Banii bistritenilor se fura prin internet
Unul din efectele cele mai teribile ale crizei în care se află România este proliferarea fără precedent a crimei organizate. În condiţiile scăderii dramatice a nivelului de trai, a sărăciei şi şomajului generalizat, aceste elemente infracţionale îşi diversifică modalităţile de acţiune şi ţintele activităţilor lor specifice. Infracţiunile electronice sunt în top şi tot mai mulţi bistriţeni sunt victime a acestui gen de infracţiuni.
Mai mulţi bistriţeni au depus plângeri, deoarece s-au trezit cu cardurile de credit clonate şi golite. Fenomenul se pare că a luat o amploare naţională, iar cercetările efectuate până la această dată au dus la concluzia că infractorii acţionează dintr-o locaţie situată undeva în judeţul Constanţa.
Doi skimmeri, prinşi în flagrant
Plângerile au fost depuse la poliţie de persoane din Bistriţa, dar şi din Cluj, după ce o echipă de „skimmeri” a acestei grupări s-a deplasat în aceste două oraşe, şi nu numai, pentru a încerca montarea unor dispozitive artizanale pentru citirea cardurilor, aşa numitele „pisicuţe”, în limbajul lumii interlope. În urmă cu două săptămâni doi membri ai aceste grupări infracţionale organizate au fost prinşi în flagrant în Piteşti în timp ce montau un dispozitiv artizanal de citire a cardurilor. Persoanele respective făceau parte dintr-un grup organizat format din mai multe persoane, specializaţi în skimming, adică sustragerea frauduloasă a datelor de pe card, clonarea cardului, iar ulterior însuşirea banilor din contul respectiv.
Portretul tip al skimmerului
Potrivit unor surse din rândul celor care instrumentează acest gen de infracţiuni, inclusiv din cadrul serviciilor secrete, pe lângă Bistriţa şi Cluj-Napoca, infractorii au avut drept ţintă şi oraşele Hunedoara, Carei şi Oradea. Conform aceloraşi surse, predilecţia unor tineri pentru comiterea unor asemenea gen de infracţiuni este siguranţa aparentă în care acţionează aceştia şi faptul că nu folosesc niciun fel de metode violente. Pentru a fura banii oamenilor, aceşti infractori nu folosesc forţa fizică, arme albe sau de foc, nu exercită presiuni de niciun fel. Acţionează de la distanţă prin intermediul PC-ului şi al internetului. Portretul tip al unui asemenea infractor, deosebit de periculos prin efectele pe care le poate produce, este un tânăr cu vârsta între 18-35 de ani, având cunoştinţe avansate în domeniul IT, şi provine dintr-o familie fără probleme, închegată. De obicei, tinerii care se încadrează în acest tip, provin din rândul elevilor studioşi, care aparent nu ridică niciun fel de probleme, unii din ei chiar participanţi la diferite olimpiade de profil, dar cu o dorinţa nemăsurată de a obţine bani mulţi şi repede, fapt care îi transformă în infractorii deosebit de periculoşi.
Echipament, uşor de procurat
În mod obişnuit, o grupare de „skimmeri” este formată din trei module. Primul din aceste module este unul de teren, care are rolul de a monta dispozitivele confecţionate artizanal pe ATM-uri. Un asemenea dispozitiv, la cunoştinţele pe care le posedă un tânăr pasionat de domeniul IT, este floare la ureche, nu pune niciun fel de probleme din punct de vedere tehnic, privind confecţionarea acestuia. Componentele electronice se găsesc în orice magazin specializat şi costă circa 1.000-1.500 euro. Dispozitivul se montează în orificiul unde se introduce cardul, iar deasupra tastelor se fixează o cameră video miniaturală. Echipamentul respectiv înregistrează datele de pe banda magnetică, în timp ce camera video surprinde codul PIN care este bătut pe tastele ATM-ului. De obicei, după montarea echipamentelor, echipa de infractori, supraveghează de la distanţă ATM-ul, iar de cele mai multe ori după circa trei ore îl ridică. Dispozitivele pirat electronice sunt lipite pe bancomate cu un adeziv şi în general sunt vizate, fără nici un discernământ, ATM-urile tuturor băncilor. Nu există o preferinţă pentru o bancă sau alta. Câştigurile şi riscurile la care se supun sunt identice, indiferent de banca vizată. Din punctul lor de vedere, după trecerea acestui interval de timp, creşte riscul descoperirii dispozitivului pirat. În mod obişnuit sunt vizate locaţii ale unor ATM-uri aflate în locuri aglomerate, nesupravegheate cu camere video, cu posibilităţi de supraveghere a acestora de la distanţă şi în condiţii de siguranţă şi de dispariţie rapidă în caz de pericol.
Locurile preferate de acţiune în Bistriţa
În Bistriţa, locurile preferate de infractori sunt bancomatele amplasate în zona Pieţii Decebal, Big şi Gară. Sunt preferate aceste zone, deoarece tranzacţiile la ATM-uri sunt foarte frecvente, precum şi existenţa unui flux pietonal aglomerat şi continuu. Fenomenul a luat o amploare fără precedent şi este amplificat de criză, dar şi de numărul mare a celora care se întorc din străinătate. În Bistriţa, la ora actuală, cea mai sigură bancă, momentan, împotriva furturilor datelor de pe carduri este Banca Transilvania. Cei care folosesc ATM-urile acestei bănci, au observat de mai mult timp că în deschizătura unde se introduce cardul s-a montat un cadru transparent, din plastic, un dispozitiv „antiphishng”, care interzice infractorilor să-şi monteze şi să-şi disimuleze echipamentele electronice pirat.
„Atacurile” asupra conturilor Raiffeisen predomină
Ingeniozitatea infractorilor este fără limită. De puţin timp e-mail-urile false, ca provenind din partea unor bănci, au revenit într-o ofensivă extrem de agresivă. Ele sunt transmise, chipurile, de Raiffeisen Online şi BT24. La nivelul Bistriţei şi a judeţului Bistriţa-Năsăud aproape că nu este abonat la Internet care să nu fi fost bombardat pe e-mail cu asemenea mesaje. Sfatul specialiştilor este să le ignore, deoarece în caz contrar se expun la nişte riscuri financiare considerabile. Modul de acţiune este simplu, mesajul, ca primit din partea unei bănci, are de obicei următorul conţinut: „Private Banking, ...Raiffeisen Bank îşi informează clienţii pentru a-şi actualiza şi completa datele de identificare înregistrate în evidenţele băncii. Pentru a evita suspendarea temporară a conturilor tale, datele de identificare înregistrate în evidenţele băncii trebuie actualizate până la... Actualizarea datelor de identificare este o obligaţie legală în conformitate cu Regulamentul BNS nr.9 din 2008, privind cunoaşterea clientelei. Pentru a facilita identificarea informaţiilor ce necesită actualizarea faceţi clic pe link-ul de mai jos...”. Sau, „Stimate domn sau doamnă... Dorim să vă informăm că BT derulează în prezent o campanie de actualizare şi completare a informaţiilor cu privire la proprii clienţi. Această acţiune este în conformitate cu Regulamentul BNR nr.9 din 2008 privind cunoaşterea clientelei. Vă invităm la oricare din unităţile BT pentru a actualiza datele de identificare personale până la... sau online la...În caz contrar, începând cu această dată, accesul la conturile d-vs va fi restricţionat ... Vă mulţumim pentru cooperarea şi sprijinul acordat...”
Dacă te duci la bancă şi întrebi, ţi se spune sigur că nu este nevoie, deoarece datele de identificare personale sunt unice, ele nu se schimbă. Cei care nu se duc şi accesează link-ul indicat pot avea surprize neplăcute.
Procedeul folosit de infractorii este unul devenit deja clasic. Aceştia creează o pagină de internet falsă, identică sau aproape identică cu cea originală a băncii vizate. Dacă omul „pune botul”, accesează pagina de internet indicată şi îşi comunică datele de identificare personale, treaba din punctul de vedere al infractorilor este rezolvată în proporţie de 90%. Datele personale sunt colectate de infractorul din spatele site-ului, iar apoi este doar o chestiune de timp, până ce omul se trezeşte cu conturile golite. Singura problemă care se ridică este modul în infractorii obţin adresele de e-mail ale persoanelor vizate.
Băncile nu-şi contactează clienţii prin e-mail
Băncile chestionate asupra acestei situaţii ne-au asigurat că în nici o situaţie ele nu-şi contactează clienţii prin e-mail, iar acest fapt este stipulat clar, în contractul încheiat între fiecare client şi bancă.
Totuşi, cu toate atenţionările băncilor făcute propriilor clienţi, mai există oameni, care din cauza presiunii timpului, a credulităţii pur şi simplu copilăreşti şi fără o minimă verificare, iau în seamă asemenea mesaje şi practic îşi comunică datele de identificare infractorilor şi se trezesc cu conturile golite. Datele „culese” de „pisicuţă” se descarcă şi se imprimă pe un card clonă, iar cu ajutorul acestuia, o echipă de teren a grupării de „skimmeri”, ridică banii de la orice ATM din România. Curat şi sigur din punctul lor de vedere.
ZAHARIA COTOC
Mai mulţi bistriţeni au depus plângeri, deoarece s-au trezit cu cardurile de credit clonate şi golite. Fenomenul se pare că a luat o amploare naţională, iar cercetările efectuate până la această dată au dus la concluzia că infractorii acţionează dintr-o locaţie situată undeva în judeţul Constanţa.
Doi skimmeri, prinşi în flagrant
Plângerile au fost depuse la poliţie de persoane din Bistriţa, dar şi din Cluj, după ce o echipă de „skimmeri” a acestei grupări s-a deplasat în aceste două oraşe, şi nu numai, pentru a încerca montarea unor dispozitive artizanale pentru citirea cardurilor, aşa numitele „pisicuţe”, în limbajul lumii interlope. În urmă cu două săptămâni doi membri ai aceste grupări infracţionale organizate au fost prinşi în flagrant în Piteşti în timp ce montau un dispozitiv artizanal de citire a cardurilor. Persoanele respective făceau parte dintr-un grup organizat format din mai multe persoane, specializaţi în skimming, adică sustragerea frauduloasă a datelor de pe card, clonarea cardului, iar ulterior însuşirea banilor din contul respectiv.
Portretul tip al skimmerului
Potrivit unor surse din rândul celor care instrumentează acest gen de infracţiuni, inclusiv din cadrul serviciilor secrete, pe lângă Bistriţa şi Cluj-Napoca, infractorii au avut drept ţintă şi oraşele Hunedoara, Carei şi Oradea. Conform aceloraşi surse, predilecţia unor tineri pentru comiterea unor asemenea gen de infracţiuni este siguranţa aparentă în care acţionează aceştia şi faptul că nu folosesc niciun fel de metode violente. Pentru a fura banii oamenilor, aceşti infractori nu folosesc forţa fizică, arme albe sau de foc, nu exercită presiuni de niciun fel. Acţionează de la distanţă prin intermediul PC-ului şi al internetului. Portretul tip al unui asemenea infractor, deosebit de periculos prin efectele pe care le poate produce, este un tânăr cu vârsta între 18-35 de ani, având cunoştinţe avansate în domeniul IT, şi provine dintr-o familie fără probleme, închegată. De obicei, tinerii care se încadrează în acest tip, provin din rândul elevilor studioşi, care aparent nu ridică niciun fel de probleme, unii din ei chiar participanţi la diferite olimpiade de profil, dar cu o dorinţa nemăsurată de a obţine bani mulţi şi repede, fapt care îi transformă în infractorii deosebit de periculoşi.
Echipament, uşor de procurat
În mod obişnuit, o grupare de „skimmeri” este formată din trei module. Primul din aceste module este unul de teren, care are rolul de a monta dispozitivele confecţionate artizanal pe ATM-uri. Un asemenea dispozitiv, la cunoştinţele pe care le posedă un tânăr pasionat de domeniul IT, este floare la ureche, nu pune niciun fel de probleme din punct de vedere tehnic, privind confecţionarea acestuia. Componentele electronice se găsesc în orice magazin specializat şi costă circa 1.000-1.500 euro. Dispozitivul se montează în orificiul unde se introduce cardul, iar deasupra tastelor se fixează o cameră video miniaturală. Echipamentul respectiv înregistrează datele de pe banda magnetică, în timp ce camera video surprinde codul PIN care este bătut pe tastele ATM-ului. De obicei, după montarea echipamentelor, echipa de infractori, supraveghează de la distanţă ATM-ul, iar de cele mai multe ori după circa trei ore îl ridică. Dispozitivele pirat electronice sunt lipite pe bancomate cu un adeziv şi în general sunt vizate, fără nici un discernământ, ATM-urile tuturor băncilor. Nu există o preferinţă pentru o bancă sau alta. Câştigurile şi riscurile la care se supun sunt identice, indiferent de banca vizată. Din punctul lor de vedere, după trecerea acestui interval de timp, creşte riscul descoperirii dispozitivului pirat. În mod obişnuit sunt vizate locaţii ale unor ATM-uri aflate în locuri aglomerate, nesupravegheate cu camere video, cu posibilităţi de supraveghere a acestora de la distanţă şi în condiţii de siguranţă şi de dispariţie rapidă în caz de pericol.
Locurile preferate de acţiune în Bistriţa
În Bistriţa, locurile preferate de infractori sunt bancomatele amplasate în zona Pieţii Decebal, Big şi Gară. Sunt preferate aceste zone, deoarece tranzacţiile la ATM-uri sunt foarte frecvente, precum şi existenţa unui flux pietonal aglomerat şi continuu. Fenomenul a luat o amploare fără precedent şi este amplificat de criză, dar şi de numărul mare a celora care se întorc din străinătate. În Bistriţa, la ora actuală, cea mai sigură bancă, momentan, împotriva furturilor datelor de pe carduri este Banca Transilvania. Cei care folosesc ATM-urile acestei bănci, au observat de mai mult timp că în deschizătura unde se introduce cardul s-a montat un cadru transparent, din plastic, un dispozitiv „antiphishng”, care interzice infractorilor să-şi monteze şi să-şi disimuleze echipamentele electronice pirat.
„Atacurile” asupra conturilor Raiffeisen predomină
Ingeniozitatea infractorilor este fără limită. De puţin timp e-mail-urile false, ca provenind din partea unor bănci, au revenit într-o ofensivă extrem de agresivă. Ele sunt transmise, chipurile, de Raiffeisen Online şi BT24. La nivelul Bistriţei şi a judeţului Bistriţa-Năsăud aproape că nu este abonat la Internet care să nu fi fost bombardat pe e-mail cu asemenea mesaje. Sfatul specialiştilor este să le ignore, deoarece în caz contrar se expun la nişte riscuri financiare considerabile. Modul de acţiune este simplu, mesajul, ca primit din partea unei bănci, are de obicei următorul conţinut: „Private Banking, ...Raiffeisen Bank îşi informează clienţii pentru a-şi actualiza şi completa datele de identificare înregistrate în evidenţele băncii. Pentru a evita suspendarea temporară a conturilor tale, datele de identificare înregistrate în evidenţele băncii trebuie actualizate până la... Actualizarea datelor de identificare este o obligaţie legală în conformitate cu Regulamentul BNS nr.9 din 2008, privind cunoaşterea clientelei. Pentru a facilita identificarea informaţiilor ce necesită actualizarea faceţi clic pe link-ul de mai jos...”. Sau, „Stimate domn sau doamnă... Dorim să vă informăm că BT derulează în prezent o campanie de actualizare şi completare a informaţiilor cu privire la proprii clienţi. Această acţiune este în conformitate cu Regulamentul BNR nr.9 din 2008 privind cunoaşterea clientelei. Vă invităm la oricare din unităţile BT pentru a actualiza datele de identificare personale până la... sau online la...În caz contrar, începând cu această dată, accesul la conturile d-vs va fi restricţionat ... Vă mulţumim pentru cooperarea şi sprijinul acordat...”
Dacă te duci la bancă şi întrebi, ţi se spune sigur că nu este nevoie, deoarece datele de identificare personale sunt unice, ele nu se schimbă. Cei care nu se duc şi accesează link-ul indicat pot avea surprize neplăcute.
Procedeul folosit de infractorii este unul devenit deja clasic. Aceştia creează o pagină de internet falsă, identică sau aproape identică cu cea originală a băncii vizate. Dacă omul „pune botul”, accesează pagina de internet indicată şi îşi comunică datele de identificare personale, treaba din punctul de vedere al infractorilor este rezolvată în proporţie de 90%. Datele personale sunt colectate de infractorul din spatele site-ului, iar apoi este doar o chestiune de timp, până ce omul se trezeşte cu conturile golite. Singura problemă care se ridică este modul în infractorii obţin adresele de e-mail ale persoanelor vizate.
Băncile nu-şi contactează clienţii prin e-mail
Băncile chestionate asupra acestei situaţii ne-au asigurat că în nici o situaţie ele nu-şi contactează clienţii prin e-mail, iar acest fapt este stipulat clar, în contractul încheiat între fiecare client şi bancă.
Totuşi, cu toate atenţionările băncilor făcute propriilor clienţi, mai există oameni, care din cauza presiunii timpului, a credulităţii pur şi simplu copilăreşti şi fără o minimă verificare, iau în seamă asemenea mesaje şi practic îşi comunică datele de identificare infractorilor şi se trezesc cu conturile golite. Datele „culese” de „pisicuţă” se descarcă şi se imprimă pe un card clonă, iar cu ajutorul acestuia, o echipă de teren a grupării de „skimmeri”, ridică banii de la orice ATM din România. Curat şi sigur din punctul lor de vedere.
ZAHARIA COTOC
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1641 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.