi DNA pentru a descâlci firele acestei complexe poveşti de corupţie.
Clienţi sub acoperire
Potrivit unor surse din cadrul anchetei, momentan acţiunea vizează patru angajaţi ai SPCIA Cluj, doi ofiţeri şi doi agenţi, precum şi mai mulţi intermediari din judeţe vecine Clujului. În timpul monitorizării activităţilor infracţionale, anchetatorii au folosit investigatori sub acoperire, care au devenit clienţi doritori de a obţine un permis de conducere auto contra cost. Aceşti au plătit celor de la "Permise" Cluj circa 10.000 euro. Cu siguranţă, spun aceleaşi surse, ancheta se va extinde şi în alte judeţe, inclusiv în Bistriţa-Năsăud. În judeţul Cluj, ea este în plină desfăşurare.
"Gazeta de Bistriţa", ca în alte zeci de situaţii, va ţine aproape şi va veni cu noi amănunte legate de acest imens scandal de corupţie.
Ovidiu Tudoran
"Gazeta de Bistriţa" este printre primele publicaţii din România, care a dezvăluit această adevărată "afacere", extraordinar de profitabilă, prin care unii angajaţi din cadrul MAI s-au îmbogăţit.
În 2006 au acţionat ca la „Nufărul”
În urmă cu trei ani, în martie 2006, în paginile "Gazetei de Bistriţa" a fost publicat un articol intitulat "Euro Familia Permiselor Auto", în care se dezvăluia faptul că în judeţul Bistriţa-Năsăud funcţiona o reţea, practic un sistem piramidal de corupţie format din mai multe grupuri distincte, cu atribuţiuni clar definite - racolatori de candidaţi pentru obţinerea permiselor de conducere auto, patroni de şcoli de şoferi, funcţionari şi poliţişti până la cel mai înalt nivel.
În 2006 au acţionat ca la „Nufărul”
În urmă cu trei ani, în martie 2006, în paginile "Gazetei de Bistriţa" a fost publicat un articol intitulat "Euro Familia Permiselor Auto", în care se dezvăluia faptul că în judeţul Bistriţa-Năsăud funcţiona o reţea, practic un sistem piramidal de corupţie format din mai multe grupuri distincte, cu atribuţiuni clar definite - racolatori de candidaţi pentru obţinerea permiselor de conducere auto, patroni de şcoli de şoferi, funcţionari şi poliţişti până la cel mai înalt nivel.
Ancheta derulată la timpul respectiv, mai mult o cercetare de ordin intern, a fost efectuată de o echipă de control venită de la Bucureşti. Componenţii echipei de control au acţionat mai mult ca nişte spălători de la "Nufărul" - afacerea a fost „albită”, iar cei implicaţi s-au bucurat liniştiţi de roadele "businessului" lor şi de libertate. Iar peste dosar, după buna tradiţie românească, a început să se aştearnă praful.
Dosar resuscitat
În data de 30 iunie 2008, "Gazeta de Bistriţa" a revenit cu un alt material pe aceeaşi temă, cu privire la existenţa unei reţele de tip piramidal de corupţie, cu ramificaţii, dar şi cu un anumit centru de comandă în Cluj-Napoca - "Scandalul permiselor false cuprinde şi Bistriţa-Năsăud". Surse din apropierea anchetei ne-au relatat la vremea respectivă că dosarul a fost resuscitat, cercetările fiind efectuate de către Direcţia Generală Anticorupţie, Serviciul Teritorial Cluj, sub controlul procurorilor DNA Cluj.
Cu marja de eroare pe care am anticipat-o, după circa nouă luni de zile, tăvălugul a venit implacabil. La Cluj, activitatea de la Serviciul Comunitar de Permise şi Înmatriculări Auto (SCPIA) a fost întreruptă, marţi dimineaţa, în 17 martie, în urma unei descinderi a lucrătorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA). În acelaşi timp cu descinderea de la sediul SCPIA Cluj s-au efectuat şi 13 percheziţii domiciliare, la tot atâtea adrese din Cluj-Napoca. Surse apropiate anchetei au dezvăluit faptul că aceasta vizează cu precădere modul în care au fost obţinute anumite permise de conducere auto, începând cu anul 2006, dar şi înainte de acest an. Se pare că afacerea are ceva vechime. De asemenea, este posibil ca cercetările să se extindă şi în anumite judeţe vecine, printre care este nominalizat şi Bistriţa-Năsăud.
Povestea a început în luna august 2005, când pe adresa MAI a fost trimisă o plângere care viza abuzurile în serviciu, fapte privind comiterea unor infracţiuni a unor nume grele din poliţia bistriţeană, legate de eliberarea unor permise de conducere auto false, dar şi asigurarea unei protecţii unor firme judeţene de transporturi internaţional de persoane implicate în traficul de migranţi. Plângerea respectivă a fost trimisă şi pe adresa Administraţiei Prezidenţiale, respectiv preşedintelui Traian Băsescu.
Banii jos, carnetul în mână
Conform celor sesizate atât la Preşedinţie, cât şi la MAI, în cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere Bistriţa-Năsăud exista un grup implicat în organizarea unei reţele care racola persoane interesate să obţină contra cost permise de conducere pentru profesionişti, false. Algoritmul după care se derula această operaţiune cu caracter infracţional consta în racolarea "clienţilor", iar de multe ori obţinerea propriu-zisă a permisului de conducere dura fix o zi. "În ziua cea mai lungă" erau "arse" nişte etape, care în mod normal durau câteva luni de zile. Într-o singură zi se realiza cursul de şcolarizare, care avea o durată de două luni şi se întocmea dosarul în vederea susţinerii examenului de conducere. După încă o săptămână, timp în care se realiza în mod fictiv o mutaţie a domiciliului clientului, dacă era cazul, şi lucrul cel mai important, achitarea plăţii, sume care mergeau până la 2.500 - 5.000 de euro, doritorul devenea şofer profesionist.
Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, aria de racolare a clienţilor era oraşul Năsăud şi zonele limitrofe. După racolarea acestora, se întocmeau dosarele care erau înaintate unei şcoli de şoferi profesionişti din Turda, judeţul Cluj. Afacerea se desfăşura cu precizia unui ceasornic elveţian. În momentul formării unui grup de 3-4 persoane, un membru al reţelei se deplasa cu aceştia la Turda, la şcoala de şoferi. O altă persoană din cadrul organizaţiei din şcoala de şoferi, prelua dosarul care conţinea cazierul judiciar şi o copie după actul de identitate. Cu acel prilej se achitau 5 milioane lei (n.r. – lei vechi) pentru dosar şi încă un milion pentru vizita medicală şi testul psihologic. În aceeaşi zi, conform surselor noastre, dosarul era avizat de ARR Cluj, dar şi de Serviciul Poliţiei Rutiere Cluj. Pentru ca lucrurile să meargă şnur, clienţilor din judeţul Bistriţa-Năsăud li se mai aranja şi câte o mutaţie fictivă într-o localitate din judeţul Cluj. Examenul propriu-zis era o simplă bagatelă. "Cei stabiliţi" erau însemnaţi pentru ca nu cumva să clacheze în timpul examenului teoretic - completarea chestionarului la sală - ei învăţau unul singur, celebrul chestionar nr.10. Indiferent ce număr de chestionar le cădea, ei completau doar răspunsurile pe care erau puşi să le memoreze, cele de la chestionarul nr.10. Preţul, după cum am mai arătat, era unul pe măsură, sumele plecând de la 2.500 la 5.000 euro sau mai mult.
Şi-au obţinut astfel mult râvnitul carnet de şofer chiar şi persoane care se găseau în străinătate. Bineînţeles că aici tariful era mai mare, putând ajunge şi la 4-5.000 euro.
Sigur, la momentul apariţiei materialului din "Gazeta de Bistriţa", după estimările noastre era o chestiune doar de zile până la declanşarea anchetei, care după cum s-a văzut a durat circa 9 luni de zile. Atâta le-a trebuit probabil anchetatorilor de la DGA şi DNA pentru a descâlci firele acestei complexe poveşti de corupţie.
Clienţi sub acoperire
Potrivit unor surse din cadrul anchetei, momentan acţiunea vizează patru angajaţi ai SPCIA Cluj, doi ofiţeri şi doi agenţi, precum şi mai mulţi intermediari din judeţe vecine Clujului. În timpul monitorizării activităţilor infracţionale, anchetatorii au folosit investigatori sub acoperire, care au devenit clienţi doritori de a obţine un permis de conducere auto contra cost. Aceşti au plătit celor de la "Permise" Cluj circa 10.000 euro. Cu siguranţă, spun aceleaşi surse, ancheta se va extinde şi în alte judeţe, inclusiv în Bistriţa-Năsăud. În judeţul Cluj, ea este în plină desfăşurare.
"Gazeta de Bistriţa", ca în alte zeci de situaţii, va ţine aproape şi va veni cu noi amănunte legate de acest imens scandal de corupţie.
Ovidiu Tudoran
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- In acest week-end, frig si ninsori in Bistrita-Nasaud publicat în data de 22-01-2011
- Scandal la Penitenciar publicat în data de 27-02-2011
- Liga I, etapa a XX-a: Bistriţa a învins Sportul cu 1-0 publicat în data de 05-03-2011
- An de an, Primaria Bistrita reincepe ,,marea peticeala” publicat în data de 05-03-2011
- Împuşcături ca în Vestul sălbatic publicat în data de 19-03-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 3467 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii