Inchisori de „trei margarete” pentru detinuti
În cursul săptămânii trecute, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, împreună cu directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au propus o serie de acte normative în vederea unei mai bune organizări a activităţii în mediul penitenciarelor. Potrivit noilor norme, deţinuţii vor trăi mai bine în închisori decât, probabil, în propria casă. Astfel, celulele trebuie să asigure o suprafaţă de patru metri pătraţi pentru o persoană şi să fie dotate cu mobilier pentru păstrarea bunurilor personale. De asemenea, în fiecare celulă se va instala o priză pentru distribuire de semnal TV, precum şi un sistem de radioficare. Mai mult, în timpul iernii, temperatura din celulă trebuie să fie de cel puţin 19 grade Celsius.
Noile norme „de cazare” pentru deţinuţii aflaţi în sistemul penitenciar românesc vor intra în vigoare în următoarele săptămâni. Astfel, „dormitoarele” trebuie să respecte condiţiile privind demnitatea umană, dreptul la intimitate, sănătate şi igienă. De asemenea, trebuie să se ţină cont de condiţiile de ventilaţie a aerului sau de aerisire, de iluminat, condiţiile de încălzire şi de spaţiul efectiv de care dispune o persoană privată de libertate, inclusiv metri cubi de aer pentru această încăpere. Pe lângă aceste lucruri, ferestrele trebuie să poată oferi accesul deţinuţilor la lumină naturală şi să permită aerisirea, iar persoanele private de libertate trebuie să aibă acces la un sistem de alarmă prin care să poată contacta personalul penitenciarului. În cazul suprapopulării, trebuie să fie avute în vedere situaţii alternative sau care să poată oferi condiţii decente pentru executarea pedepsei. Potrivit noilor reguli, sunt necesari patru metri pătraţi pentru fiecare deţinut, iar în cazul în care există două persoane la un loc, spaţiul trebuie să fie de şase metri pătraţi pentru o singură persoană. Regulamentul penitenciarelor europene menţionează că fiecare persoană privată de libertate are dreptul la un pat separat şi cazarmamentul necesar acestuia, ce vor fi schimbate suficient de des pentru a se asigura igiena şi curăţenia. De asemenea, apa potabilă trebuie asigurată în orice moment în penitenciare, iar punctele sanitare şi duşurile sunt condiţii de care trebuie să dispună toţi deţinuţii. Toate aceste aspecte, plus noi modificări se regăsesc şi în proiectul de ordin supus dezbaterii publice de către Ministerul Justiţiei.
Închisori noi şi-un „trai mai bun”
Aşa cum este precizat şi în proiectul de act normativ, aceste standarde se vor găsi doar în penitenciarele care se vor construi sau care vor fi renovate. Pentru funcţionarea noilor închisori sunt necesare aceste condiţii minime, iar ANP va lua toate măsurile necesare pentru creşterea progresivă a numărului de spaţii pentru cazare individuală, precum şi reamenajarea spaţiilor existente. Astfel, camerele deţinuţilor care vor fi construite, trebuie să asigure cel puţin patru metri pătraţi în situaţia cazării în comun şi nouă metri pătraţi în cazul în care cazarea este individuală. Proiectul de ordin prevede, la articolul 1, că spaţiile pentru deţinuţi trebuie să „respecte demnitatea umană şi să întrunească standardele minime sanitare şi de igienă, ţinându-se cont de condiţiile climatice şi, în special, de suprafaţa de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de încălzire şi ventilaţie“. În articolul 2 se prevede ca încăperile să beneficieze atât de iluminat natural, cât şi de iluminat artificial. Potrivit articolului 3 din proiectul de ordin, deţinutul trebuie să aibă un mobilier pentru bunurile personale, dar şi condiţii pentru dormit. Dacă este posibil, închisorile trebuie să asigure servirea mesei în săli de mese special amenajate. De asemenea, grupurile si instalaţiile sanitare din celule trebuie să asigure „accesul permanent la apă potabilă şi să permită fiecărei persoane private de libertate să îşi satisfacă nevoile fiziologice ori de câte ori este necesar, în condiţii de igienă şi intimitate“. Acestea trebuie să conţină cel puţin o chiuvetă, un WC şi un duş pentru maximum zece persoane. Pe lângă acestea, corpurile de iluminat trebuie să poată fi aprinse şi stinse de supraveghetorul unei secţii de deţinere, iar în situaţia regimului deschis,, chiar de către deţinut. Potrivit articolului 7, în fiecare celulă se va “instala o priză pentru distribuire de semnal TV de la instalaţia de televiziune cu circuit închis, precum şi un sistem de radioficare”. Temperatura din camere trebuie să fie de cel puţin 19 grade Celsius în perioada rece a anului, iar elementele de reglare a temperaturii trebuie să fie amplasate în spaţii interzise deţinuţilor.
600 lei pentru un deţinut pe lună
Peste 26.000 de deţinuţi “locuiesc” în penitenciarele din România. Anul acesta, statul român alocă 18,97 lei pentru întreţinerea zilnică a unui deţinut, cu un leu mai puţin faţă de anul trecut. În această sumă intră doar costul generat de cazare şi supravegherea persoanei private de libertate. Pe lângă această sumă, fiecare deţinut primeşte mâncare de cinci lei în fiecare zi. În penitenciarul din Gherla există 1000 de persoane închise, potrivit reprezentanţilor închisorii. Astfel, dacă se cheltuie doar 20 de lei pentru un deţinut zilnic, acest lucru înseamnă că, într-o lună de zile, suma ajunge la 600 lei, exact cât e salariul minim pe economie. Pentru 1000 de oameni, suma se ridică la 600.000 lei pe lună şi la 219.000.000 lei pe an.
O zi în Penitenciarul din Gherla
Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului din Gherla, Dan Donciu, ne-a declarat că în această închisoare se garantează respectarea drepturilor fundamentale ale individului în executarea pedepselor. “Referitor la activititatea zilnică a unei persoane private de libertate, pot să spun că dimineaţa este deşteptarea, apelul, masa de dimineaţă, cea de prânz şi masa de seară. Deţinuţii pot ieşi la plimbare, au activităţi sportive, activităţi ocupaţionale. O parte din deţinuţi sunt trimişi şi la muncă”, a specificat Donciu. De asemenea, deţinuţii au dreptul să se uite la televizor pe toată durata zilei, până la stingere. “Există toate canalele de televiziune prin cablu, deci au posibilitatea să se informeze, însă nu au acces la internet”, a continuat acesta. “În ceea ce priveşte hrana deţinuţilor, există nişte norme de hrană, dar şi din punct de vedere calitativ mâncarea este bună”, a încheiat purtătorul de cuvânt, Dan Donciu.
Beatrice Golondzac
Închisori noi şi-un „trai mai bun”
Aşa cum este precizat şi în proiectul de act normativ, aceste standarde se vor găsi doar în penitenciarele care se vor construi sau care vor fi renovate. Pentru funcţionarea noilor închisori sunt necesare aceste condiţii minime, iar ANP va lua toate măsurile necesare pentru creşterea progresivă a numărului de spaţii pentru cazare individuală, precum şi reamenajarea spaţiilor existente. Astfel, camerele deţinuţilor care vor fi construite, trebuie să asigure cel puţin patru metri pătraţi în situaţia cazării în comun şi nouă metri pătraţi în cazul în care cazarea este individuală. Proiectul de ordin prevede, la articolul 1, că spaţiile pentru deţinuţi trebuie să „respecte demnitatea umană şi să întrunească standardele minime sanitare şi de igienă, ţinându-se cont de condiţiile climatice şi, în special, de suprafaţa de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de încălzire şi ventilaţie“. În articolul 2 se prevede ca încăperile să beneficieze atât de iluminat natural, cât şi de iluminat artificial. Potrivit articolului 3 din proiectul de ordin, deţinutul trebuie să aibă un mobilier pentru bunurile personale, dar şi condiţii pentru dormit. Dacă este posibil, închisorile trebuie să asigure servirea mesei în săli de mese special amenajate. De asemenea, grupurile si instalaţiile sanitare din celule trebuie să asigure „accesul permanent la apă potabilă şi să permită fiecărei persoane private de libertate să îşi satisfacă nevoile fiziologice ori de câte ori este necesar, în condiţii de igienă şi intimitate“. Acestea trebuie să conţină cel puţin o chiuvetă, un WC şi un duş pentru maximum zece persoane. Pe lângă acestea, corpurile de iluminat trebuie să poată fi aprinse şi stinse de supraveghetorul unei secţii de deţinere, iar în situaţia regimului deschis,, chiar de către deţinut. Potrivit articolului 7, în fiecare celulă se va “instala o priză pentru distribuire de semnal TV de la instalaţia de televiziune cu circuit închis, precum şi un sistem de radioficare”. Temperatura din camere trebuie să fie de cel puţin 19 grade Celsius în perioada rece a anului, iar elementele de reglare a temperaturii trebuie să fie amplasate în spaţii interzise deţinuţilor.
600 lei pentru un deţinut pe lună
Peste 26.000 de deţinuţi “locuiesc” în penitenciarele din România. Anul acesta, statul român alocă 18,97 lei pentru întreţinerea zilnică a unui deţinut, cu un leu mai puţin faţă de anul trecut. În această sumă intră doar costul generat de cazare şi supravegherea persoanei private de libertate. Pe lângă această sumă, fiecare deţinut primeşte mâncare de cinci lei în fiecare zi. În penitenciarul din Gherla există 1000 de persoane închise, potrivit reprezentanţilor închisorii. Astfel, dacă se cheltuie doar 20 de lei pentru un deţinut zilnic, acest lucru înseamnă că, într-o lună de zile, suma ajunge la 600 lei, exact cât e salariul minim pe economie. Pentru 1000 de oameni, suma se ridică la 600.000 lei pe lună şi la 219.000.000 lei pe an.
O zi în Penitenciarul din Gherla
Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului din Gherla, Dan Donciu, ne-a declarat că în această închisoare se garantează respectarea drepturilor fundamentale ale individului în executarea pedepselor. “Referitor la activititatea zilnică a unei persoane private de libertate, pot să spun că dimineaţa este deşteptarea, apelul, masa de dimineaţă, cea de prânz şi masa de seară. Deţinuţii pot ieşi la plimbare, au activităţi sportive, activităţi ocupaţionale. O parte din deţinuţi sunt trimişi şi la muncă”, a specificat Donciu. De asemenea, deţinuţii au dreptul să se uite la televizor pe toată durata zilei, până la stingere. “Există toate canalele de televiziune prin cablu, deci au posibilitatea să se informeze, însă nu au acces la internet”, a continuat acesta. “În ceea ce priveşte hrana deţinuţilor, există nişte norme de hrană, dar şi din punct de vedere calitativ mâncarea este bună”, a încheiat purtătorul de cuvânt, Dan Donciu.
Beatrice Golondzac
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- In acest week-end, frig si ninsori in Bistrita-Nasaud publicat în data de 22-01-2011
- Scandal la Penitenciar publicat în data de 27-02-2011
- Liga I, etapa a XX-a: Bistriţa a învins Sportul cu 1-0 publicat în data de 05-03-2011
- An de an, Primaria Bistrita reincepe ,,marea peticeala” publicat în data de 05-03-2011
- Împuşcături ca în Vestul sălbatic publicat în data de 19-03-2011
Articol vizualizat de 1111 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.