Kelemen Hunor: „Autonomia teritoriala este un deziderat pentru UDMR”
„Autonomia este de actualitate fiindcă este o năzuinţă a unei comunităţi însemnate care trăieşte în România” . „UDMR a avut întotdeauna şi mesaje pentru întreaga societate românească".„Candidatura mea este o posibilitate de a dezamorsa unele tensiuni care încă există între majoritate şi minoritate, în abordările diferite ale aceloraşi realităţi” „Sunt convins că eu aş fi un bun preşedinte al României”. „România este un stat multietnic şi din acest punct de vedere noi am declarat că trebuie pusă Constituţia în acord cu realitatea”, a declarat într-un interviu acordat Gazetei de Cluj preşedintele executiv al UDMR, candidatul pentru alegerile prezidenţiale din partea uniunii, Kelemen Hunor.
Reporter: În momentul de faţă, unul din lait-motivele folosite frecvent de UDMR se referă la automonia Ţinutului Secuiesc. Totuşi, în contextul politic, social, economic mondial actual, asemenea acţiuni politice nu sunt neapărat susţinute. Chiar dacă problema kosovară ar putea fi considerată, dintr-un anumit punct de vedere, o excepţie, problemele din respectiva zonă nu se aseamănă neapărat cu cea a Ţinutului Secuiesc. În acest context, consideraţi că discursul UDMR referitor la această problemă mai este de actualitate? Putem vorbi de o acţiune pur politicianistă sau, mai degrabă, de o încercare de a menţine electoratul maghiar “aproape”?
Kelemen Hunor: Autonomia este de actualitate, fiind o năzuinţă a unei comunităţi însemnate care trăieşte în România. Ca atare, autonomia este un deziderat, nici pe departe un simplu „lait-motiv”, iar “politicianismul” la care vă referiţi îi caracterizează pe acei politicieni care asociază acest obiectiv cu folosirea paşaportului sau cu segregarea. Nu este vorba nici de una, nici de alta. Să fim serioşi, suntem membri ai Uniunii Europene, unde există doisprezece modele de autonomie şi în nicio ţară europeană autonomia nu este percepută ca independenţă statală. Acestea sunt exagerări lipsite de bun simţ.
Reporter: Mai mult, consideraţi că, abordând un asemenea subiect, destul de delicat, aveţi şanse reale la preşedinţia României?
K.H.: Capitalul de încredere al unui politician constă în consecvenţă. Eu nu voi spune altceva decât ceea ce am spus şi până acum şi cred că electoratul va aprecia acest lucru, indiferent de naţionalitate. UDMR a avut întotdeauna şi mesaje pentru întreaga societate românească. Criza economică nu are naţionalitate, măsurile de protecţie socială nu au conotaţii etnice. În calitate de candidat la preşedinţie voi propune soluţii concrete la probleme cu care ne confruntăm cu toţii.
Reporter: De ce aţi fost ales dvs. din partea UDMR pentru a intra în cursa pentru prezidenţiale, în condiţiile în care sunt multe personalităţi în partid, cu mult mai multă experienţă politică?
K.H.: Sunt preşedintele executiv al UDMR de doi ani, am fost şeful de campanie al Uniunii la două scrutinuri europarlamentare, la alegerile locale şi cele parlamentare am fost secretar de stat, iar din 2000 până în prezent sunt deputat de Harghita. Cei 12 ani de experienţă în politică, viziunea politică pe termen lung, calităţile profesionale şi cele umane i-au convins pe colegii mei că sunt un candidat bun. Am 41 de ani. Sunt un politician tânăr, dar nu consider că tinereţea ar fi o calitate în sine. Cred, în schimb, că înseamnă un stil nou de a face politică, înseamnă şi valori care sunt susţinute de electoratul tânăr. Ei chiar mă susţin în această calitate şi această susţinere este foarte importantă pentru mine. Este şi unul dintre argumentele pentru care am fost ales candidat al UDMR pentru cursa prezidenţială. Anul 2009 va trebui să însemne şi sfârşitul unei tranziţii de 20 de ani. România are nevoie de o nouă generaţie de lideri politici.
Reporter: De ce a ales UDMR să nominalizeze un candidat pentru alegerile prezidenţiale în condiţiile în care şansele sunt cât se poate de mici ca acesta să câştige? De ce nu a preferat partidul dumneavoastră să susţină un candidat al altui partid?
K.H.: Am un mesaj puternic de transmis electoratului din România. Candidatura mea este o posibilitate de a dezamorsa unele tensiuni care încă există între majoritate şi minoritate, în abordările diferite ale aceloraşi realităţi. Aţi amintit de autonomie. Ei bine, legat de acest subiect, noi vrem să le spunem, să le explicăm oamenilor că nimeni nu le va lua ţara. Va trebui să-i liniştim, deoarece autonomia teritorială nu înseamnă independenţă statală, nu este nici separatism, ci o formă de a lua decizii mai aproape de comunitate. Care dintre partidele româneşti credeţi că va formula acest mesaj?
Reporter: Cui va da UDMR voturile în turul II? Pe cine susţine UDMR la preşedinţia României, desigur, în cazul în care nu veţi obţine suficiente voturi pentru a accede în turul II?
K.H.: Este timpuriu să vă dau un răspuns valabil, fiindcă nici campania n-a început încă. În cazul în care nu eu voi ajunge în turul doi, vom decide în funcţie de ce anume îşi asumă respectivul candidat din programul nostru, din dezideratele comunităţii maghiare.
Reporter: Mai are Traian Băsescu şanse reale de a obţine un nou mandat de preşedinte?
K.H.: Teoretic, fiecare candidat are şansa de a câştiga, de a obţine un mandat.
Reporter: Care credeţi că ar fi cel mai potrivit preşedinte pentru ţara noastră dintre candidaţii anunţaţi, Traian Băsescu, Mircea Geoană, Crin Antonescu, (eventual) Sorin Oprescu? Mai vedeţi o Românie condusă, pentru încă cinci ani, de către Traian Băsescu?
K.H.: Preşedintele potrivit să conducă România în următorii cinci ani este un politician echilibrat, cu fire integratoare, onest şi în momentele care nu-i priesc şi cu simţul datoriei faţă de cetăţenii care îi acordă încrederea. Omul potrivit este cel care nu confundă funcţia de preşedinte cu cea de prim-ministru, guvernul cu propria ogradă, nu citeşte Constituţia invers, cu susul în jos, cum vrea el, acordă respect egal pentru toate instituţiile statului şi nu încearcă să denigreze niciuna dintre acestea. Sunt convins că eu aş fi un bun preşedinte al României.
Reporter: Susţineaţi că ar trebui modificată Constituţia României, în sensul în care etnicii maghiari să poată cere autonomie. De ce atâta îndârjire cu această cerinţă de autonomie?
K.H.: Am declarat şi voi declara în continuare că nu avem nicio problemă cu sintagma de „stat indivizibil” şi nu am pus niciodată sub semnul îndoielii caracterul de „stat unitar” al României. Singura chestiune din primul articol al Constituţiei despre care UDMR a spus că nu reflectă realitatea este sintagma de „stat naţional”. Din '90 am spus şi vom spune în continuare că lucrurile, în realitate, nu stau aşa. Fiindcă România, cu 10% minorităţi, din care 6,5% maghiari iar 3,5% alte naţionalităţi, ceea ce înseamnă 18-19 naţionalităţi, nu poate să spună că este un stat naţional. Este un stat multietnic şi, din acest punct de vedere, noi am declarat că trebuie pusă Constituţia în acord cu realitatea.
Reporter: Cum ar arăta România cu un preşedinte de altă etnie, decât cea română, mai ales în condiţiile în care, la un moment dat, era vehiculat şi numele primarului municipiului Sibiu, domnul Klaus Johannis, ca posibil candidat la preşedinţie?
K.H.: Nu etnia, ci competenţa, calităţile de lider sunt importante. Nu tinereţea, ci valorile asumate. Dacă ne ţinem de aceste criterii, atunci vom trăi într-o Românie lipsită de anxietăţi, lipsită de teamă şi suspiciune faţă de semenii de altă naţionalitate. Vom trăi într-o Românie în care onestitatea faţă de noi înşine ne va face să găsim soluţii concrete la problemele existente şi nu vom căuta ţapi ispăşitori dacă nu ne merge tocmai bine. Naţionalitatea nu este un criteriu pentru a accede la o funcţie publică.
Reporter: Credeţi că aţi putea obţine voturi şi din partea românilor?
K.H.: Sper să mă voteze şi românii. Zilnic mă întâlnesc cu români care mă sprijină. Cei care îmi vor acorda încrederea vor demonstra că nu dau crezare poveştilor cu reaua intenţie care se vehiculează despre maghiari. Dacă electoratul român mă va considera demn pentru această funcţie, mă va vota cu siguranţă.
Reporter: Din punct de vedere al etnicilor maghiari, există chiar aşa mari divergenţe între ei şi români? Cine pe cine nu suportă şi de ce?
K.H.: Dezideratele comunităţii maghiare sunt deseori percepute ca pericole la adresa majorităţii. Un neadevăr, desigur. UDMR are menirea să atenţioneze şi să ia act dacă dreptul european la limbă, educaţie, cultură proprie, la sărbătorile şi tradiţiile proprii ale comunităţii maghiare nu sunt respectate. Convieţuirea paşnică depinde de calitatea de cetăţean pe care o acordă statul tuturor, în mod egal, fără suspiciunea discriminării unei comunităţi sau alteia care trăieşte pe teritoriul ei. Comunitatea maghiară se simte lezată când păstrarea identităţii naţionale este pusă în pericol de acţiuni politice legislative sau guvernamentale. Trebuie respectat, în mod reciproc, dreptul fiecăruia de a-şi păstra identitatea naţională.
Simona Curcian-Maleş
Reporter: În momentul de faţă, unul din lait-motivele folosite frecvent de UDMR se referă la automonia Ţinutului Secuiesc. Totuşi, în contextul politic, social, economic mondial actual, asemenea acţiuni politice nu sunt neapărat susţinute. Chiar dacă problema kosovară ar putea fi considerată, dintr-un anumit punct de vedere, o excepţie, problemele din respectiva zonă nu se aseamănă neapărat cu cea a Ţinutului Secuiesc. În acest context, consideraţi că discursul UDMR referitor la această problemă mai este de actualitate? Putem vorbi de o acţiune pur politicianistă sau, mai degrabă, de o încercare de a menţine electoratul maghiar “aproape”?
Kelemen Hunor: Autonomia este de actualitate, fiind o năzuinţă a unei comunităţi însemnate care trăieşte în România. Ca atare, autonomia este un deziderat, nici pe departe un simplu „lait-motiv”, iar “politicianismul” la care vă referiţi îi caracterizează pe acei politicieni care asociază acest obiectiv cu folosirea paşaportului sau cu segregarea. Nu este vorba nici de una, nici de alta. Să fim serioşi, suntem membri ai Uniunii Europene, unde există doisprezece modele de autonomie şi în nicio ţară europeană autonomia nu este percepută ca independenţă statală. Acestea sunt exagerări lipsite de bun simţ.
Reporter: Mai mult, consideraţi că, abordând un asemenea subiect, destul de delicat, aveţi şanse reale la preşedinţia României?
K.H.: Capitalul de încredere al unui politician constă în consecvenţă. Eu nu voi spune altceva decât ceea ce am spus şi până acum şi cred că electoratul va aprecia acest lucru, indiferent de naţionalitate. UDMR a avut întotdeauna şi mesaje pentru întreaga societate românească. Criza economică nu are naţionalitate, măsurile de protecţie socială nu au conotaţii etnice. În calitate de candidat la preşedinţie voi propune soluţii concrete la probleme cu care ne confruntăm cu toţii.
Reporter: De ce aţi fost ales dvs. din partea UDMR pentru a intra în cursa pentru prezidenţiale, în condiţiile în care sunt multe personalităţi în partid, cu mult mai multă experienţă politică?
K.H.: Sunt preşedintele executiv al UDMR de doi ani, am fost şeful de campanie al Uniunii la două scrutinuri europarlamentare, la alegerile locale şi cele parlamentare am fost secretar de stat, iar din 2000 până în prezent sunt deputat de Harghita. Cei 12 ani de experienţă în politică, viziunea politică pe termen lung, calităţile profesionale şi cele umane i-au convins pe colegii mei că sunt un candidat bun. Am 41 de ani. Sunt un politician tânăr, dar nu consider că tinereţea ar fi o calitate în sine. Cred, în schimb, că înseamnă un stil nou de a face politică, înseamnă şi valori care sunt susţinute de electoratul tânăr. Ei chiar mă susţin în această calitate şi această susţinere este foarte importantă pentru mine. Este şi unul dintre argumentele pentru care am fost ales candidat al UDMR pentru cursa prezidenţială. Anul 2009 va trebui să însemne şi sfârşitul unei tranziţii de 20 de ani. România are nevoie de o nouă generaţie de lideri politici.
Reporter: De ce a ales UDMR să nominalizeze un candidat pentru alegerile prezidenţiale în condiţiile în care şansele sunt cât se poate de mici ca acesta să câştige? De ce nu a preferat partidul dumneavoastră să susţină un candidat al altui partid?
K.H.: Am un mesaj puternic de transmis electoratului din România. Candidatura mea este o posibilitate de a dezamorsa unele tensiuni care încă există între majoritate şi minoritate, în abordările diferite ale aceloraşi realităţi. Aţi amintit de autonomie. Ei bine, legat de acest subiect, noi vrem să le spunem, să le explicăm oamenilor că nimeni nu le va lua ţara. Va trebui să-i liniştim, deoarece autonomia teritorială nu înseamnă independenţă statală, nu este nici separatism, ci o formă de a lua decizii mai aproape de comunitate. Care dintre partidele româneşti credeţi că va formula acest mesaj?
Reporter: Cui va da UDMR voturile în turul II? Pe cine susţine UDMR la preşedinţia României, desigur, în cazul în care nu veţi obţine suficiente voturi pentru a accede în turul II?
K.H.: Este timpuriu să vă dau un răspuns valabil, fiindcă nici campania n-a început încă. În cazul în care nu eu voi ajunge în turul doi, vom decide în funcţie de ce anume îşi asumă respectivul candidat din programul nostru, din dezideratele comunităţii maghiare.
Reporter: Mai are Traian Băsescu şanse reale de a obţine un nou mandat de preşedinte?
K.H.: Teoretic, fiecare candidat are şansa de a câştiga, de a obţine un mandat.
Reporter: Care credeţi că ar fi cel mai potrivit preşedinte pentru ţara noastră dintre candidaţii anunţaţi, Traian Băsescu, Mircea Geoană, Crin Antonescu, (eventual) Sorin Oprescu? Mai vedeţi o Românie condusă, pentru încă cinci ani, de către Traian Băsescu?
K.H.: Preşedintele potrivit să conducă România în următorii cinci ani este un politician echilibrat, cu fire integratoare, onest şi în momentele care nu-i priesc şi cu simţul datoriei faţă de cetăţenii care îi acordă încrederea. Omul potrivit este cel care nu confundă funcţia de preşedinte cu cea de prim-ministru, guvernul cu propria ogradă, nu citeşte Constituţia invers, cu susul în jos, cum vrea el, acordă respect egal pentru toate instituţiile statului şi nu încearcă să denigreze niciuna dintre acestea. Sunt convins că eu aş fi un bun preşedinte al României.
Reporter: Susţineaţi că ar trebui modificată Constituţia României, în sensul în care etnicii maghiari să poată cere autonomie. De ce atâta îndârjire cu această cerinţă de autonomie?
K.H.: Am declarat şi voi declara în continuare că nu avem nicio problemă cu sintagma de „stat indivizibil” şi nu am pus niciodată sub semnul îndoielii caracterul de „stat unitar” al României. Singura chestiune din primul articol al Constituţiei despre care UDMR a spus că nu reflectă realitatea este sintagma de „stat naţional”. Din '90 am spus şi vom spune în continuare că lucrurile, în realitate, nu stau aşa. Fiindcă România, cu 10% minorităţi, din care 6,5% maghiari iar 3,5% alte naţionalităţi, ceea ce înseamnă 18-19 naţionalităţi, nu poate să spună că este un stat naţional. Este un stat multietnic şi, din acest punct de vedere, noi am declarat că trebuie pusă Constituţia în acord cu realitatea.
Reporter: Cum ar arăta România cu un preşedinte de altă etnie, decât cea română, mai ales în condiţiile în care, la un moment dat, era vehiculat şi numele primarului municipiului Sibiu, domnul Klaus Johannis, ca posibil candidat la preşedinţie?
K.H.: Nu etnia, ci competenţa, calităţile de lider sunt importante. Nu tinereţea, ci valorile asumate. Dacă ne ţinem de aceste criterii, atunci vom trăi într-o Românie lipsită de anxietăţi, lipsită de teamă şi suspiciune faţă de semenii de altă naţionalitate. Vom trăi într-o Românie în care onestitatea faţă de noi înşine ne va face să găsim soluţii concrete la problemele existente şi nu vom căuta ţapi ispăşitori dacă nu ne merge tocmai bine. Naţionalitatea nu este un criteriu pentru a accede la o funcţie publică.
Reporter: Credeţi că aţi putea obţine voturi şi din partea românilor?
K.H.: Sper să mă voteze şi românii. Zilnic mă întâlnesc cu români care mă sprijină. Cei care îmi vor acorda încrederea vor demonstra că nu dau crezare poveştilor cu reaua intenţie care se vehiculează despre maghiari. Dacă electoratul român mă va considera demn pentru această funcţie, mă va vota cu siguranţă.
Reporter: Din punct de vedere al etnicilor maghiari, există chiar aşa mari divergenţe între ei şi români? Cine pe cine nu suportă şi de ce?
K.H.: Dezideratele comunităţii maghiare sunt deseori percepute ca pericole la adresa majorităţii. Un neadevăr, desigur. UDMR are menirea să atenţioneze şi să ia act dacă dreptul european la limbă, educaţie, cultură proprie, la sărbătorile şi tradiţiile proprii ale comunităţii maghiare nu sunt respectate. Convieţuirea paşnică depinde de calitatea de cetăţean pe care o acordă statul tuturor, în mod egal, fără suspiciunea discriminării unei comunităţi sau alteia care trăieşte pe teritoriul ei. Comunitatea maghiară se simte lezată când păstrarea identităţii naţionale este pusă în pericol de acţiuni politice legislative sau guvernamentale. Trebuie respectat, în mod reciproc, dreptul fiecăruia de a-şi păstra identitatea naţională.
Simona Curcian-Maleş
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 623 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii