Suflete inocente, abandonate si de mame si de lege
Secţia Pediatrie a Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud tinde să devină un real… orfelinat.
Până la ora actuală, 16 copii au fost născuţi şi abandonaţi de mamele biologice în Spitalul Judeţean, dar au fost preluaţi de asistente şi fundaţii umanitare.
Cu toate că reprezentanţii Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud au făcut numeroase sesizări, până în prezent nu s-a instituit nicio măsură.
S-a primit totuşi un răspuns anul acesta, în data de 2 septembrie, singurul de fapt în 2009, prin care reprezentanţii DGASPC BN „garantează” că micuţii abandonaţi în spital rămân în continuare în atenţia lor, cu următoarea precizare: „copiii sub doi ani nu pot fi instituţionalizaţi, iar posturile de asistenţi maternali sunt blocate şi nu pot fi plasaţi nicăieri”. În concluzie, Spitalul Judeţean se vede obligat să crească cum ştie şi cum poate aceşti copii, deoarece DGASPC BN se află în imposibilitatea de a-i plasa undeva.
Copiii abandonaţi în spital, expuşi la îmbolnăviri
Potrivit directorului Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud, dr. Mircea Gelu Buta, „de vreun an de zile, cazurile copiilor abandonaţi în spitale cresc îngrijorător. Abandonul, atât al copiilor cât şi al persoanelor de vârstele a III – a şi a IV-a a devenit un factor critic. Nu le plăteşte nimeni spitalizarea acestor persoane, faptul că mănâncă, că dorm. Ba mai mult ei sunt expuşi la îmbolnăviri, ei stau lângă copii bolnavi şi astfel ei trec prin toate bolile pe care le au copiii judeţului. Săptămânal aceşti copii, prin contagiune, se îmbolnăvesc”. Pe lângă aceasta, cei 16 copii abandonaţi blochează două saloane din secţia Pediatrie a Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud.
Un sistem de asistenţă socială, creat forţat
Odată ce reprezentanţii unităţii spitaliceşti au conştientizat că abandonul copiilor devine ceva permanent s-au văzut obligaţi să îşi dezvolte şi un sistem de asistenţă socială prin care să se facă profilaxia abandonului. „Când tinerele mame sub 18 ani vin la noi, se începe cu ele o muncă de lămurire. Marea majoritate vin din colectivităţi săteşti. (…). Noi am început să ne dezvoltăm camere de joacă cu Fundaţia Inocenţi, o fundaţie susţinută din bani extrabugetari. Fundaţia se ocupă cu un program special de dezvoltare psihomotorie şi se lucrează excepţional. Avem săli în care îi punem pe copii să umble, să vorbească, au un program special. Sunt curaţi, poate chiar mai curaţi decât cei care sunt cu mame, mai îngrijiţi, pentru că toată lumea le cumpără hăinuţe şi jucării şi îi răsfaţă”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, directorul Spitalului Judeţean, dr. Mircea Gelu Buta.
Cei 16 copii au parte un program special acordat de asistenţii sociali de la Fundaţia Inocenţi. Daria Ursu este asistent medico-social şi se ocupă inclusiv de copiii abandonaţi de mai bine de cinci ani de zile. „Activităţile pe care le desfăşurăm aici (n. r. - la sala de joacă) sunt atât pentru copiii abandonaţi, cât şi pentru cei spitalizaţi. Acesta este un program de umanizare prin care vrem să mai reducem din riscul de hospitalism, având în vedere că mulţi dintre ei sunt internaţi pentru o perioadă mai lungă de timp. Avem două săli de joc, una pentru bebeluşi şi alta pentru şcolari şi preşcolari, unde le oferim activităţi de recreere, educative prin diverse jocuri. Pentru cei mici efectuăm o scală de teste, iar în funcţie de evoluţia lor şi de stadiul în care se află la momentul respectiv, facem planul de intervenţie pentru ei”, explică Daria Ursu.
Spitalul cheltuieşte, mamele câştigă
Majoritatea mamelor care şi-au născut şi şi-au abandonat copiii în Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud provin din mediul rural şi din familii cu probleme, fapt ce le-a determinat să recurgă la o asemenea „soluţie” - abandonul. Totuşi, asta nu le împiedică să încaseze banii destinaţi creşterii copilului, în timp ce micuţii sunt lăsaţi în spital pe cheltuiala acestuia. „Aceşti copii, oricât ne-am strădui noi, nu sunt într-un mediu adecvat creat special. Culmea este că părinţii lor primesc alocaţie, care ar trebui de fapt să vină la spital. De ce să primească o mamă alocaţia dacă ea îşi lasă copilul aici? Dacă ei vin o dată pe lună sau la trei luni nu poţi declara copilul abandonat. Sunt copii raportaţi la instituţia de Protecţie a Copilului, cred că ei şi primesc bani de pe urma lor, dar copiii de fapt stau aici. Păi atunci să verse banii la spital ca să-i îngrijim! Eu n-am nimic împotrivă. Toate instituţiile se scapă şi ţi-i bagă ţie pe gât. E o chestiune care ne priveşte pe toţi: soarta a şaisprezece persoane”, a mai precizat dr. Mircea Gelu Buta.
S.O.S către Protecţia Copilului dar… pauză
Chiar şi anul trecut factorii responsabili de la secţia Pediatrie a Spitalului Judeţean, împreună cu directorul acestei instituţii au încercat şi încearcă şi acum să găsească o soluţie pentru copiii abandonaţi, sesizând conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud. Fără succes, însă. „Am făcut sesizări, am mers în nenumărate rânduri la discuţii. Conform legii, pentru fiecare caz în parte, în termen de 24 de ore, cei de la Protecţia Copilului au fost sesizaţi şi apoi, în termen de cinci zile s-a făcut procesul verbal de constatare împreună cu Poliţia şi au fost sesizaţi atât telefonic, cât şi în scris. După aceea s-au făcut şi sesizări gen listă, adică atâţia copii sunt abandonaţi, pentru a le reaminti că nu au plecat nicăieri şi că sunt tot la noi la spital. Şi singurul răspuns din acest an l-am primit astăzi, 2 septembrie (n. r. – după ce cazul a fost semnalat în mass-media), prin care ne precizează că, în continuare copiii abandonaţi din spital rămân în atenţia Protecţiei Copilului Bistriţa-Năsăud şi de asemenea ne reaminteşte că nu pot fi instituţionalizaţi copiii fără handicap sub doi ani, iar posturile de asistenţi maternali sunt blocate şi nu pot fi plasaţi nicăieri. Deci, sunt în imposibilitatea de a ne oferi un suport sau de a-i plasa pe aceşti copii undeva”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, asistentul medico-social Renata Racu.
De asemenea, nemulţumit de atitudinea DGASPC BN, este şi directorul Spitalului Judeţean. “Ei zic că nu au asistenţi maternali. Nu-i nimic. Mi se pare un lucru în detrimentul copilului. Protecţia Copilului este foarte dezorganizată la ora aceasta. Noi le tot scriem scrisori, ei tot dau din umeri. (…). Sunt nişte lucruri cutremurătoare ce se întâmplă în secolul XXI. Mie unul mi se pare total aiurea. Au un număr de telefon acolo, cică… Urgenţă în Abandon. Dar nu răspunde nimeni. Eu am renunţat la această luptă. Eu m-am organizat şi …îi creştem pe copii. Ei (n. r. – DGASPC BN) nu-s umani, noi suntem”, a adăugat directorul Spitalului Judeţean, dr. Mircea Gelu Buta.
O lege care obligă Spitalul să întreţină copiii abandonaţi
Potrivit precizărilor făcute de asistentul medico-social, Renata Racu, „conform Legii 272/2004, un copil abandonat într-o unitate sanitară trebuie preluat în termen de cinci zile de la naştere de către Protecţia Copilului. Se instituie astfel o măsură de protecţie în termen de cinci zile, pentru că ei trebuie să fie plasaţi. Dacă copilul este cu handicap, atunci poate fi transferat într-un centru de plasament, iar dacă este normal din punct de vedere psihic şi motoriu, atunci el merge în asistenţă maternală. Copilul nu poate fi instituţionalizat de către Protecţia Copilului până la doi ani, în cazul în care este sănătos. În schimb, poate să rămână în unitatea sanitară pentru că legea nu prevede acest aspect”. De asemenea, asistentul medico-social, Daria Ursu se arată indignată de situaţia creată, şi de faptul că DGASPC BN pur şi simplu nu are o soluţie în acest moment: „Nu este corect ca noi să îi creştem pe copii, dar nu îi putem condamna nici pe ei (n. r. – DGASPC BN), pentru că nu au voie din punct de vedere legal să instituţionalizeze copiii. Şi aici în spital copiii sunt instituţionalizaţi, dar ei până la vârsta de doi ani nu au voie, iar având în vedere că nu au asistenţi maternali, asta e, nu prea au de ales”.
Copii tot mai mulţi, costuri tot mai mari
Anul trecut la secţia Pediatrie a Spitalului Judeţean au fost 10 copii abandonaţi. Acum sunt 16. Şi toţi au nevoie de hrană, scutece şi atenţia care ar trebui acordată de mama biologică. Costurile unei zile de spitalizare, se ridică la peste 192 de lei pe zi, iar într-o lună la aproape 6.000 de lei, potrivit declaraţiei dr. Rodica Kconcz, medic primar pediatru – şef secţie Pediatrie.
Reprezentanţii spitalului se străduiesc şi cu ajutorul Fundaţiei Inocenţi să acopere costurile necesare creşterii micuţilor, însă banii tot nu ajung. „Nu s-a făcut un calcul cam cât se cheltuieşte cu aceşti copii, dar toţi sunt sănătoşi, fără probleme medicale. În primul rând ne blochează două saloane, iar copiii sunt, totuşi, expuşi la îmbolnăvire. În al doilea rând, în spital au parte de îmbrăcăminte, hrană şi programul primit de la Fundaţia Inocenţi cu care noi lucrăm. Cheltuielile se ridică însă mult pentru că mai este şi pampersul. Spitalul dă, dar nu ajunge. Mai donează Fundaţia Inocenţi, dar tot se termină scutecele pentru că sunt 16 copii abandonaţi, iar la un copil trebuie să îi schimbi scutecele de 4-5 ori pe zi dacă tot îl îngrijeşti. Şi el are nevoile lui”, a spus asistentul social Renata Racu.
Cu toate că s-a mai implicat şi municipalitatea, costurile pentru cei 16 micuţi sunt mari şi greu de acoperit. „Ei au nevoie de lapte praf. Primăria, într-adevăr oferă câte ceva, dar nu suficient. Avem nevoie acută de pampers, ceea ce reprezintă o problemă foarte mare, atât la secţia de maternitate cât şi pentru copiii abandonaţi. Prin fundaţia Inocenţi încercăm să ajutăm cu ce putem, pe lângă pampers, mai dăm hăinuţe şi tot ce au nevoie cei mici de aici”, a declarat asistentul medico-social, Daria Ursu.
Botezaţi la Spitalul Judeţean
Potrivit precizărilor făcute de directorul Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud, dr. Mircea Gelu Buta, de-a lungul timpului, mai mult de 150 de copii abandonaţi au fost botezaţi de personalul din această instituţie. Copiii au primit din partea „naşilor de botez”, hăinuţe şi diverse atenţii.
Acum însă legea s-a schimbat şi nimic nu se clinteşte fără acordul mamei biologice, după cum explică asistentul medico-social Daria Ursu. „O perioadă au fost botezaţi copiii aici cei de către asistente, medici, infirmiere, dar acum, din punct de vedere legal, nu mai avem voie să botezăm aceşti copii, atâta timp cât mama biologică nu este de acord. Dacă ea este, susţine acest lucru, atunci pot fi botezaţi într-adevăr copiii de asistente sau de medici”.
Prevenţia, arma contra abandonului
Persoanele direct implicate în creşterea copiilor abandonaţi în Spitalul Judeţean spun că numărul lor a început să crească simţitor cam de un an de zile. O armă contra acestui fenomen abandonului ar fi însă prevenţia, activitate desfăşurată de Fundaţia Inocenţi. „Lucrul acesta cu creşterea numărului de copii abandonaţi se întâmplă cam de un an de zile. Începuse să meargă bine, numărul lor era în scădere, însă de când a apărut această lege cu blocarea posturilor, nu mai sunt asistenţi maternali care să poată lua copiii în plasament. De aceea numărul lor a crescut de la o lună la alta. (...). În programul nostru, noi lucrăm şi cu mamele şi încercăm să facem prevenţie, le oferim informaţii, le dăm pliante, dar cred că ar fi foarte bine dacă s-ar debloca posturile de asistenţi maternali, iar aceştia să poată fi plătiţi în continuare şi să ia copiii”, a declarat asistentul medico-social Daria Ursu.
O soluţie de reducerea abandonului ar fi, în opinia directorului Spitalului Judeţean, o implicare mai intensă a DGASPC BN în procesul de „sfătuire” a mamelor de a nu-şi părăsi pruncii. „Cei de la Protecţia Copilului au situaţia la toate gravidele pe care şi-o pot lua de la medicii de familie. Pot să înceapă activ o profilaxie a abandonului, sfătuind-o pe mamă, începând de la planningul familial”, a explicat dr. Buta.
Cazul celor 16 copii abandonaţi în Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud a ajuns şi la urechile Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC).
„Am vorbit despre cazul de la Bistriţa cu directorul DAGSPC Bistriţa-Năsăud şi se caută soluţii pentru aceşti copii. Situaţia este la fel şi în alte judeţe şi noi lucrăm mult pe prevenire. Copiii sunt luaţi în momentul de faţă în evidenţă de către asistenţii sociali. Se caută soluţii de tip familial în familia extinsă. Şi dacă nu se va găsi o astfel de soluţie, inclusiv adopţia este o soluţie de tip familial. Deocamdată se caută soluţii, pe de o parte, la familia extinsă, şi pe de altă parte la asistenţii maternali, care chiar dacă mai au un copil, să mai primească un copil. Trebuie văzut dacă pot să facă asta, pentru că trebuie să le permită spaţiul, capacitatea lor ca asistenţi maternali… trebuie făcută o anchetă. De ce nu s-a făcut lucrul acesta până acum, este o întrebare corectă. Pentru că realitatea financiară a acestui an asta este, şi nu mai putem să angajăm asistenţi maternali. (…) Cred că la Bistriţa a fost vorba şi de o mai proastă conducere a instituţiei, dar acum că s-a schimbat conducerea, eu am toată încrederea că lucrurile se vor îmbunătăţi. (…) Legea nu prevede instituţionalizarea lor pentru că iar ne trezim cu nenorocirea pe care am avut-o înainte, cu instituţionalizare şi marcarea acestor copii pe viaţă. Abia am reuşit să ieşim din situaţia asta şi să nu mai avem instituţii mari. Dacă revenim la ce a fost, înseamnă că degeaba am muncit şi degeaba am investit banii atâta timp. Şi s-au investit bani foarte mulţi. Cred că trebuie lucrat mai mult pe prevenire, pe prevenirea sarcinii nedorite, pe prevenirea abandonului, create mai multe servicii pe centre maternale, în care mama să poată sta cu copilul şi să se ataşeze de el. Nu se poate să acceptăm cu atâta uşurinţă abandonul ca şi când ar fi ceva normal. Până şi un animal nu-şi abandonează puiul. Dar eu vă spun că am văzut şi judeţe în care lucrurile funcţionează bine şi nu sunt copii în centrele maternale, pentru că nu e cazul, pentru că s-a lucrat mult pe prevenire. Acum, poate că sunt şi judeţe mai bogate, e adevărat şi asta, dar trebuie să găsim soluţia cea mai bună pentru copil, nu pentru ca să le fie cel mai comod celor de la Direcţie”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Ileana Savu, secretar de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
Din păcate, fenomenul abandonului a luat amploare nu doar la noi în judeţ, ci şi la nivel naţional. Astfel că, într-o ţară în care ne-am învăţat cu legi strâmbe şi de multe ori tâmpite, fiecare face cum crede şi cum poate. În cazul de faţă, Spitalul Judeţean se vede obligat să îi crească pe cei 16 copii, chiar pe timp de criză financiară, în vreme ce Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud, legată la mâini, trimite „scrisori de conştientizare dar… neputinţă”.
„Conform articolului 60. alin. 1, din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului «orice copil abandonat, abuzat, neglijat, lipsit de ocrotire părintească, care nu a împlinit vârsta de 2 ani, nu poate fi plasat într-un centru de tip residenţial».
Acesta poate fi plasat la familia extinsă, ( dacă prezintă garanţii morale, condiţii sociale, materiale şi dacă doresc acest lucru) sau la asistent maternal profesionist, în condiţiile legii. În momentul de faţă DGASPC, are posibilitatea angajării a doi asistenţi maternali profesionişti, care vor lua în plasament doi copii.
Din cei 16 copii aflaţi în Spitalul Judeţean Bistriţa, trei copii sunt din alte judeţe, care au fost informate cu privire la luarea unei măsuri de protecţie”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa directorul DGASPC BN, Daniela Bulcu. Iulia Stupinean
Până la ora actuală, 16 copii au fost născuţi şi abandonaţi de mamele biologice în Spitalul Judeţean, dar au fost preluaţi de asistente şi fundaţii umanitare.
Toate cheltuielile pentru întreţinerea micuţilor sunt suportate din bugetul Spitalului Judeţean şi ajutorul acordat de Fundaţia Inocenţi. Deşi ar trebui să acorde asistenţi maternali, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud (DGASPC BN) dă neputincioasă din umeri, deoarece ordonanţa dată a blocat posturile, iar copiii care nu au vreun handicap nu pot fi instituţionalizaţi până la vârsta de doi ani.
Scutece, hrană şi atenţie. De asta au parte cei 16 copii abandonaţi la Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Anul trecut zece micuţi au fost abandonaţi în spital, dintre care şapte s-au reîntors în familiile biologice sau au fost luaţi în plasament de către asistenţi maternali. În acest moment, în spital sunt 16 copii, dintre care 13 au fost născuţi şi abandonaţi de mame anul acesta.
Scutece, hrană şi atenţie. De asta au parte cei 16 copii abandonaţi la Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Anul trecut zece micuţi au fost abandonaţi în spital, dintre care şapte s-au reîntors în familiile biologice sau au fost luaţi în plasament de către asistenţi maternali. În acest moment, în spital sunt 16 copii, dintre care 13 au fost născuţi şi abandonaţi de mame anul acesta.
Cu toate că reprezentanţii Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud au făcut numeroase sesizări, până în prezent nu s-a instituit nicio măsură.
S-a primit totuşi un răspuns anul acesta, în data de 2 septembrie, singurul de fapt în 2009, prin care reprezentanţii DGASPC BN „garantează” că micuţii abandonaţi în spital rămân în continuare în atenţia lor, cu următoarea precizare: „copiii sub doi ani nu pot fi instituţionalizaţi, iar posturile de asistenţi maternali sunt blocate şi nu pot fi plasaţi nicăieri”. În concluzie, Spitalul Judeţean se vede obligat să crească cum ştie şi cum poate aceşti copii, deoarece DGASPC BN se află în imposibilitatea de a-i plasa undeva.
Copiii abandonaţi în spital, expuşi la îmbolnăviri
Potrivit directorului Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud, dr. Mircea Gelu Buta, „de vreun an de zile, cazurile copiilor abandonaţi în spitale cresc îngrijorător. Abandonul, atât al copiilor cât şi al persoanelor de vârstele a III – a şi a IV-a a devenit un factor critic. Nu le plăteşte nimeni spitalizarea acestor persoane, faptul că mănâncă, că dorm. Ba mai mult ei sunt expuşi la îmbolnăviri, ei stau lângă copii bolnavi şi astfel ei trec prin toate bolile pe care le au copiii judeţului. Săptămânal aceşti copii, prin contagiune, se îmbolnăvesc”. Pe lângă aceasta, cei 16 copii abandonaţi blochează două saloane din secţia Pediatrie a Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud.
Un sistem de asistenţă socială, creat forţat
Odată ce reprezentanţii unităţii spitaliceşti au conştientizat că abandonul copiilor devine ceva permanent s-au văzut obligaţi să îşi dezvolte şi un sistem de asistenţă socială prin care să se facă profilaxia abandonului. „Când tinerele mame sub 18 ani vin la noi, se începe cu ele o muncă de lămurire. Marea majoritate vin din colectivităţi săteşti. (…). Noi am început să ne dezvoltăm camere de joacă cu Fundaţia Inocenţi, o fundaţie susţinută din bani extrabugetari. Fundaţia se ocupă cu un program special de dezvoltare psihomotorie şi se lucrează excepţional. Avem săli în care îi punem pe copii să umble, să vorbească, au un program special. Sunt curaţi, poate chiar mai curaţi decât cei care sunt cu mame, mai îngrijiţi, pentru că toată lumea le cumpără hăinuţe şi jucării şi îi răsfaţă”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, directorul Spitalului Judeţean, dr. Mircea Gelu Buta.
Cei 16 copii au parte un program special acordat de asistenţii sociali de la Fundaţia Inocenţi. Daria Ursu este asistent medico-social şi se ocupă inclusiv de copiii abandonaţi de mai bine de cinci ani de zile. „Activităţile pe care le desfăşurăm aici (n. r. - la sala de joacă) sunt atât pentru copiii abandonaţi, cât şi pentru cei spitalizaţi. Acesta este un program de umanizare prin care vrem să mai reducem din riscul de hospitalism, având în vedere că mulţi dintre ei sunt internaţi pentru o perioadă mai lungă de timp. Avem două săli de joc, una pentru bebeluşi şi alta pentru şcolari şi preşcolari, unde le oferim activităţi de recreere, educative prin diverse jocuri. Pentru cei mici efectuăm o scală de teste, iar în funcţie de evoluţia lor şi de stadiul în care se află la momentul respectiv, facem planul de intervenţie pentru ei”, explică Daria Ursu.
Spitalul cheltuieşte, mamele câştigă
Majoritatea mamelor care şi-au născut şi şi-au abandonat copiii în Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud provin din mediul rural şi din familii cu probleme, fapt ce le-a determinat să recurgă la o asemenea „soluţie” - abandonul. Totuşi, asta nu le împiedică să încaseze banii destinaţi creşterii copilului, în timp ce micuţii sunt lăsaţi în spital pe cheltuiala acestuia. „Aceşti copii, oricât ne-am strădui noi, nu sunt într-un mediu adecvat creat special. Culmea este că părinţii lor primesc alocaţie, care ar trebui de fapt să vină la spital. De ce să primească o mamă alocaţia dacă ea îşi lasă copilul aici? Dacă ei vin o dată pe lună sau la trei luni nu poţi declara copilul abandonat. Sunt copii raportaţi la instituţia de Protecţie a Copilului, cred că ei şi primesc bani de pe urma lor, dar copiii de fapt stau aici. Păi atunci să verse banii la spital ca să-i îngrijim! Eu n-am nimic împotrivă. Toate instituţiile se scapă şi ţi-i bagă ţie pe gât. E o chestiune care ne priveşte pe toţi: soarta a şaisprezece persoane”, a mai precizat dr. Mircea Gelu Buta.
S.O.S către Protecţia Copilului dar… pauză
Chiar şi anul trecut factorii responsabili de la secţia Pediatrie a Spitalului Judeţean, împreună cu directorul acestei instituţii au încercat şi încearcă şi acum să găsească o soluţie pentru copiii abandonaţi, sesizând conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud. Fără succes, însă. „Am făcut sesizări, am mers în nenumărate rânduri la discuţii. Conform legii, pentru fiecare caz în parte, în termen de 24 de ore, cei de la Protecţia Copilului au fost sesizaţi şi apoi, în termen de cinci zile s-a făcut procesul verbal de constatare împreună cu Poliţia şi au fost sesizaţi atât telefonic, cât şi în scris. După aceea s-au făcut şi sesizări gen listă, adică atâţia copii sunt abandonaţi, pentru a le reaminti că nu au plecat nicăieri şi că sunt tot la noi la spital. Şi singurul răspuns din acest an l-am primit astăzi, 2 septembrie (n. r. – după ce cazul a fost semnalat în mass-media), prin care ne precizează că, în continuare copiii abandonaţi din spital rămân în atenţia Protecţiei Copilului Bistriţa-Năsăud şi de asemenea ne reaminteşte că nu pot fi instituţionalizaţi copiii fără handicap sub doi ani, iar posturile de asistenţi maternali sunt blocate şi nu pot fi plasaţi nicăieri. Deci, sunt în imposibilitatea de a ne oferi un suport sau de a-i plasa pe aceşti copii undeva”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, asistentul medico-social Renata Racu.
De asemenea, nemulţumit de atitudinea DGASPC BN, este şi directorul Spitalului Judeţean. “Ei zic că nu au asistenţi maternali. Nu-i nimic. Mi se pare un lucru în detrimentul copilului. Protecţia Copilului este foarte dezorganizată la ora aceasta. Noi le tot scriem scrisori, ei tot dau din umeri. (…). Sunt nişte lucruri cutremurătoare ce se întâmplă în secolul XXI. Mie unul mi se pare total aiurea. Au un număr de telefon acolo, cică… Urgenţă în Abandon. Dar nu răspunde nimeni. Eu am renunţat la această luptă. Eu m-am organizat şi …îi creştem pe copii. Ei (n. r. – DGASPC BN) nu-s umani, noi suntem”, a adăugat directorul Spitalului Judeţean, dr. Mircea Gelu Buta.
O lege care obligă Spitalul să întreţină copiii abandonaţi
Potrivit precizărilor făcute de asistentul medico-social, Renata Racu, „conform Legii 272/2004, un copil abandonat într-o unitate sanitară trebuie preluat în termen de cinci zile de la naştere de către Protecţia Copilului. Se instituie astfel o măsură de protecţie în termen de cinci zile, pentru că ei trebuie să fie plasaţi. Dacă copilul este cu handicap, atunci poate fi transferat într-un centru de plasament, iar dacă este normal din punct de vedere psihic şi motoriu, atunci el merge în asistenţă maternală. Copilul nu poate fi instituţionalizat de către Protecţia Copilului până la doi ani, în cazul în care este sănătos. În schimb, poate să rămână în unitatea sanitară pentru că legea nu prevede acest aspect”. De asemenea, asistentul medico-social, Daria Ursu se arată indignată de situaţia creată, şi de faptul că DGASPC BN pur şi simplu nu are o soluţie în acest moment: „Nu este corect ca noi să îi creştem pe copii, dar nu îi putem condamna nici pe ei (n. r. – DGASPC BN), pentru că nu au voie din punct de vedere legal să instituţionalizeze copiii. Şi aici în spital copiii sunt instituţionalizaţi, dar ei până la vârsta de doi ani nu au voie, iar având în vedere că nu au asistenţi maternali, asta e, nu prea au de ales”.
Copii tot mai mulţi, costuri tot mai mari
Anul trecut la secţia Pediatrie a Spitalului Judeţean au fost 10 copii abandonaţi. Acum sunt 16. Şi toţi au nevoie de hrană, scutece şi atenţia care ar trebui acordată de mama biologică. Costurile unei zile de spitalizare, se ridică la peste 192 de lei pe zi, iar într-o lună la aproape 6.000 de lei, potrivit declaraţiei dr. Rodica Kconcz, medic primar pediatru – şef secţie Pediatrie.
Reprezentanţii spitalului se străduiesc şi cu ajutorul Fundaţiei Inocenţi să acopere costurile necesare creşterii micuţilor, însă banii tot nu ajung. „Nu s-a făcut un calcul cam cât se cheltuieşte cu aceşti copii, dar toţi sunt sănătoşi, fără probleme medicale. În primul rând ne blochează două saloane, iar copiii sunt, totuşi, expuşi la îmbolnăvire. În al doilea rând, în spital au parte de îmbrăcăminte, hrană şi programul primit de la Fundaţia Inocenţi cu care noi lucrăm. Cheltuielile se ridică însă mult pentru că mai este şi pampersul. Spitalul dă, dar nu ajunge. Mai donează Fundaţia Inocenţi, dar tot se termină scutecele pentru că sunt 16 copii abandonaţi, iar la un copil trebuie să îi schimbi scutecele de 4-5 ori pe zi dacă tot îl îngrijeşti. Şi el are nevoile lui”, a spus asistentul social Renata Racu.
Cu toate că s-a mai implicat şi municipalitatea, costurile pentru cei 16 micuţi sunt mari şi greu de acoperit. „Ei au nevoie de lapte praf. Primăria, într-adevăr oferă câte ceva, dar nu suficient. Avem nevoie acută de pampers, ceea ce reprezintă o problemă foarte mare, atât la secţia de maternitate cât şi pentru copiii abandonaţi. Prin fundaţia Inocenţi încercăm să ajutăm cu ce putem, pe lângă pampers, mai dăm hăinuţe şi tot ce au nevoie cei mici de aici”, a declarat asistentul medico-social, Daria Ursu.
Botezaţi la Spitalul Judeţean
Potrivit precizărilor făcute de directorul Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud, dr. Mircea Gelu Buta, de-a lungul timpului, mai mult de 150 de copii abandonaţi au fost botezaţi de personalul din această instituţie. Copiii au primit din partea „naşilor de botez”, hăinuţe şi diverse atenţii.
Acum însă legea s-a schimbat şi nimic nu se clinteşte fără acordul mamei biologice, după cum explică asistentul medico-social Daria Ursu. „O perioadă au fost botezaţi copiii aici cei de către asistente, medici, infirmiere, dar acum, din punct de vedere legal, nu mai avem voie să botezăm aceşti copii, atâta timp cât mama biologică nu este de acord. Dacă ea este, susţine acest lucru, atunci pot fi botezaţi într-adevăr copiii de asistente sau de medici”.
Prevenţia, arma contra abandonului
Persoanele direct implicate în creşterea copiilor abandonaţi în Spitalul Judeţean spun că numărul lor a început să crească simţitor cam de un an de zile. O armă contra acestui fenomen abandonului ar fi însă prevenţia, activitate desfăşurată de Fundaţia Inocenţi. „Lucrul acesta cu creşterea numărului de copii abandonaţi se întâmplă cam de un an de zile. Începuse să meargă bine, numărul lor era în scădere, însă de când a apărut această lege cu blocarea posturilor, nu mai sunt asistenţi maternali care să poată lua copiii în plasament. De aceea numărul lor a crescut de la o lună la alta. (...). În programul nostru, noi lucrăm şi cu mamele şi încercăm să facem prevenţie, le oferim informaţii, le dăm pliante, dar cred că ar fi foarte bine dacă s-ar debloca posturile de asistenţi maternali, iar aceştia să poată fi plătiţi în continuare şi să ia copiii”, a declarat asistentul medico-social Daria Ursu.
O soluţie de reducerea abandonului ar fi, în opinia directorului Spitalului Judeţean, o implicare mai intensă a DGASPC BN în procesul de „sfătuire” a mamelor de a nu-şi părăsi pruncii. „Cei de la Protecţia Copilului au situaţia la toate gravidele pe care şi-o pot lua de la medicii de familie. Pot să înceapă activ o profilaxie a abandonului, sfătuind-o pe mamă, începând de la planningul familial”, a explicat dr. Buta.
Cazul celor 16 copii abandonaţi în Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud a ajuns şi la urechile Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC).
„Am vorbit despre cazul de la Bistriţa cu directorul DAGSPC Bistriţa-Năsăud şi se caută soluţii pentru aceşti copii. Situaţia este la fel şi în alte judeţe şi noi lucrăm mult pe prevenire. Copiii sunt luaţi în momentul de faţă în evidenţă de către asistenţii sociali. Se caută soluţii de tip familial în familia extinsă. Şi dacă nu se va găsi o astfel de soluţie, inclusiv adopţia este o soluţie de tip familial. Deocamdată se caută soluţii, pe de o parte, la familia extinsă, şi pe de altă parte la asistenţii maternali, care chiar dacă mai au un copil, să mai primească un copil. Trebuie văzut dacă pot să facă asta, pentru că trebuie să le permită spaţiul, capacitatea lor ca asistenţi maternali… trebuie făcută o anchetă. De ce nu s-a făcut lucrul acesta până acum, este o întrebare corectă. Pentru că realitatea financiară a acestui an asta este, şi nu mai putem să angajăm asistenţi maternali. (…) Cred că la Bistriţa a fost vorba şi de o mai proastă conducere a instituţiei, dar acum că s-a schimbat conducerea, eu am toată încrederea că lucrurile se vor îmbunătăţi. (…) Legea nu prevede instituţionalizarea lor pentru că iar ne trezim cu nenorocirea pe care am avut-o înainte, cu instituţionalizare şi marcarea acestor copii pe viaţă. Abia am reuşit să ieşim din situaţia asta şi să nu mai avem instituţii mari. Dacă revenim la ce a fost, înseamnă că degeaba am muncit şi degeaba am investit banii atâta timp. Şi s-au investit bani foarte mulţi. Cred că trebuie lucrat mai mult pe prevenire, pe prevenirea sarcinii nedorite, pe prevenirea abandonului, create mai multe servicii pe centre maternale, în care mama să poată sta cu copilul şi să se ataşeze de el. Nu se poate să acceptăm cu atâta uşurinţă abandonul ca şi când ar fi ceva normal. Până şi un animal nu-şi abandonează puiul. Dar eu vă spun că am văzut şi judeţe în care lucrurile funcţionează bine şi nu sunt copii în centrele maternale, pentru că nu e cazul, pentru că s-a lucrat mult pe prevenire. Acum, poate că sunt şi judeţe mai bogate, e adevărat şi asta, dar trebuie să găsim soluţia cea mai bună pentru copil, nu pentru ca să le fie cel mai comod celor de la Direcţie”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Ileana Savu, secretar de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
Din păcate, fenomenul abandonului a luat amploare nu doar la noi în judeţ, ci şi la nivel naţional. Astfel că, într-o ţară în care ne-am învăţat cu legi strâmbe şi de multe ori tâmpite, fiecare face cum crede şi cum poate. În cazul de faţă, Spitalul Judeţean se vede obligat să îi crească pe cei 16 copii, chiar pe timp de criză financiară, în vreme ce Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud, legată la mâini, trimite „scrisori de conştientizare dar… neputinţă”.
„Conform articolului 60. alin. 1, din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului «orice copil abandonat, abuzat, neglijat, lipsit de ocrotire părintească, care nu a împlinit vârsta de 2 ani, nu poate fi plasat într-un centru de tip residenţial».
Acesta poate fi plasat la familia extinsă, ( dacă prezintă garanţii morale, condiţii sociale, materiale şi dacă doresc acest lucru) sau la asistent maternal profesionist, în condiţiile legii. În momentul de faţă DGASPC, are posibilitatea angajării a doi asistenţi maternali profesionişti, care vor lua în plasament doi copii.
Din cei 16 copii aflaţi în Spitalul Judeţean Bistriţa, trei copii sunt din alte judeţe, care au fost informate cu privire la luarea unei măsuri de protecţie”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa directorul DGASPC BN, Daniela Bulcu.
Imagini:
Articol vizualizat de 2467 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii