Amalgamul partidelor din PE
Alegerile europarlamentare au fost câştigate, aşa cum au susţinut reprezentaţii PD-L, de democrat-liberali în conjuncţie cu candidatul independent Elena Băsescu. Pe site-ul central al Parlamentului Europei (http://www.elections2009-results.eu/en/romania_en.html), la pagina dedicată României, PD-L figurează cu 29,71% şi Elena Băsescu cu 4,22%, ceea ce ne dă un total de 33.93%, superior scorului pe care l-a făcut Alianţa PSD+PC şi care este de 31,07%.
PRM care a făcut campanie cu noul aliat al lui Vadim Tudor, adică George Becali, a obţinut un scor frumuşel – 8,65%. Este un scor pe care un partid francez precum Front Naţional din Franţa – care este practic modelul pe care Vadim Tudor l-a avut în minte atunci când a înfiinţat Partidul România Mare – l-ar invidia; partidul lui Jean-Marie Le Pen a obţinut doar 6,3 procente, ceea ce nu este totuşi chiar atât de rău pentru o ţară de peste 60 de milioane de locuitori.
PPE deţine supremaţia
Pe scurt, partidul „popularilor” europeni – EPP-ED sau “Group of the European People's Party (Christian Democrats) and European Democrats” – a câştigat aceste alegeri, având un total de 264 de fotolii în Parlamentul European. Celălalt mare grup din Parlament, adică „socialiştii” – PES sau Socialist Group in the European Parliament – a primit doar 161 de fotolii. Din primul grup vor face parte aleşii români ce ţin de PD-L, precum şi Elena Băsescu, în vreme ce din al doilea grup vor face parte aleşii PSD+PC.
Mai multe femei europarlamentar
Statisticile europene evidenţiază că România a făcut progrese în sensul distribuirii mai echitabile a locurilor din Parlamentul European între femei şi bărbaţi. Dacă în compoziţia de până acum a corpului de parlamentari români din PE, era de 29% femei şi restul bărbaţi, procentul de femei românce alese acum în PE este mai mare de şapte procente.
Alianţa PSD+PC va avea deci 11 locuri în PE, la egalitate deci cu alianţa de facto dintre PD-L şi Elena Băsescu. PNL va avea cinci parlamentari, PRM doar trei, iar UDMR tot trei.
Socialiştii au pierdut teren
În celelalte foste ţări ale blocului comunist, precum Polonia, socialiştii au pierdut foarte mult teren, majoritatea locurilor din Parlament fiind câştigate de partide care vor intra în componenţa „popularilor europeni”: procentul partidului centrist din Polonia - Platforma Obywatelska – este unul de 44,43%, adjudecându-şi astfel el singur 28 de fotolii din Parlamentul European.
Alt partid ne-socialist dintr-o ţară fost comunistă care a câştigat procente uriaşe la alegerile europarlamentare este FIDESZ / KDNP - Fidesz - Magyar Polgári Szövetség, Kereszténydemokrata Néppárt – care au ajuns să obţină procentul zdrobitor de 56,37% în Ungaria. Şi FIDESZ va primi 15 din cele 22 de fotolii de parlamentari maghiari din PE, în vreme ce socialiştii maghiari vor primi doar patru locuri.
Echilibru între stânga şi dreapta
Totuşi, situaţia din ţările de est nu poate fi deloc generalizată. Ba chiar această disproporţie dintre „populari” sau „creştin-democraţi”, cum îşi mai spun ei, şi socialişti, este o situaţie ce poate fi găsită doar în estul Europei, printre popoare şi economii slăbite de criza economică şi care nu au deloc vechime în PE. Puterea cea mare în PE o deţin partidele din ţările fondatoare ale Uniunii Europene, adică Benelux, Germania, Franţa şi care reprezintă adevăratele forţe economice ce duc mai departe bunăstarea Europei. În aceste ţări cu o adevărată experienţă politică în sânul Parlamentului, rezultatele la alegeri indică o cu totul altă situaţie politică. Dacă lăsăm deoparte cazul Franţei, în care partidul prezidenţial –UMP, partid de centru-dreapta care va adera la grupul “popularilor” - a primit 27,8%, toate celelalte ţări cu o adevărată tradiţie democratică au dat voturi echilibrate atât stângii cât şi dreptei. În Germania, un partid precum cel al “Verzilor” ecologişti a primit 12% din voturi, în vreme ce în Franţa – situaţie fără precedent în această ţară – ecologiştii au primit 16,28%. Aceste milioane de voturi acordate în Franţa şi Germania ecologiştilor, ne indică o maturitate politică pe care România sau ţările din est nu o au. În Vest deci, nu numai alternativa de tip „socialişti sau democrat-liberali” funcţionează.
În Benelux – Belgia, Olanda, Luxemburg – precum şi în Finlanda, Suedia, Danemarca, situaţia este perfect echilibrată. Voturile au fost acordate aproape în mod egal marilor tendinţe politice, fără discrepanţe majore.
Românii, rudele sărace ale Europei
Rămâne de văzut în ce fel se vor integra parlamentarii europeni din România în familiile politice „populare” sau „socialiste”. Aceste familii au în sânul lor membri, consilieri sau aderenţi, a căror complicitate s-a format adesea încă din anii ’80 sau ’70. Există în sânul diverselor caste şi comisii, alianţe din care românii sunt excluşi prin simpla lor calitate de nou-veniţi sau „rude sărace” ale Europei. Este greu de crezut că românii vor putea face ceva mai mult decât o performanţă mediocră. Până acum, numărul de întrebări, proiectele de lege, dosare deschise cu ajutorul corpului parlamentar român este aproape nul şi aşa cum o arată comunicatele oficiale, de multe ori a fost nevoie de nişte parlamentari din Bulgaria pentru a sesiza Parlamentul European cu privire la nişte probleme care privesc în mod direct România.
Laurenţiu NECHITA
PRM care a făcut campanie cu noul aliat al lui Vadim Tudor, adică George Becali, a obţinut un scor frumuşel – 8,65%. Este un scor pe care un partid francez precum Front Naţional din Franţa – care este practic modelul pe care Vadim Tudor l-a avut în minte atunci când a înfiinţat Partidul România Mare – l-ar invidia; partidul lui Jean-Marie Le Pen a obţinut doar 6,3 procente, ceea ce nu este totuşi chiar atât de rău pentru o ţară de peste 60 de milioane de locuitori.
PPE deţine supremaţia
Pe scurt, partidul „popularilor” europeni – EPP-ED sau “Group of the European People's Party (Christian Democrats) and European Democrats” – a câştigat aceste alegeri, având un total de 264 de fotolii în Parlamentul European. Celălalt mare grup din Parlament, adică „socialiştii” – PES sau Socialist Group in the European Parliament – a primit doar 161 de fotolii. Din primul grup vor face parte aleşii români ce ţin de PD-L, precum şi Elena Băsescu, în vreme ce din al doilea grup vor face parte aleşii PSD+PC.
Mai multe femei europarlamentar
Statisticile europene evidenţiază că România a făcut progrese în sensul distribuirii mai echitabile a locurilor din Parlamentul European între femei şi bărbaţi. Dacă în compoziţia de până acum a corpului de parlamentari români din PE, era de 29% femei şi restul bărbaţi, procentul de femei românce alese acum în PE este mai mare de şapte procente.
Alianţa PSD+PC va avea deci 11 locuri în PE, la egalitate deci cu alianţa de facto dintre PD-L şi Elena Băsescu. PNL va avea cinci parlamentari, PRM doar trei, iar UDMR tot trei.
Socialiştii au pierdut teren
În celelalte foste ţări ale blocului comunist, precum Polonia, socialiştii au pierdut foarte mult teren, majoritatea locurilor din Parlament fiind câştigate de partide care vor intra în componenţa „popularilor europeni”: procentul partidului centrist din Polonia - Platforma Obywatelska – este unul de 44,43%, adjudecându-şi astfel el singur 28 de fotolii din Parlamentul European.
Alt partid ne-socialist dintr-o ţară fost comunistă care a câştigat procente uriaşe la alegerile europarlamentare este FIDESZ / KDNP - Fidesz - Magyar Polgári Szövetség, Kereszténydemokrata Néppárt – care au ajuns să obţină procentul zdrobitor de 56,37% în Ungaria. Şi FIDESZ va primi 15 din cele 22 de fotolii de parlamentari maghiari din PE, în vreme ce socialiştii maghiari vor primi doar patru locuri.
Echilibru între stânga şi dreapta
Totuşi, situaţia din ţările de est nu poate fi deloc generalizată. Ba chiar această disproporţie dintre „populari” sau „creştin-democraţi”, cum îşi mai spun ei, şi socialişti, este o situaţie ce poate fi găsită doar în estul Europei, printre popoare şi economii slăbite de criza economică şi care nu au deloc vechime în PE. Puterea cea mare în PE o deţin partidele din ţările fondatoare ale Uniunii Europene, adică Benelux, Germania, Franţa şi care reprezintă adevăratele forţe economice ce duc mai departe bunăstarea Europei. În aceste ţări cu o adevărată experienţă politică în sânul Parlamentului, rezultatele la alegeri indică o cu totul altă situaţie politică. Dacă lăsăm deoparte cazul Franţei, în care partidul prezidenţial –UMP, partid de centru-dreapta care va adera la grupul “popularilor” - a primit 27,8%, toate celelalte ţări cu o adevărată tradiţie democratică au dat voturi echilibrate atât stângii cât şi dreptei. În Germania, un partid precum cel al “Verzilor” ecologişti a primit 12% din voturi, în vreme ce în Franţa – situaţie fără precedent în această ţară – ecologiştii au primit 16,28%. Aceste milioane de voturi acordate în Franţa şi Germania ecologiştilor, ne indică o maturitate politică pe care România sau ţările din est nu o au. În Vest deci, nu numai alternativa de tip „socialişti sau democrat-liberali” funcţionează.
În Benelux – Belgia, Olanda, Luxemburg – precum şi în Finlanda, Suedia, Danemarca, situaţia este perfect echilibrată. Voturile au fost acordate aproape în mod egal marilor tendinţe politice, fără discrepanţe majore.
Românii, rudele sărace ale Europei
Rămâne de văzut în ce fel se vor integra parlamentarii europeni din România în familiile politice „populare” sau „socialiste”. Aceste familii au în sânul lor membri, consilieri sau aderenţi, a căror complicitate s-a format adesea încă din anii ’80 sau ’70. Există în sânul diverselor caste şi comisii, alianţe din care românii sunt excluşi prin simpla lor calitate de nou-veniţi sau „rude sărace” ale Europei. Este greu de crezut că românii vor putea face ceva mai mult decât o performanţă mediocră. Până acum, numărul de întrebări, proiectele de lege, dosare deschise cu ajutorul corpului parlamentar român este aproape nul şi aşa cum o arată comunicatele oficiale, de multe ori a fost nevoie de nişte parlamentari din Bulgaria pentru a sesiza Parlamentul European cu privire la nişte probleme care privesc în mod direct România.
Laurenţiu NECHITA
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 786 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii