Padurile de pe valea Bârgaului risca sa ajunga cioate
Goana nebuna dupa aurul verde a vaduvit România cu peste 120.000 de hectare de padure. În zonele sarace ale tarii, printre care se numara si judetul Bistrita-Nasaud, lemnul este folosit ca moneda de schimb pentru ziua de mâine. De cealalta parte a baricadei se gasesc bogatii padurilor, cei pentru care lemnul nu mai este o simpla moneda, ci miza unor afaceri cu adevarat înfloritoare.
Furt cu salbaticie
Jumatate din padurile României au fost taiate abuziv în ultimul secol. Defrisarile ilegale s-au întetit însa din momentul în care fondul forestier a început sa fie retrocedat. Proprietarii au ras de pe fata pamântului zeci de mii de hectare de padure, ca sa faca bani repede. Numai în Bistrita Bârgaului respectiv Tihuta un hectar de padure este taiat în fiecare zi.
Proprietarii de paduri au tot dreptul sa taie copacii de pe terenul lor. Defrisarea trebuie însa facuta ca la carte si în deplina legalitate. Padurea e principala avere a localnicilor care îsi câstiga astfel pâinea si de care unii profita, agonisind averi impresionante. S-a furat cu salbaticie dupa revolutia din 1989 de prin padurile din Pasul Tihuta si asta deoarece acestea nu au fost înapoiate proprietarilor de drept pâna în anul 2007. Mostenirea de 18.000 de hectare a comunei Prundu-Bârgaului abia din vara anului 2007 a revenit proprietarului de drept – Primaria Prundu-Bârgaului, dupa procese îndelungate cu Ocolul Silvic din Suceava.
Nimeni din zona nu spune ca fura, localnicii afirma ca: „mergem sa facem lemne“. Aiurea, lemne fac copiii lor, care multi dintre ei au firme si gatere si care sunt o adevarata masina de produs bani.
Autoritatile privesc
Cu toate ca legislatia din domeniul silvic prevede ca aceasta infractiune si anume furtul se pedepseste cu închisoarea, nimeni nu plateste pentru comiterea ei. Mai mult, autoritatile nu se grabesc sa gaseasca vinovatul.
Noul Cod silvic prevede ca padurea trebuie replantata în termen de doi ani de la taiere. Dar cum acest efort este destul de costisitor, ajungând la aproximativ 300 milioane lei vechi pentru fiecare hectar, putini sunt cei care se încumeta sa respecte legea.
Din cauza costurilor mari, dar si a nepasarii, în România exista acum peste 20.000 de hectare neplantate si 350.000 de hectare, retrocedate, dar neadministrate. În ultimii ani, prin taieri ilegale au fost rarite 95.007 hectare de padure. Alte 32.000 de hectare de padure au fost rase de pe fata pamântului. În urma proceselor de retrocedare, statul a ramas cu 4,2 milioane de hectare de padure. Acestea însumeaza 26,7% din suprafata tarii, fata de 29,3%, cât este media europeana.
În zona Pasului Tihuta sunt foarte multe locuri unde copacii sunt rasi ramânând ca amintire doar cioatele acestora. Modul de a câstiga un ban de pe urma furtului de lemne este unul destul de simplu. Omul din „poienile de sub munte” taie lemnul cu o drujba, îl coboara cu un cal si îl despica cu un gater. Vinde cheresteaua la pret de nimic (circa 200 lei/mc) si traieste câteva saptamâni cu banii câstigati ilegal.
Asta e doar începutul. Marii beneficiari, care detin firme de prelucrare a lemnului din zona se inspira din raspunsul a doua întrebari: „unde?” si „cu ce?”. Adica unde sa ne construim casele de vacanta daca nu taiem padurea? Cu ce sa le construim daca nu avem bani, materie prima? Asa ca s-au rezolvat toate când comit ilegalitati sau cel putin asta ne da de înteles când zona Tihuta este împânzita de cabane sau vile construite din lemn si apartinând majoritatea celor care produc materia prima-lemnul.
Lemnul aduce bani peste noapte
Nu sunt putini cei care odata ce au primit prin retrocedare suprafete de padure taie ce vor si cum vor, pe principiul ce este în curtea mea ma priveste. Acest fenomen este întâlnit destul de des în judetul Bistrita-Nasaud. Mai precis pe Valea Bârgaului, autoritatile locale nu pot stopa taierile ilegale, asta pentru ca fie sunt depasite de situatie, fie închid ochiul vigilent. Hotii însa aproape ca nu se mai obosesc sa stearga urmele, iar controalele în zona sunt doar de ochii lumii. Stârnesc zâmbete si amenzi putine. Raziile care au loc în timpul saptamânii sunt gândite sa atraga atentia celor care fac afaceri ilegale si sa încerce a stopa fenomenul. Asta mai mult de ochii lumii, deoarece lucrurile nu stau chiar asa. Echipele de control ale ocolului silvic din zona, ori ale Inspectoratului territorial de regim Silvic si Vânatoare (ITRSV) descind pe sosea, însotite de masina politiei. Vestea ca inspectorii si politistii au iesit în control se raspândeste repede. Soferii si însotitorii se suna între ei sau primesc informatiile din barurile satului, de la localnicii care vad echipele de control. Dupa câteva ore petrecute pe sosea, rezultatele sunt “îmbucuratoare” - nu s-a încalcat legea si nicio bucata de lemn nu a iesit ilegal din padure. Însa, pe Valea Bârgaului privelistea este înfioratoare: mii de metri cubi de lemn zac pe drum, în curtile localnicilor, la gatere si în gara. Acolo însa, inspectorii calca mult mai rar si asta pentru ca probabil fenomenul e sub control. Sau nu? Padurile zonei Tihuta sunt la mare cautare de doritorii de a face un ban ilegal si asta mai ales în week-end când din declaratile unei localnice ”nu se fac controale”. “Transportul lemnelor merge ca pe roate fara ca cineva sa-i verifice. Pe aici trec si 5-8 masini de lemne, noaptea, la sfârsit de saptamâna”, a precizat M.S. Convinsi probabil ca în zona Vaii Bârgaului nu se fura, controlorii trec rar prin zona. Însa taierile abuzive se vad cu ochiul liber în studii oficiale. Într-un sondaj comandat în 2007 de Inspectoratul Judetean de Politie Bistrita-Nasaud în zona, lumea admite ca fura. 87% din subiecti spun ca se taie ilegal, iar 63% dintre ei spun ca nu se taie sporadic, ci masiv si constant. Politistii si specialistii din cadrul ITRSV Cluj au facut verificari în zona Vaii Bârgaului cu privire la modul în care agentii economici care desfasoara activitate de exploatare forestiera, de prelucrare si comercializare a materialului lemnos respecta legea. Spre exemplu, în primavara acestui an au fost verificate mai multe societati comerciale din zona. Acestia au aplicat aplicat în acea perioada doar doua sanctiuni contraventionale în valoare de 2.000 de lei, fiind confiscati circa 20 mc de material lemnos în valoare de peste 2.700 de lei. Cât priveste transportul materialului lemnos si instalatiile de debitat de pe Valea Bârgaului, lucratorii Compartimentului Silvicultura din cadrul Serviciului Politiei de Ordine Publica, împreuna cu specialisti ai ITRSV Cluj-Napoca, au constatat cinci contraventii, în valoare de 1.000 de lei, fiind confiscati 37,05 mc material lemnos în valoare de 6.890 de lei. Potrivit datelor ITRSV, în primavara acestui an au fost împadurite 324 de hectare de teren, dintre care 152 ha regenerare artificiala (cu puieti transplantati din alte zone) si 172 hectare cu puieti proveniti din regiunea respectiva (regenerare naturala).
Industrie nociva
Industria din spatele taierilor abuzive este foarte bine structurata. De la documente false, care asigura un transport de lemn legal, si pâna la prelucrarea acestuia prin instalatii de debitat neînregistrate, totul functioneaza ca uns. Operatorii comerciali sunt protejati de cele mai multe ori de gardul casei proprietate personala, unde nu se poate intra decât cu acordul scris al proprietarului. Sunt multe piedici si alte mii de probleme, iar în spatele acestora furtul materialului lemnos continua sa capete rafinamentul de care poate da dovada un popor inventiv. Inconstienti, multi nu realizeaza ca defrisând paduriile provoaca dezastre de care vor fi unicii responsabili si carora, cu greu le vor face fata muritorii de rând! Privind ce se întâmpla în România respectiv si în judetul Bistrita-Nasaud, fenomenele distructive nu au încetat sa apara de-a lungul anilor: inundatii, alunecari de teren si alte dezastre care vor duce la un final deloc favorabil omenirii. Ne întrebam de multe ori de ce se întâmpla toate acestea? Simplu: unul dintre factori este chiar defrisarile masive ale padurilor care au fost considerate unul dintre paznicii ce vegheaza la binele tuturor. Dupa cum decurg lucrurile, adica din rau în mai rau, este îndoielnic faptul ca aurul verde ne mai poate ajuta si asta gratie celor care nu stiu cum sa-si mai umple conturile de bani. Cine a spus ca pui lupul la paza oilor nu a facut-o degeaba! Multi dintre angajatii ocoalelor silvice de azi au case impunatoare, masini si bani obtinuti din afacerile cu lemne!
Elisabeta Ciuta
Furt cu salbaticie
Jumatate din padurile României au fost taiate abuziv în ultimul secol. Defrisarile ilegale s-au întetit însa din momentul în care fondul forestier a început sa fie retrocedat. Proprietarii au ras de pe fata pamântului zeci de mii de hectare de padure, ca sa faca bani repede. Numai în Bistrita Bârgaului respectiv Tihuta un hectar de padure este taiat în fiecare zi.
Proprietarii de paduri au tot dreptul sa taie copacii de pe terenul lor. Defrisarea trebuie însa facuta ca la carte si în deplina legalitate. Padurea e principala avere a localnicilor care îsi câstiga astfel pâinea si de care unii profita, agonisind averi impresionante. S-a furat cu salbaticie dupa revolutia din 1989 de prin padurile din Pasul Tihuta si asta deoarece acestea nu au fost înapoiate proprietarilor de drept pâna în anul 2007. Mostenirea de 18.000 de hectare a comunei Prundu-Bârgaului abia din vara anului 2007 a revenit proprietarului de drept – Primaria Prundu-Bârgaului, dupa procese îndelungate cu Ocolul Silvic din Suceava.
Nimeni din zona nu spune ca fura, localnicii afirma ca: „mergem sa facem lemne“. Aiurea, lemne fac copiii lor, care multi dintre ei au firme si gatere si care sunt o adevarata masina de produs bani.
Autoritatile privesc
Cu toate ca legislatia din domeniul silvic prevede ca aceasta infractiune si anume furtul se pedepseste cu închisoarea, nimeni nu plateste pentru comiterea ei. Mai mult, autoritatile nu se grabesc sa gaseasca vinovatul.
Noul Cod silvic prevede ca padurea trebuie replantata în termen de doi ani de la taiere. Dar cum acest efort este destul de costisitor, ajungând la aproximativ 300 milioane lei vechi pentru fiecare hectar, putini sunt cei care se încumeta sa respecte legea.
Din cauza costurilor mari, dar si a nepasarii, în România exista acum peste 20.000 de hectare neplantate si 350.000 de hectare, retrocedate, dar neadministrate. În ultimii ani, prin taieri ilegale au fost rarite 95.007 hectare de padure. Alte 32.000 de hectare de padure au fost rase de pe fata pamântului. În urma proceselor de retrocedare, statul a ramas cu 4,2 milioane de hectare de padure. Acestea însumeaza 26,7% din suprafata tarii, fata de 29,3%, cât este media europeana.
În zona Pasului Tihuta sunt foarte multe locuri unde copacii sunt rasi ramânând ca amintire doar cioatele acestora. Modul de a câstiga un ban de pe urma furtului de lemne este unul destul de simplu. Omul din „poienile de sub munte” taie lemnul cu o drujba, îl coboara cu un cal si îl despica cu un gater. Vinde cheresteaua la pret de nimic (circa 200 lei/mc) si traieste câteva saptamâni cu banii câstigati ilegal.
Asta e doar începutul. Marii beneficiari, care detin firme de prelucrare a lemnului din zona se inspira din raspunsul a doua întrebari: „unde?” si „cu ce?”. Adica unde sa ne construim casele de vacanta daca nu taiem padurea? Cu ce sa le construim daca nu avem bani, materie prima? Asa ca s-au rezolvat toate când comit ilegalitati sau cel putin asta ne da de înteles când zona Tihuta este împânzita de cabane sau vile construite din lemn si apartinând majoritatea celor care produc materia prima-lemnul.
Lemnul aduce bani peste noapte
Nu sunt putini cei care odata ce au primit prin retrocedare suprafete de padure taie ce vor si cum vor, pe principiul ce este în curtea mea ma priveste. Acest fenomen este întâlnit destul de des în judetul Bistrita-Nasaud. Mai precis pe Valea Bârgaului, autoritatile locale nu pot stopa taierile ilegale, asta pentru ca fie sunt depasite de situatie, fie închid ochiul vigilent. Hotii însa aproape ca nu se mai obosesc sa stearga urmele, iar controalele în zona sunt doar de ochii lumii. Stârnesc zâmbete si amenzi putine. Raziile care au loc în timpul saptamânii sunt gândite sa atraga atentia celor care fac afaceri ilegale si sa încerce a stopa fenomenul. Asta mai mult de ochii lumii, deoarece lucrurile nu stau chiar asa. Echipele de control ale ocolului silvic din zona, ori ale Inspectoratului territorial de regim Silvic si Vânatoare (ITRSV) descind pe sosea, însotite de masina politiei. Vestea ca inspectorii si politistii au iesit în control se raspândeste repede. Soferii si însotitorii se suna între ei sau primesc informatiile din barurile satului, de la localnicii care vad echipele de control. Dupa câteva ore petrecute pe sosea, rezultatele sunt “îmbucuratoare” - nu s-a încalcat legea si nicio bucata de lemn nu a iesit ilegal din padure. Însa, pe Valea Bârgaului privelistea este înfioratoare: mii de metri cubi de lemn zac pe drum, în curtile localnicilor, la gatere si în gara. Acolo însa, inspectorii calca mult mai rar si asta pentru ca probabil fenomenul e sub control. Sau nu? Padurile zonei Tihuta sunt la mare cautare de doritorii de a face un ban ilegal si asta mai ales în week-end când din declaratile unei localnice ”nu se fac controale”. “Transportul lemnelor merge ca pe roate fara ca cineva sa-i verifice. Pe aici trec si 5-8 masini de lemne, noaptea, la sfârsit de saptamâna”, a precizat M.S. Convinsi probabil ca în zona Vaii Bârgaului nu se fura, controlorii trec rar prin zona. Însa taierile abuzive se vad cu ochiul liber în studii oficiale. Într-un sondaj comandat în 2007 de Inspectoratul Judetean de Politie Bistrita-Nasaud în zona, lumea admite ca fura. 87% din subiecti spun ca se taie ilegal, iar 63% dintre ei spun ca nu se taie sporadic, ci masiv si constant. Politistii si specialistii din cadrul ITRSV Cluj au facut verificari în zona Vaii Bârgaului cu privire la modul în care agentii economici care desfasoara activitate de exploatare forestiera, de prelucrare si comercializare a materialului lemnos respecta legea. Spre exemplu, în primavara acestui an au fost verificate mai multe societati comerciale din zona. Acestia au aplicat aplicat în acea perioada doar doua sanctiuni contraventionale în valoare de 2.000 de lei, fiind confiscati circa 20 mc de material lemnos în valoare de peste 2.700 de lei. Cât priveste transportul materialului lemnos si instalatiile de debitat de pe Valea Bârgaului, lucratorii Compartimentului Silvicultura din cadrul Serviciului Politiei de Ordine Publica, împreuna cu specialisti ai ITRSV Cluj-Napoca, au constatat cinci contraventii, în valoare de 1.000 de lei, fiind confiscati 37,05 mc material lemnos în valoare de 6.890 de lei. Potrivit datelor ITRSV, în primavara acestui an au fost împadurite 324 de hectare de teren, dintre care 152 ha regenerare artificiala (cu puieti transplantati din alte zone) si 172 hectare cu puieti proveniti din regiunea respectiva (regenerare naturala).
Industrie nociva
Industria din spatele taierilor abuzive este foarte bine structurata. De la documente false, care asigura un transport de lemn legal, si pâna la prelucrarea acestuia prin instalatii de debitat neînregistrate, totul functioneaza ca uns. Operatorii comerciali sunt protejati de cele mai multe ori de gardul casei proprietate personala, unde nu se poate intra decât cu acordul scris al proprietarului. Sunt multe piedici si alte mii de probleme, iar în spatele acestora furtul materialului lemnos continua sa capete rafinamentul de care poate da dovada un popor inventiv. Inconstienti, multi nu realizeaza ca defrisând paduriile provoaca dezastre de care vor fi unicii responsabili si carora, cu greu le vor face fata muritorii de rând! Privind ce se întâmpla în România respectiv si în judetul Bistrita-Nasaud, fenomenele distructive nu au încetat sa apara de-a lungul anilor: inundatii, alunecari de teren si alte dezastre care vor duce la un final deloc favorabil omenirii. Ne întrebam de multe ori de ce se întâmpla toate acestea? Simplu: unul dintre factori este chiar defrisarile masive ale padurilor care au fost considerate unul dintre paznicii ce vegheaza la binele tuturor. Dupa cum decurg lucrurile, adica din rau în mai rau, este îndoielnic faptul ca aurul verde ne mai poate ajuta si asta gratie celor care nu stiu cum sa-si mai umple conturile de bani. Cine a spus ca pui lupul la paza oilor nu a facut-o degeaba! Multi dintre angajatii ocoalelor silvice de azi au case impunatoare, masini si bani obtinuti din afacerile cu lemne!
Elisabeta Ciuta
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Bistrita in 7 stiri publicat în data de 19-02-2011
- Tileagdul – sub asediul hotilor! publicat în data de 13-03-2011
- Împuşcături ca în Vestul sălbatic publicat în data de 19-03-2011
- Firma care ridica masini a fost amendata publicat în data de 27-02-2011
- In dosarul „Droguri cu epoleti”, acuzatii raman in arest publicat în data de 03-04-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 1060 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.