FMI da bani pentru salarii
FMI a acceptat ca a doua tranşă să fie folosită pentru acoperirea deficitului bugetar.
Banii vor fi folosiţi pentru a acoperi golurile de la buget.
Potrivit NewsIn, Franks a spus că FMI are în vedere ca banii din a doua tranşă a împrumutului de la Fond să acopere deficitul bugetar, ca parte a pachetului de finanţare externă, precizând că instituţia a făcut deja acest lucru în alte state. „Nu este nevoie de schimbări de regulament. Am finanţat deficitul bugetar şi în cadrul acordurilor cu alte state din afara Europei, iar în prezent luăm în calcul o astfel de măsură pentru Ucraina şi Ungaria”, a spus Franks.
Preşedintele Traian Băsescu declara, înainte cu o zi de întâlnirea reprezentanţii FMI, la postul public de televiziune, că va încerca să obţină de la Fond dreptul ca a doua tranşă din împrumutul contractat de România să meargă către bugetul de stat, şi nu în rezerva BNR.
Banii ajung tot la BNR
La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara joi, săptămâna trecută, că o echipă a băncii centrale discută „la nivel tehnic” posibilitatea ca a doua tranşă din banii de la FMI să ajungă la bugetul de stat, adăugând însă că, şi în acest caz, sumele respective ajung în final tot în rezerva BNR. „Împrumutul de la FMI e un fel de swap, noi alimentăm contul nostru în lei de la FMI şi, în schimb, primim DST şi o transformăm în monedă convertibilă. Ştiu despre această propunere şi o echipă de la noi discută tehnic despre cum s-ar putea face, dar în final banii ajung tot la BNR”, a spus Isărescu.
La întâlnirea de săptămâna trecută au participat reprezentanţii BNR, ai FMI şi ai celor nouă bănci care şi-au luat angajamentul de menţinere a expunerilor pe România a reprezentat o discuţie premergătoare pentru întâlnirea care va avea loc cel mai probabil în octombrie cu reprezentanţii băncilor mamă.
Geoană, îngrijorat de reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar
Potrivit unui comunicat al PSD, liderul social-democrat Mircea Geoană le-a transmis joi reprezentanţilor FMI, cu care a avut o întâlnire, că reducerea pripită şi brutală a locurilor de muncă din sectorul bugetar, fără un plan coerent de reformă a administraţiei, nu reprezintă o soluţie pentru scoaterea României din criză. „Concedierea brutală şi fără logică nu este o soluţie. Sunt îngrijorat de ce se întâmplă cu oamenii şi nu vorbesc doar în calitate de social-democrat. (…) Dacă tăiem doar locurile de muncă fără să ţinem cont de economia reală, riscăm să ajungem la un efect de bumerang şi o funcţionare şi mai deficitară a instituţiilor statului” le-a spus Mircea Geoană reprezentanţilor FMI şi CE, potrivit comunicatului.
Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI, a declarat că instituţia pe care o reprezintă nu doreşte să impună României măsuri specifice, cum ar fi concedierea a 20% dintre angajaţii din sectorul bugetar. Unul dintre obiectivele principale ale programului cu România vizează reducerea deficitului, ceea ce nu înseamnă neapărat reducerea locurilor de muncă. Franks a remarcat că în prima jumătate a anului s-au făcut cheltuieli mari cărora ar trebui să li se pună frână. „Soluţiile sunt variate. Mai puţine creşteri de salarii şi micşorarea unor cheltuieli, reprezintă o variantă simplă şi, e adevărat, dureroasă, pentru a reduce deficitul bugetar,” a spus şeful misiunii FMI. „Dar vom încerca să fim mai flexibili pentru că am învăţat din greşelile pe care le-am făcut acum 10-12 ani în Asia”, a mai adăugat el.
Hemoragie mare de resurse publice
Potrivit comunicatului PSD, Geoană a declarat că trebuie reduse cheltuielile, pentru că în prezent există o mare hemoragie de resurse publice, de cheltuieli pe criterii politice. Liderul social-democrat le-a solicitat oficialilor să accepte o reducere a cheltuielilor publice, în paralel cu unele măsuri de stimulare a economiei, cum ar fi neimpozitarea profitului reinvestit, sau o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte rambursările de TVA. „Nu putem merge doar pe ajustări contabile, pentru că economia nu răspunde” a mai precizat Geoană.
Jeffrey Franks a mai afirmat că va cere permisiune de la Washington pentru a putea fi mai flexibil cu astfel de soluţii, cu condiţia ca deficitul bugetar să fie ţinut sub control. El şi-a exprimat aprecierea faţă de rolul constructiv pe care PSD l-a avut în cadrul coaliţiei de guvernare şi a negocierilor cu FMI şi a adăugat că intenţia Fondului este de a acorda asistenţă României astfel încât aceasta să rezolve nu doar probleme pe termen scurt, ci şi să pună bazele unei relansări economice pe termen mediu şi lung.
Antonescu susţine mediul de afaceri
O întâlnire cu reprezentanţii FMI a avut-o şi liderul Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu, în cadrul căreia a reafirmat importanţa măsurilor de relaxare fiscală pentru relansarea economică. Potrivit unui comunicat al PNL, Antonescu este de părere că ieşirea din criza se poate realiza doar prin susţinerea mediului de afaceri, prin scăderea impozitării, concomitent cu reducerea cheltuielilor statului, criticând totodată măsurile economice adoptate de guvern, care împiedică funcţionarea liberă a mediului de afaceri şi au ca efect adâncirea crizei.
Potrivit comunicatului PNL, Antonescu i-a întrebat pe reprezentanţii delegaţiei FMI care sunt, în opinia lor, cauzele înrăutățirii situației economice. Jeffrey Franks a afirmat că există şi cauze externe, dar că o parte din responsabilitate revine şi factorilor interni. În acelaşi context, Fabienne Ilkovitz, reprezentant al Comisiei Europene, a declarat că, în martie 2009, România se afla la mijloc în plutonul ţărilor Europei de Est, dar în ultimele luni a căzut pe ultimul loc.
PNL cere Guvernului să-şi respecte angajamentele
O altă măsură susţinută de PNL şi discutată în cadrul întâlnirii este diminuarea condiţionalităţilor pentru accesarea fondurilor europene. În noul context economic, aceste condiţii sunt mai restrictive decât în trecut. De exemplu, sumele pentru cofinanţare ar trebui să fie reduse la un nivel suportabil, se mai precizează în comunicat.
PNL a cerut guvernului să-şi respecte angajamentele privind reducerea cheltuielilor guvernamentale şi a aparatului de stat pe care şi le-au asumat liderii partidelor aflate la guvernare. În ciuda obligaţiilor pe care guvernul şi le-a asumat faţă de FMI, numărul de angajaţi din sectorul bugetar a crescut cu 16 la sută din noiembrie 2008, arată liberalii.
Liana Mureşan
Banii vor fi folosiţi pentru a acoperi golurile de la buget.
Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional, a declarat că Fondul a mai acceptat o astfel de soluţie în mod excepţional în „timpuri excepţionale”. Cereri asemănătoare au fost acceptate şi în cazul Ungariei şi Letoniei. „Această solicitare din partea autorităţilor este binevenită. Ea a fost canalizată şi acceptată de către FMI. Este un demers care are în vedere, pe de o parte, o deteriorare mai accelerată a contracţiei economice şi implicit a deficitului fiscal”, a spus Tănăsescu.
Economia românească va înregistra o scădere de 8,5 sau chiar 9 procente în 2009, conform estimărilor FMI, iar deficitul bugetar va atinge cota de peste 8% din PIB în absenţa unor măsuri de reducere a cheltuielilor din partea Guvernului.
FMI a fost dispus să accepte un deficit bugetar de până la 7,2% din PIB, iar părţii române îi revine astfel sarcina de a reduce cheltuielile cu circa 0,9% din PIB.
FMI nu şi-a schimbat regulamentul
FMI ia în calcul finanţarea deficitului bugetar al României din a doua tranşă a împrumutului, declara săptămâna trecută Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI.
Economia românească va înregistra o scădere de 8,5 sau chiar 9 procente în 2009, conform estimărilor FMI, iar deficitul bugetar va atinge cota de peste 8% din PIB în absenţa unor măsuri de reducere a cheltuielilor din partea Guvernului.
FMI a fost dispus să accepte un deficit bugetar de până la 7,2% din PIB, iar părţii române îi revine astfel sarcina de a reduce cheltuielile cu circa 0,9% din PIB.
FMI nu şi-a schimbat regulamentul
FMI ia în calcul finanţarea deficitului bugetar al României din a doua tranşă a împrumutului, declara săptămâna trecută Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI.
Potrivit NewsIn, Franks a spus că FMI are în vedere ca banii din a doua tranşă a împrumutului de la Fond să acopere deficitul bugetar, ca parte a pachetului de finanţare externă, precizând că instituţia a făcut deja acest lucru în alte state. „Nu este nevoie de schimbări de regulament. Am finanţat deficitul bugetar şi în cadrul acordurilor cu alte state din afara Europei, iar în prezent luăm în calcul o astfel de măsură pentru Ucraina şi Ungaria”, a spus Franks.
Preşedintele Traian Băsescu declara, înainte cu o zi de întâlnirea reprezentanţii FMI, la postul public de televiziune, că va încerca să obţină de la Fond dreptul ca a doua tranşă din împrumutul contractat de România să meargă către bugetul de stat, şi nu în rezerva BNR.
Banii ajung tot la BNR
La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara joi, săptămâna trecută, că o echipă a băncii centrale discută „la nivel tehnic” posibilitatea ca a doua tranşă din banii de la FMI să ajungă la bugetul de stat, adăugând însă că, şi în acest caz, sumele respective ajung în final tot în rezerva BNR. „Împrumutul de la FMI e un fel de swap, noi alimentăm contul nostru în lei de la FMI şi, în schimb, primim DST şi o transformăm în monedă convertibilă. Ştiu despre această propunere şi o echipă de la noi discută tehnic despre cum s-ar putea face, dar în final banii ajung tot la BNR”, a spus Isărescu.
La întâlnirea de săptămâna trecută au participat reprezentanţii BNR, ai FMI şi ai celor nouă bănci care şi-au luat angajamentul de menţinere a expunerilor pe România a reprezentat o discuţie premergătoare pentru întâlnirea care va avea loc cel mai probabil în octombrie cu reprezentanţii băncilor mamă.
Geoană, îngrijorat de reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar
Potrivit unui comunicat al PSD, liderul social-democrat Mircea Geoană le-a transmis joi reprezentanţilor FMI, cu care a avut o întâlnire, că reducerea pripită şi brutală a locurilor de muncă din sectorul bugetar, fără un plan coerent de reformă a administraţiei, nu reprezintă o soluţie pentru scoaterea României din criză. „Concedierea brutală şi fără logică nu este o soluţie. Sunt îngrijorat de ce se întâmplă cu oamenii şi nu vorbesc doar în calitate de social-democrat. (…) Dacă tăiem doar locurile de muncă fără să ţinem cont de economia reală, riscăm să ajungem la un efect de bumerang şi o funcţionare şi mai deficitară a instituţiilor statului” le-a spus Mircea Geoană reprezentanţilor FMI şi CE, potrivit comunicatului.
Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI, a declarat că instituţia pe care o reprezintă nu doreşte să impună României măsuri specifice, cum ar fi concedierea a 20% dintre angajaţii din sectorul bugetar. Unul dintre obiectivele principale ale programului cu România vizează reducerea deficitului, ceea ce nu înseamnă neapărat reducerea locurilor de muncă. Franks a remarcat că în prima jumătate a anului s-au făcut cheltuieli mari cărora ar trebui să li se pună frână. „Soluţiile sunt variate. Mai puţine creşteri de salarii şi micşorarea unor cheltuieli, reprezintă o variantă simplă şi, e adevărat, dureroasă, pentru a reduce deficitul bugetar,” a spus şeful misiunii FMI. „Dar vom încerca să fim mai flexibili pentru că am învăţat din greşelile pe care le-am făcut acum 10-12 ani în Asia”, a mai adăugat el.
Hemoragie mare de resurse publice
Potrivit comunicatului PSD, Geoană a declarat că trebuie reduse cheltuielile, pentru că în prezent există o mare hemoragie de resurse publice, de cheltuieli pe criterii politice. Liderul social-democrat le-a solicitat oficialilor să accepte o reducere a cheltuielilor publice, în paralel cu unele măsuri de stimulare a economiei, cum ar fi neimpozitarea profitului reinvestit, sau o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte rambursările de TVA. „Nu putem merge doar pe ajustări contabile, pentru că economia nu răspunde” a mai precizat Geoană.
Jeffrey Franks a mai afirmat că va cere permisiune de la Washington pentru a putea fi mai flexibil cu astfel de soluţii, cu condiţia ca deficitul bugetar să fie ţinut sub control. El şi-a exprimat aprecierea faţă de rolul constructiv pe care PSD l-a avut în cadrul coaliţiei de guvernare şi a negocierilor cu FMI şi a adăugat că intenţia Fondului este de a acorda asistenţă României astfel încât aceasta să rezolve nu doar probleme pe termen scurt, ci şi să pună bazele unei relansări economice pe termen mediu şi lung.
Antonescu susţine mediul de afaceri
O întâlnire cu reprezentanţii FMI a avut-o şi liderul Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu, în cadrul căreia a reafirmat importanţa măsurilor de relaxare fiscală pentru relansarea economică. Potrivit unui comunicat al PNL, Antonescu este de părere că ieşirea din criza se poate realiza doar prin susţinerea mediului de afaceri, prin scăderea impozitării, concomitent cu reducerea cheltuielilor statului, criticând totodată măsurile economice adoptate de guvern, care împiedică funcţionarea liberă a mediului de afaceri şi au ca efect adâncirea crizei.
Potrivit comunicatului PNL, Antonescu i-a întrebat pe reprezentanţii delegaţiei FMI care sunt, în opinia lor, cauzele înrăutățirii situației economice. Jeffrey Franks a afirmat că există şi cauze externe, dar că o parte din responsabilitate revine şi factorilor interni. În acelaşi context, Fabienne Ilkovitz, reprezentant al Comisiei Europene, a declarat că, în martie 2009, România se afla la mijloc în plutonul ţărilor Europei de Est, dar în ultimele luni a căzut pe ultimul loc.
PNL cere Guvernului să-şi respecte angajamentele
O altă măsură susţinută de PNL şi discutată în cadrul întâlnirii este diminuarea condiţionalităţilor pentru accesarea fondurilor europene. În noul context economic, aceste condiţii sunt mai restrictive decât în trecut. De exemplu, sumele pentru cofinanţare ar trebui să fie reduse la un nivel suportabil, se mai precizează în comunicat.
PNL a cerut guvernului să-şi respecte angajamentele privind reducerea cheltuielilor guvernamentale şi a aparatului de stat pe care şi le-au asumat liderii partidelor aflate la guvernare. În ciuda obligaţiilor pe care guvernul şi le-a asumat faţă de FMI, numărul de angajaţi din sectorul bugetar a crescut cu 16 la sută din noiembrie 2008, arată liberalii.
Liana Mureşan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1760 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.