Poveste de dincolo de „Cortina de Fier”
A fost podul de flori peste Prut, care din cauza unei politicii externe româneşti contraproductive s-a transformat într-o adevărată „Cortină de Fier”.
Valea P. cetăţean al Republicii Moldova, căsătorită cu un cetăţean român, a avut o adevărată aventură pentru a reuşi să vină la Bistriţa, să-şi viziteze soţul.
Valea P. are o viaţă care oricând poate deveni subiectul unui film sau roman de succes. Divorţată, aceasta a venit în România, la Bistriţa, imediat după 1990, cu primul val de români de dincolo de Prut, pentru a căuta o viaţă mai bună.
Imigrant în România
De profesie inginer chimist, femeia nu s-a ferit ca ani întregi, fie vară sau iarnă, căldură sufocantă sau ger de crăpau pietrele, să vândă tot felul de produse de care bistriţenii aveau nevoie, în cunoscuta „Piaţă a ruşilor” de pe Calea Moldovei din Bistriţa. Venită cu fiica ei cea mică, moldoveanca a stat în condiţii adeseori improprii în camere de cămin de la fostul Liceu Electrotehnic şi pe la diferite gazde din Bistriţa.
De-a lungul timpului, Valea P. a fost obligată de greutăţile vieţii de imigrant român în România, să facă tot felul de compromisuri, dar până la urmă a reuşit. Fiica ei a absolvit liceul, şi-a deschis o firmă la Bistriţa şi părea că existenţa ei a intrat pe un făgaş normal. Şi-a refăcut viaţa, recăsătorindu-se cu un bistriţean, dar lucrurile nu au evoluat chiar aşa cum spera. Odată ce podurile de flori de peste Prut sau transformat în „Cortina de Fier”, într-un gest inexplicabil autorităţile române de profil au început să-şi arate muşchii.
Expulzată din România
Valea P. nu a comis infracţiuni pe teritoriul României, a căutat să treacă cât mai neobservată şi, alături de atâţia conaţionali, cunoscuţi de către bistriţeni sub apelativul de „ruşi”, a încercat în primul rând să supravieţuiască. De neînţeles, dar legal fără doar şi poate, Valea P., căsătorită cu un cetăţean român, cu o firmă funcţională la Bistriţa, a fost expulzată din România pentru şedere ilegală. Perfect legal, dar la câţi ilegali stau în Bistriţa, de alte naţionalităţi - turci, arabi - expulzarea acesteia a părut un gest cel puţin deplasat. Aproape concomitent, din motive numai de ele ştiute, autorităţile au expulzat-o şi pe fiica acesteia. Sigur, cei în drept, au marcat un „băţ” în luptă cu ilegalii aflaţi pe teritoriul României.
Patimile reîntoarcerii
Marea dramă pentru Valea P. a intervenit după expirarea perioadei de expulzare. Între timp, relaţiile dintre România şi Republica Moldova au evoluat la un nivel în care mai era un pas înainte de expulzarea reciprocă a ambasadorilor şi nu numai din vina comuniştilor aflaţi la guvernare la Chişinău. Dar asta este o altă poveste. A fost episodul de la vama Leuşeni, când trei delegaţii de oficiali locali români au fost întoarse de la punctul de trecere a frontierei, pentru că nu aveau în original invitaţiile primarului din Chişinău, unde urmau să participe la hramul oraşului. Ulterior, evenimentele au evoluat până la un nivel la care mai era un pas până la izbucnirea unui conflict deschis între cele două ţări. Alegerile din 6 martie 2009 au blindat, dacă se poate spune aşa „Cortina de Fier” dintre cele două ţări. Dacă înainte de aceste evenimente treceau graniţa şi o sută de români de dincolo şi de dincoace de Prut pe zi, printr-un punct de trecere a frontierei, după aceea dată orice trafic de persoane a încetat complet. De la introducerea vizelor pentru românii care vor să intre în Moldova, urmare a acuzaţilor preşedintelui Vladimir Voronin, referitoare la amestecul serviciilor secrete româneşti în revolta post electorală de la Chişinău, numărul celor au intrat în ţara vecină a scăzut dramatic.
Valea P., în încercarea ei de a reveni la soţul ei din Bistriţa, chiar în perioada de dinaintea alegerilor, s-a prezentat la ministrul de Externe al Republicii Moldova, la Chişinău. Femeia ne-a povestit că a fost primită de o funcţionară care a vorbit numai în limba rusă şi chiar înainte de a-i prezenta chemarea primită de la soţul ei, a început să strige, spunându-i că de acum înainte nici un român nu va mai călca în Republica Moldova. Valea a plecat de acolo, nemaiştiind în ce ţară se află, în Republica Moldova sau în Rusia.
La Consulatul României din Chişinău se vorbeşte cu accent turcesc
O vizită similară făcută la Consulatul României de la Chişinău a bulversat-o pur şi simplu. Toate cele trei sau patru funcţionare de la ghişeu, tinere, vorbind cu un puternic accent rusesc, au refuzat să stea de vorbă cu ea. Norocul ei a fost că tonul mai ridicat pe care s-a purtat discuţia a atras atenţia unui funcţionar de rang superior, posibil viceconsulul, cu care a avut o discuţie pe un ton civilizat şi căruia i-a expus doleanţele ei. Vizita la Consulatul României de la Chişinău a avut loc imediat după scandalul în care fusese implicat consulul României după ce a fost filmat într-o scenă de sex cu o angajată. Lucru care nu este de mirare, deoarece se simte fizic prezenţa poliţiei politice a lui Voronin, toate persoanele care intră sau ies din clădirea consulatului fiind filate aproape la vedere.
Blocaje în perioada electorală
Valea P. povesteşte că în perioada electorală a locuit la rudele ei din Chişinău, la fiica ei cea mare şi soţul acesteia, ambii medici. Rudele ei, de partea forţelor de opoziţie de atunci, foloseau pentru a transmite anumite mesaje în rândul simpatizanţilor, internetul, e-mail-ul, mesengerul şi skipe-ul. De fiecare dată când transmiteau anumite mesaje mai îndrăzneţe, internetul pur şi simplu era blocat. Sau dacă nu, era introdus un virus care paraliza, la propriu, PC-ul.
Moldovenii se tem de români
În perioada premergătoare alegerilor dar şi în cea a alegerilor propriu-zise, în Republica Moldova internetul a fost blocat timp de şase zile de unii operatori, la ordinele poliţiei politice. Blocarea intervenea mai ales atunci când se intenţiona să se intre în contact cu unul dintre reprezentaţii de marcă ai partidelor democratice. A fost supravegheat şi monitorizat în perioada respectivă şi traficul telefonic, mai ales cel purtat pe reţelele mobile. Referitor la scorul relativ ridicat obţinut de către comuniştii lui Voronin, Valea P. spune că acest lucru s-a datorat fraudelor masive făcute de aceştia. În comunităţile de la ţară, unde se trăieşte la limita subzistenţei, voturile au fost cumpărate cu alimente, câteva kilograme de ulei şi făină, câteva rude de salam, după o reţetă binecunoscută şi pe la noi. Asta în condiţiile în care salariul ginerelui ei, medic, profesor universitar, care lucrează la patru spitale din Chişinău, cumulat, este lunar echivalentul a 400 USD. Şi atunci nu-i de mirare faptul că în rândul oamenilor de la ţară, sub influenţa propagandei antiromâneşti derulată cu o patimă greu de explicat, chiar persoane născute pe teritoriul fostei Românii Mari spun că lumea trebuie să voteze cu comuniştii lui Voronin, deoarece altfel există pericolul ocupaţiei româneşti. Stupefiant, dar astfel gândesc chiar românii din Moldova de peste Prut. Aceştia chiar se tem de ocupaţia românească şi de ocupantul român.
Administraţia moldovenească, sub stăpânire rusă
De asemenea, Valea P. a mai povestit că majoritatea posturilor din administraţia publică sunt ocupate de etnici ruşi. Aşa se explică după părerea acesteia, că moldovencele tinere, au fost obligate să-şi părăsească ţara şi să plece în Occident şi să devină marfă pentru traficanţii de carne vie.
Referitor la evenimentele care au urmat alegerilor din 6 martie 2009, femeia afirmă că au fost instrumentate de oamenii lui Voronin, de poliţia politică a acestuia, în urma cărora ar fi murit nouă persoane. Lucru nerecunoscut la nivel oficial, în condiţiile în care Voronin are un control total asupra serviciilor secrete şi a poliţiei.
A majorat preţurile la alimente
Imediat după scăderea tensiunilor generate de rezultatele alegerilor din 6 martie, pentru a demonstra cine este şeful, Voronin, spune Valea P., a triplat preţurile la alimentele de bază. Micul trafic de frontieră a fost terminat cu totul, multor ţărani din apropierea frontierei fiindu-le interzis să mai vină în România să-şi vândă produsele, în special legume de sezon, pe piaţa din Iaşi.
Dacă în luna august 2008, prin punctul de trecere al frontierei Sculeni treceau în medie circa 14.000 de persoane, în luna similară a lui 2009 sunt zile în care nicio persoană nu se prezintă pentru a intra în Republica Moldova. Introducerea vizelor de Voronin a dus la o scădere drastică a liberei circulaţii dintre cele două ţări surori. Singurii care nu au nici o problemă, în ciuda măsurilor lui Voronin, sunt cei cu dublă cetăţenie. Pentru aceştia este suficient să arate paşaportul moldovenesc.
Punctul de trecere al frontierei Sculeni era folosit mai mult în micul trafic de frontieră, de comercianţii care veneau cu legume în pieţele Iaşului. Oamenii de afaceri folosesc în general, punctul de trecere al frontierei Albiţa, din cauza drumului mai bun şi mai scurt spre Chişinău.
Aventură pentru obţinerea vizei
Obţinerea vizei de către un cetăţean român care doreşte să ajungă peste Prut este o adevărată aventură. În primul rând este nevoie de o invitaţie, primită de la o cunoştinţă, rudă sau amic. Acesta, la rândul lui trebuie să depună un dosar la Ministerul de Interne, care trebuie să conţină o cerere tip în trei exemplare, o copie după paşaportul cetăţeanului român şi copii după toate ştampilele anterioare, de intrare şi ieşire din Republica Moldova, precum şi o scrisoare în care solicitantul de viză motivează intrarea lui pe teritoriul moldovenesc, sau o scrisoare oficială de la instituţia la care lucrează dacă vizita este una de serviciu. Cunoştinţa, ruda sau amicul care face invitaţia, mai trebuie să depună o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte motivul vizitei, de ce invită persoana respectivă, în ce relaţie este cu persoana respectivă, unde şi cum s-au cunoscut. După depunerea dosarului, răspunsul vine de obicei în 30 de zile, iar refuzul nu este motivat.
Dar coşmarul nu se opreşte aici, dacă răspunsul este pozitiv, solicitantul trebuie să depună la Ambasada Republicii Moldova din Bucureşti un alt dosar care obligatoriu va trebui să conţină paşaportul valabil pe cel puţin încă şase luni de la data expirării vizei solicitate, o fotografie, o scrisoare de aprobare a cererii de viză şi biletul de călătorie dus-întors. Această procedură mai durează încă cel puţin cinci zile.
Tipuri de vize
Pentru români, autorităţile din Moldova asigură trei tipuri de viză. Viza simplă, pentru cei care merg în vizite private, eliberată în baza unei invitaţii, viza turistică pentru cei care deţin un voucher turistic din partea unei agenţii de turism licenţiată în Republica Moldova şi care se eliberează numai pentru o lună, cu una sau cel mult două intrări. A treia, este viza de tranzit, care se eliberează pentru cei care urmează să tranziteze teritoriul Republicii Moldova spre un alt stat. Viza de tranzit se eliberează pentru o singură trecere în decurs de o lună, cu o şedere maximă pe teritoriul moldovean de cel mult 48 de ore.
Interviu pentru a dovedi că ştie limba română
După ajungerea în România, la Bistriţa, la soţ, pe Valea P. au aşteptat-o alte surprize. A fost nevoită să-şi alcătuiască un alt dosar, pentru obţinerea unui permis de şedere temporară pe teritoriul României, inclusiv susţinerea unui interviu, în legătură cu cunoaşterea limbii române, limbă pe care o cunoaşte, scris şi vorbit, din familie.
Cu amărăciune în suflet, la terminarea discuţiei, Valea P. a conchis că moldovenii se găsesc în cea mai ingrată situaţie pe care o poate avea un cetăţean - nu sunt doriţi nici în ţara lor, dar nici România nu face nimic, sau prea puţin, pentru a le întinde o mână de ajutor.
ZAHARIA COTOC
Valea P. cetăţean al Republicii Moldova, căsătorită cu un cetăţean român, a avut o adevărată aventură pentru a reuşi să vină la Bistriţa, să-şi viziteze soţul.
S-a ajuns până acolo, încât îngheţul intervenit între cele două ţări surori a făcut ca intrarea sau ieşirea unui cetăţean provenit din cele două ţări, în sau din Republica Moldova, să constituie o problemă aproape insurmontabilă, care aminteşte de modul în care plecau români în străinătate înainte de 1989.
Valea P. are o viaţă care oricând poate deveni subiectul unui film sau roman de succes. Divorţată, aceasta a venit în România, la Bistriţa, imediat după 1990, cu primul val de români de dincolo de Prut, pentru a căuta o viaţă mai bună.
Imigrant în România
De profesie inginer chimist, femeia nu s-a ferit ca ani întregi, fie vară sau iarnă, căldură sufocantă sau ger de crăpau pietrele, să vândă tot felul de produse de care bistriţenii aveau nevoie, în cunoscuta „Piaţă a ruşilor” de pe Calea Moldovei din Bistriţa. Venită cu fiica ei cea mică, moldoveanca a stat în condiţii adeseori improprii în camere de cămin de la fostul Liceu Electrotehnic şi pe la diferite gazde din Bistriţa.
De-a lungul timpului, Valea P. a fost obligată de greutăţile vieţii de imigrant român în România, să facă tot felul de compromisuri, dar până la urmă a reuşit. Fiica ei a absolvit liceul, şi-a deschis o firmă la Bistriţa şi părea că existenţa ei a intrat pe un făgaş normal. Şi-a refăcut viaţa, recăsătorindu-se cu un bistriţean, dar lucrurile nu au evoluat chiar aşa cum spera. Odată ce podurile de flori de peste Prut sau transformat în „Cortina de Fier”, într-un gest inexplicabil autorităţile române de profil au început să-şi arate muşchii.
Expulzată din România
Valea P. nu a comis infracţiuni pe teritoriul României, a căutat să treacă cât mai neobservată şi, alături de atâţia conaţionali, cunoscuţi de către bistriţeni sub apelativul de „ruşi”, a încercat în primul rând să supravieţuiască. De neînţeles, dar legal fără doar şi poate, Valea P., căsătorită cu un cetăţean român, cu o firmă funcţională la Bistriţa, a fost expulzată din România pentru şedere ilegală. Perfect legal, dar la câţi ilegali stau în Bistriţa, de alte naţionalităţi - turci, arabi - expulzarea acesteia a părut un gest cel puţin deplasat. Aproape concomitent, din motive numai de ele ştiute, autorităţile au expulzat-o şi pe fiica acesteia. Sigur, cei în drept, au marcat un „băţ” în luptă cu ilegalii aflaţi pe teritoriul României.
Patimile reîntoarcerii
Marea dramă pentru Valea P. a intervenit după expirarea perioadei de expulzare. Între timp, relaţiile dintre România şi Republica Moldova au evoluat la un nivel în care mai era un pas înainte de expulzarea reciprocă a ambasadorilor şi nu numai din vina comuniştilor aflaţi la guvernare la Chişinău. Dar asta este o altă poveste. A fost episodul de la vama Leuşeni, când trei delegaţii de oficiali locali români au fost întoarse de la punctul de trecere a frontierei, pentru că nu aveau în original invitaţiile primarului din Chişinău, unde urmau să participe la hramul oraşului. Ulterior, evenimentele au evoluat până la un nivel la care mai era un pas până la izbucnirea unui conflict deschis între cele două ţări. Alegerile din 6 martie 2009 au blindat, dacă se poate spune aşa „Cortina de Fier” dintre cele două ţări. Dacă înainte de aceste evenimente treceau graniţa şi o sută de români de dincolo şi de dincoace de Prut pe zi, printr-un punct de trecere a frontierei, după aceea dată orice trafic de persoane a încetat complet. De la introducerea vizelor pentru românii care vor să intre în Moldova, urmare a acuzaţilor preşedintelui Vladimir Voronin, referitoare la amestecul serviciilor secrete româneşti în revolta post electorală de la Chişinău, numărul celor au intrat în ţara vecină a scăzut dramatic.
Valea P., în încercarea ei de a reveni la soţul ei din Bistriţa, chiar în perioada de dinaintea alegerilor, s-a prezentat la ministrul de Externe al Republicii Moldova, la Chişinău. Femeia ne-a povestit că a fost primită de o funcţionară care a vorbit numai în limba rusă şi chiar înainte de a-i prezenta chemarea primită de la soţul ei, a început să strige, spunându-i că de acum înainte nici un român nu va mai călca în Republica Moldova. Valea a plecat de acolo, nemaiştiind în ce ţară se află, în Republica Moldova sau în Rusia.
La Consulatul României din Chişinău se vorbeşte cu accent turcesc
O vizită similară făcută la Consulatul României de la Chişinău a bulversat-o pur şi simplu. Toate cele trei sau patru funcţionare de la ghişeu, tinere, vorbind cu un puternic accent rusesc, au refuzat să stea de vorbă cu ea. Norocul ei a fost că tonul mai ridicat pe care s-a purtat discuţia a atras atenţia unui funcţionar de rang superior, posibil viceconsulul, cu care a avut o discuţie pe un ton civilizat şi căruia i-a expus doleanţele ei. Vizita la Consulatul României de la Chişinău a avut loc imediat după scandalul în care fusese implicat consulul României după ce a fost filmat într-o scenă de sex cu o angajată. Lucru care nu este de mirare, deoarece se simte fizic prezenţa poliţiei politice a lui Voronin, toate persoanele care intră sau ies din clădirea consulatului fiind filate aproape la vedere.
Blocaje în perioada electorală
Valea P. povesteşte că în perioada electorală a locuit la rudele ei din Chişinău, la fiica ei cea mare şi soţul acesteia, ambii medici. Rudele ei, de partea forţelor de opoziţie de atunci, foloseau pentru a transmite anumite mesaje în rândul simpatizanţilor, internetul, e-mail-ul, mesengerul şi skipe-ul. De fiecare dată când transmiteau anumite mesaje mai îndrăzneţe, internetul pur şi simplu era blocat. Sau dacă nu, era introdus un virus care paraliza, la propriu, PC-ul.
Moldovenii se tem de români
În perioada premergătoare alegerilor dar şi în cea a alegerilor propriu-zise, în Republica Moldova internetul a fost blocat timp de şase zile de unii operatori, la ordinele poliţiei politice. Blocarea intervenea mai ales atunci când se intenţiona să se intre în contact cu unul dintre reprezentaţii de marcă ai partidelor democratice. A fost supravegheat şi monitorizat în perioada respectivă şi traficul telefonic, mai ales cel purtat pe reţelele mobile. Referitor la scorul relativ ridicat obţinut de către comuniştii lui Voronin, Valea P. spune că acest lucru s-a datorat fraudelor masive făcute de aceştia. În comunităţile de la ţară, unde se trăieşte la limita subzistenţei, voturile au fost cumpărate cu alimente, câteva kilograme de ulei şi făină, câteva rude de salam, după o reţetă binecunoscută şi pe la noi. Asta în condiţiile în care salariul ginerelui ei, medic, profesor universitar, care lucrează la patru spitale din Chişinău, cumulat, este lunar echivalentul a 400 USD. Şi atunci nu-i de mirare faptul că în rândul oamenilor de la ţară, sub influenţa propagandei antiromâneşti derulată cu o patimă greu de explicat, chiar persoane născute pe teritoriul fostei Românii Mari spun că lumea trebuie să voteze cu comuniştii lui Voronin, deoarece altfel există pericolul ocupaţiei româneşti. Stupefiant, dar astfel gândesc chiar românii din Moldova de peste Prut. Aceştia chiar se tem de ocupaţia românească şi de ocupantul român.
Administraţia moldovenească, sub stăpânire rusă
De asemenea, Valea P. a mai povestit că majoritatea posturilor din administraţia publică sunt ocupate de etnici ruşi. Aşa se explică după părerea acesteia, că moldovencele tinere, au fost obligate să-şi părăsească ţara şi să plece în Occident şi să devină marfă pentru traficanţii de carne vie.
Referitor la evenimentele care au urmat alegerilor din 6 martie 2009, femeia afirmă că au fost instrumentate de oamenii lui Voronin, de poliţia politică a acestuia, în urma cărora ar fi murit nouă persoane. Lucru nerecunoscut la nivel oficial, în condiţiile în care Voronin are un control total asupra serviciilor secrete şi a poliţiei.
A majorat preţurile la alimente
Imediat după scăderea tensiunilor generate de rezultatele alegerilor din 6 martie, pentru a demonstra cine este şeful, Voronin, spune Valea P., a triplat preţurile la alimentele de bază. Micul trafic de frontieră a fost terminat cu totul, multor ţărani din apropierea frontierei fiindu-le interzis să mai vină în România să-şi vândă produsele, în special legume de sezon, pe piaţa din Iaşi.
Dacă în luna august 2008, prin punctul de trecere al frontierei Sculeni treceau în medie circa 14.000 de persoane, în luna similară a lui 2009 sunt zile în care nicio persoană nu se prezintă pentru a intra în Republica Moldova. Introducerea vizelor de Voronin a dus la o scădere drastică a liberei circulaţii dintre cele două ţări surori. Singurii care nu au nici o problemă, în ciuda măsurilor lui Voronin, sunt cei cu dublă cetăţenie. Pentru aceştia este suficient să arate paşaportul moldovenesc.
Punctul de trecere al frontierei Sculeni era folosit mai mult în micul trafic de frontieră, de comercianţii care veneau cu legume în pieţele Iaşului. Oamenii de afaceri folosesc în general, punctul de trecere al frontierei Albiţa, din cauza drumului mai bun şi mai scurt spre Chişinău.
Aventură pentru obţinerea vizei
Obţinerea vizei de către un cetăţean român care doreşte să ajungă peste Prut este o adevărată aventură. În primul rând este nevoie de o invitaţie, primită de la o cunoştinţă, rudă sau amic. Acesta, la rândul lui trebuie să depună un dosar la Ministerul de Interne, care trebuie să conţină o cerere tip în trei exemplare, o copie după paşaportul cetăţeanului român şi copii după toate ştampilele anterioare, de intrare şi ieşire din Republica Moldova, precum şi o scrisoare în care solicitantul de viză motivează intrarea lui pe teritoriul moldovenesc, sau o scrisoare oficială de la instituţia la care lucrează dacă vizita este una de serviciu. Cunoştinţa, ruda sau amicul care face invitaţia, mai trebuie să depună o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte motivul vizitei, de ce invită persoana respectivă, în ce relaţie este cu persoana respectivă, unde şi cum s-au cunoscut. După depunerea dosarului, răspunsul vine de obicei în 30 de zile, iar refuzul nu este motivat.
Dar coşmarul nu se opreşte aici, dacă răspunsul este pozitiv, solicitantul trebuie să depună la Ambasada Republicii Moldova din Bucureşti un alt dosar care obligatoriu va trebui să conţină paşaportul valabil pe cel puţin încă şase luni de la data expirării vizei solicitate, o fotografie, o scrisoare de aprobare a cererii de viză şi biletul de călătorie dus-întors. Această procedură mai durează încă cel puţin cinci zile.
Tipuri de vize
Pentru români, autorităţile din Moldova asigură trei tipuri de viză. Viza simplă, pentru cei care merg în vizite private, eliberată în baza unei invitaţii, viza turistică pentru cei care deţin un voucher turistic din partea unei agenţii de turism licenţiată în Republica Moldova şi care se eliberează numai pentru o lună, cu una sau cel mult două intrări. A treia, este viza de tranzit, care se eliberează pentru cei care urmează să tranziteze teritoriul Republicii Moldova spre un alt stat. Viza de tranzit se eliberează pentru o singură trecere în decurs de o lună, cu o şedere maximă pe teritoriul moldovean de cel mult 48 de ore.
Interviu pentru a dovedi că ştie limba română
După ajungerea în România, la Bistriţa, la soţ, pe Valea P. au aşteptat-o alte surprize. A fost nevoită să-şi alcătuiască un alt dosar, pentru obţinerea unui permis de şedere temporară pe teritoriul României, inclusiv susţinerea unui interviu, în legătură cu cunoaşterea limbii române, limbă pe care o cunoaşte, scris şi vorbit, din familie.
Cu amărăciune în suflet, la terminarea discuţiei, Valea P. a conchis că moldovenii se găsesc în cea mai ingrată situaţie pe care o poate avea un cetăţean - nu sunt doriţi nici în ţara lor, dar nici România nu face nimic, sau prea puţin, pentru a le întinde o mână de ajutor.
ZAHARIA COTOC
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- În viziunea USL, proiectele lui Liviu Rusu sunt furăciuni pe faţă publicat în data de 19-07-2011
- Maşini nou-nouţe pentru Consiliul Judeţean publicat în data de 20-07-2011
- Trei ani fără proiecte pentru consilierii judeţeni publicat în data de 08-09-2011
- Primăria reabilitează zece parcuri de joacă cu 2,7 milioane de lei publicat în data de 21-07-2011
- OJPC BN joacă tare! publicat în data de 23-05-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 1312 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.