Unicameralism, reforma si cliseu politic
Parlamentul a avizat negativ propunerea preşedintelui Traian Băsescu de organizare a unui referendum pentru transformarea Legislativului din bicameral în unicameral şi pentru reducerea numărului de parlamentari la maxim 300. Acest aviz poate afecta rezultatele alegerilor prezidenţiale, având în vedere faptul că încrederea cetăţenilor în Parlament a scăzut foarte mult în ultimii ani, ideea de reducere a numărului de parlamentari şi de transformare a Legislativului într-unul unicameral fiind din ce în ce mai agreată
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că, deşi avizul Parlamentului a fost unul negativ, referendumul va fi organizat. Conform Constituţiei, avizul Parlamentului este doar unul consultativ, decizia de organizare a referendumului aparţinând Preşedintelui. Totuşi, trebuie atinsă şi această etapă a consultării Parlamentului. “Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”, se arată în textul Legii fundamentale. Totuşi, pentru transformarea Parlamentului este necesară revizuirea Constituţiei. Potrivit legii fundamentale, revizuirea poate fi iniţiată de preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei printr-un nou referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Astfel, în urma referendumului, oricum Parlamentul va trebui să se pronunţe cu privire la modificarea Legii fundamentale.
Economie de 14,3 milioane de euro
Reducerea numărului de parlamentari ar aduce economii bugetare de aproximativ 14,3 milioane de euro anual, potrivit unui studiu al Institutului pentru Politici Publice. Un parlamentar câştigă aproximativ şapte mii lei lunar reprezentând indemnizaţia, sumă la care se adaugă şi aproximativ 20.000 lei pentru cazare, maşină, deplasări sau birouri parlamentare. Reducându-se de la 471 la 300 numărul de senatori şi deputaţi, ar rezulta o economie bugetară de circa 14,3 milioane euro anual.
Unicameralismul în lume
În Uniunea Europeană Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Portugalia şi Suedia au Parlament unicameral, iar în Marea Britanie există de multă vreme o dezbaterea în ceea ce priveşte reducerea Parlamentului la o singură cameră şi dizolvarea Camerei Lorzilor, considerată inutilă şi nereprezentativă pentru cetăţeni. Şi state precum Croaţia, Armenia, China, Bangladesh, Cuba, Islanda, Iran, Irak, Macedonia, Noua Zeelanda, Norvegia, Serbia, Muntenegru, Turcia, Ucraina, Venezuela, Sri Lanka, Peru, Singapore, Coreea de Sud, Israel, Lichtenstein sau Liban au tot Parlament unicameral.
“Unicameralism repetat”
Fostul subprefect de Cluj, Cynthia Carmen Curt, specialist în drept constituţional susţine ideea de unicameralism şi spune că Senatul are doar funcţie decorativă în Parlament, fiind o repetare a Camerei Deputaţilor. “Cu siguranţă un Parlament unicameral este necesar pentru România. Dacă se studiază activitatea Senatului se poate vedea că această Cameră este doar de decor în Parlament. Senatul acceptă tacit legislaţia sau merge pe mâna Guvernului. Această Cameră nu este decât o repetare a Camerei Deputaţilor. Bicameralismul funcţionează foarte bine în ţările mari precum Franţa sau Germania. Dar România nu e marcată de clivaje puternice. Ambele Camere sunt desemnate identic, există aceeaşi reprezentare politică în ambele, astfel că între ele nu poate exista o dezbatere constructivă. Mai toate statele nordice au trecut la Unicameralism. În 2003 s-a încercat prin modificarea Constituţiei delimitarea atribuţiilor celor două Camere. Dar atâta vreme cât există aceeaşi reprezentare politică şi în Camera Deputaţilor şi în Senatm avem de-a face cu un unicameralism repetat. Fiecare cameră face acelaşi lucru, dar pentru altceva. Ceea ce nu justifică existenţa ambelor Camere şi nici cheltuielile administrative cu ele.
Unicameral dublu
Sistemul bicameral din România diferă de cel din alte state, diferenţa dintre cele două Camere fiind foarte mică. O lege trebuie să fie votată de ambele Camere pentru a fi promulgată. Conform specialiştilor în drept constituţional, sistemul românesc este unul deficitar, având o mulţime de “hibe”. Actul legislativ este tergiversat peste măsură, un proiect de lege putând fi întârziat chiar şi pe durata unui mandat întreg. Conform Constituţiei, în funcţie de categoria de acte normative propuse, fiecare cameră îşi împarte competenţele. Conform legii fundamentale, proiectele de act normativ şi propunerile legislative se înregistrează la “camera sesizată”, fie că este Camera Deputaţilor sau Senatul. Apoi, proiectul este dezbătut în comisia de specialitate, care acordă un aviz. În cazul în care acesta este favorabil, proiectul trece la dezbaterea în plen. În cazul în care acesta este negativ, proiectul se întoarce la iniţiator pentru completare. Dacă proiectul ajunge în plenul camerei sesizate, deputaţii sau senatorii au atributul constituţional de a aduce amendamente, iar numai după ce toate acestea sunt dezbătute şi votate se poate trece la validarea proiectului. În cazul în care proiectul este votat, acesta “ia drumul” camerei decizionale. Acolo, plenul poate aduce alte amendamente, care iarăşi trebuie votate, înainte ca proiectul să primească votul final. Doar după ce proiectul de lege a “trecut” de camera decizională, ajunge pe masa preşedintelui ţării, care, la rândul său, poate să trimită proiectul de lege pentru reanalizare. Dacă un proiect de act normativ are ghinion, toată “tevatura” poate dura ani de zile.
“Risc pentru Băsescu “
Analistul politic Adrian Ivan este de părere că referendumul pentru modificarea Constituţiei nu ar trebui organizat în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale, pentru că nu va fi perceput corect. “Cred că grecii aveau dreptate. Doar cei responsabili ar trebui să voteze. Dacă se percepe întrebarea “Vreţi să desfiinţăm Parlamentul”, cu siguranţă, în contextul actual se vor găsi cetăţeni să voteze acest lucru şi să susţină această idee. Palamentul, însă, ca instituţie, rămâne la ora actuală singurul for democratic din România. Preşedintele greşeşte când face acest pas. Oameni vor ieşi la vot, iar preşedintele riscă. Pentru că vor veni la vot şi foarte mulţi oameni nehotărţi, oameni inteligenţi, iar Băsescu riscă să piardă voturi, ba chiar cred că le face un serviciu celorlaţi candidaţi. Dacă Preşedintele era serios în intenţie, chema Parlamentul la consultări şi le spunea, “uite, Parlamentul are probleme de imagine”. Dar aşa, cheltuim bani şi nu e nevoie de acest referendum, plus că el nu are efect juridic”, ne-a declarat Ivan. Acesta spune că oricum, şomerilor nu le pasă de referendum. “A trecut în subsidiar referendumul. Atenţia publicului este îndreptată spre disputa de la guvernare. Vom vedea care dintre părţi îşi va asuma în final meritele. Eu nu aş fi riscat în locul Preşedintelui cu organizarea acestui referendum”, spune analistul.
“Reacţii nesănătoase”
Un alt analist politic, Cristian Pârvulescu, este de părere că preşedintele Traian Băsescu vrea să se folosească de acest referendum în scop electoral, dar că acesta poate avea şi alte efecte. “Mi-e foarte greu să spun ce efecte va avea votul negativ dat de Parlament pentru referendum asupra clasei politice. Preşedintele vrea să folosească acest referendum pentru a mai câştiga câteva voturi, dar poate stârni şi o serie de reacţii antiparlament. Pot exista şi efecte negative asupra clasei politice, dar sunt nişte reacţii nesănătoase. Referendumul nu poate fi degajat de alegerile prezidenţiale. Ar trebui organizat separat”, ne-a declarat Pârvulescu.
“Cetăţenii hotătăsc”
Deputatul PSD, Vasile Soporan spune că a fost aleasă această cale pentru a atrage atenţia populaţiei. “E foarte clar un singur lucru – nu avem capacitatea de a rezolva problemele de fond ale României şi, în primul rând problemele de natură economică, spunând că acestea se rezolvă într-un context global, internaţional. Se acţionează aşa pentru atragerea atenţiei populaţiei la probleme care oricum nu pot fi explicate suficient de bine în campania electorală şi nu generează efecte majore pe perioadă scurtă şi medie. Pentru a crea efecte este, oricum, nevoie de votul a două treimi din parlamentari. Însă cetăţenii vor hotărî dacă vor lua acest referendum ca pe un lucru bun sau nu şi dacă vor sancţiona pe cineva”, spune deputatul clujean.
“Vor plăti la alegeri”
Deputatul PDL Petru Călian consideră că Parlamentul s-a discreditat prin acest aviz negativ. “Parlamentul s-a discreditat prin acest vot, deşi avea deja o imagine proastă. Cei care au făcut front comun împotriva poporului vor fi sancţionaţi de electorat. Nici Antonescu, nici Geoană nu au dreptul moral să blocheze acest demers menit să scadă cheltuielile şi să redea încrederea românilor în Parlament. Cu siguranţă, candidaţii partidelor care au blocat acest demers, PNL, PSD, UDMR, vor plăti la alegeri.
“Beneficiarul este Băsescu”
Preşedintele PNL Cluj, Marius Nicoară, este de părere că organizarea referendumului în aceeaşi zi cu alegerile îi va aduce voturi lui Traian Băsescu. “Aşa cum a spus şi preşedintele Crin Antonescu, faptul că noi am iniţiat deja un proiect de lege, care a fost depus deja pentru micşorarea numărului de parlamentari la 316, eu zic că asta spune tot. Demonstrează voinţa noastră politică de a micşora numărul de parlamentari. Dar în ceea ce priveşte unicameralismul, aici este o chestiune discutabilă. Unicameralism în Europa nu prea există, iar statele care au Parlament unicameral sunt state mici. Nu am votat pentru referendum, pentru că nu are niciun rost. Se pune căruţa înaintea boilor. Procedura instituţională este inversă. Parlamentul ia o astfel de decizie şi apoi se trece la un referendum pe care Preşedintele îl convoacă. Este adevărat că Preşedintele are dreptul să organizeze referendumul, avizul Parlamentului fiind doar consultativ, dar acum vorbim despre o mişcare a Preşedintelui care încearcă să obţină avantaje în cursa electorală. Am convingerea că Băsescu va avea aceste avantaje. Într-o astfel de campanie electorală, normal este să vorbeşti despre candidatul la preşedinţie şi nu despre alte subiecte. Referendumul este un alt subiect. Lumea trebuie să se concentreze asupra candidaţilor. Analizele noastre spun că, pe lângă faptul că se disturbă campania electorală, organizarea acestui referendum poate să şi influenţeze votul electoratului, beneficiarul acestor influenţe fiind Traian Băsescu”, a declarat Marius Nicoară.
Simona Curcian-Maleş
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că, deşi avizul Parlamentului a fost unul negativ, referendumul va fi organizat. Conform Constituţiei, avizul Parlamentului este doar unul consultativ, decizia de organizare a referendumului aparţinând Preşedintelui. Totuşi, trebuie atinsă şi această etapă a consultării Parlamentului. “Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”, se arată în textul Legii fundamentale. Totuşi, pentru transformarea Parlamentului este necesară revizuirea Constituţiei. Potrivit legii fundamentale, revizuirea poate fi iniţiată de preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei printr-un nou referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Astfel, în urma referendumului, oricum Parlamentul va trebui să se pronunţe cu privire la modificarea Legii fundamentale.
Economie de 14,3 milioane de euro
Reducerea numărului de parlamentari ar aduce economii bugetare de aproximativ 14,3 milioane de euro anual, potrivit unui studiu al Institutului pentru Politici Publice. Un parlamentar câştigă aproximativ şapte mii lei lunar reprezentând indemnizaţia, sumă la care se adaugă şi aproximativ 20.000 lei pentru cazare, maşină, deplasări sau birouri parlamentare. Reducându-se de la 471 la 300 numărul de senatori şi deputaţi, ar rezulta o economie bugetară de circa 14,3 milioane euro anual.
Unicameralismul în lume
În Uniunea Europeană Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Portugalia şi Suedia au Parlament unicameral, iar în Marea Britanie există de multă vreme o dezbaterea în ceea ce priveşte reducerea Parlamentului la o singură cameră şi dizolvarea Camerei Lorzilor, considerată inutilă şi nereprezentativă pentru cetăţeni. Şi state precum Croaţia, Armenia, China, Bangladesh, Cuba, Islanda, Iran, Irak, Macedonia, Noua Zeelanda, Norvegia, Serbia, Muntenegru, Turcia, Ucraina, Venezuela, Sri Lanka, Peru, Singapore, Coreea de Sud, Israel, Lichtenstein sau Liban au tot Parlament unicameral.
“Unicameralism repetat”
Fostul subprefect de Cluj, Cynthia Carmen Curt, specialist în drept constituţional susţine ideea de unicameralism şi spune că Senatul are doar funcţie decorativă în Parlament, fiind o repetare a Camerei Deputaţilor. “Cu siguranţă un Parlament unicameral este necesar pentru România. Dacă se studiază activitatea Senatului se poate vedea că această Cameră este doar de decor în Parlament. Senatul acceptă tacit legislaţia sau merge pe mâna Guvernului. Această Cameră nu este decât o repetare a Camerei Deputaţilor. Bicameralismul funcţionează foarte bine în ţările mari precum Franţa sau Germania. Dar România nu e marcată de clivaje puternice. Ambele Camere sunt desemnate identic, există aceeaşi reprezentare politică în ambele, astfel că între ele nu poate exista o dezbatere constructivă. Mai toate statele nordice au trecut la Unicameralism. În 2003 s-a încercat prin modificarea Constituţiei delimitarea atribuţiilor celor două Camere. Dar atâta vreme cât există aceeaşi reprezentare politică şi în Camera Deputaţilor şi în Senatm avem de-a face cu un unicameralism repetat. Fiecare cameră face acelaşi lucru, dar pentru altceva. Ceea ce nu justifică existenţa ambelor Camere şi nici cheltuielile administrative cu ele.
Unicameral dublu
Sistemul bicameral din România diferă de cel din alte state, diferenţa dintre cele două Camere fiind foarte mică. O lege trebuie să fie votată de ambele Camere pentru a fi promulgată. Conform specialiştilor în drept constituţional, sistemul românesc este unul deficitar, având o mulţime de “hibe”. Actul legislativ este tergiversat peste măsură, un proiect de lege putând fi întârziat chiar şi pe durata unui mandat întreg. Conform Constituţiei, în funcţie de categoria de acte normative propuse, fiecare cameră îşi împarte competenţele. Conform legii fundamentale, proiectele de act normativ şi propunerile legislative se înregistrează la “camera sesizată”, fie că este Camera Deputaţilor sau Senatul. Apoi, proiectul este dezbătut în comisia de specialitate, care acordă un aviz. În cazul în care acesta este favorabil, proiectul trece la dezbaterea în plen. În cazul în care acesta este negativ, proiectul se întoarce la iniţiator pentru completare. Dacă proiectul ajunge în plenul camerei sesizate, deputaţii sau senatorii au atributul constituţional de a aduce amendamente, iar numai după ce toate acestea sunt dezbătute şi votate se poate trece la validarea proiectului. În cazul în care proiectul este votat, acesta “ia drumul” camerei decizionale. Acolo, plenul poate aduce alte amendamente, care iarăşi trebuie votate, înainte ca proiectul să primească votul final. Doar după ce proiectul de lege a “trecut” de camera decizională, ajunge pe masa preşedintelui ţării, care, la rândul său, poate să trimită proiectul de lege pentru reanalizare. Dacă un proiect de act normativ are ghinion, toată “tevatura” poate dura ani de zile.
“Risc pentru Băsescu “
Analistul politic Adrian Ivan este de părere că referendumul pentru modificarea Constituţiei nu ar trebui organizat în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale, pentru că nu va fi perceput corect. “Cred că grecii aveau dreptate. Doar cei responsabili ar trebui să voteze. Dacă se percepe întrebarea “Vreţi să desfiinţăm Parlamentul”, cu siguranţă, în contextul actual se vor găsi cetăţeni să voteze acest lucru şi să susţină această idee. Palamentul, însă, ca instituţie, rămâne la ora actuală singurul for democratic din România. Preşedintele greşeşte când face acest pas. Oameni vor ieşi la vot, iar preşedintele riscă. Pentru că vor veni la vot şi foarte mulţi oameni nehotărţi, oameni inteligenţi, iar Băsescu riscă să piardă voturi, ba chiar cred că le face un serviciu celorlaţi candidaţi. Dacă Preşedintele era serios în intenţie, chema Parlamentul la consultări şi le spunea, “uite, Parlamentul are probleme de imagine”. Dar aşa, cheltuim bani şi nu e nevoie de acest referendum, plus că el nu are efect juridic”, ne-a declarat Ivan. Acesta spune că oricum, şomerilor nu le pasă de referendum. “A trecut în subsidiar referendumul. Atenţia publicului este îndreptată spre disputa de la guvernare. Vom vedea care dintre părţi îşi va asuma în final meritele. Eu nu aş fi riscat în locul Preşedintelui cu organizarea acestui referendum”, spune analistul.
“Reacţii nesănătoase”
Un alt analist politic, Cristian Pârvulescu, este de părere că preşedintele Traian Băsescu vrea să se folosească de acest referendum în scop electoral, dar că acesta poate avea şi alte efecte. “Mi-e foarte greu să spun ce efecte va avea votul negativ dat de Parlament pentru referendum asupra clasei politice. Preşedintele vrea să folosească acest referendum pentru a mai câştiga câteva voturi, dar poate stârni şi o serie de reacţii antiparlament. Pot exista şi efecte negative asupra clasei politice, dar sunt nişte reacţii nesănătoase. Referendumul nu poate fi degajat de alegerile prezidenţiale. Ar trebui organizat separat”, ne-a declarat Pârvulescu.
“Cetăţenii hotătăsc”
Deputatul PSD, Vasile Soporan spune că a fost aleasă această cale pentru a atrage atenţia populaţiei. “E foarte clar un singur lucru – nu avem capacitatea de a rezolva problemele de fond ale României şi, în primul rând problemele de natură economică, spunând că acestea se rezolvă într-un context global, internaţional. Se acţionează aşa pentru atragerea atenţiei populaţiei la probleme care oricum nu pot fi explicate suficient de bine în campania electorală şi nu generează efecte majore pe perioadă scurtă şi medie. Pentru a crea efecte este, oricum, nevoie de votul a două treimi din parlamentari. Însă cetăţenii vor hotărî dacă vor lua acest referendum ca pe un lucru bun sau nu şi dacă vor sancţiona pe cineva”, spune deputatul clujean.
“Vor plăti la alegeri”
Deputatul PDL Petru Călian consideră că Parlamentul s-a discreditat prin acest aviz negativ. “Parlamentul s-a discreditat prin acest vot, deşi avea deja o imagine proastă. Cei care au făcut front comun împotriva poporului vor fi sancţionaţi de electorat. Nici Antonescu, nici Geoană nu au dreptul moral să blocheze acest demers menit să scadă cheltuielile şi să redea încrederea românilor în Parlament. Cu siguranţă, candidaţii partidelor care au blocat acest demers, PNL, PSD, UDMR, vor plăti la alegeri.
“Beneficiarul este Băsescu”
Preşedintele PNL Cluj, Marius Nicoară, este de părere că organizarea referendumului în aceeaşi zi cu alegerile îi va aduce voturi lui Traian Băsescu. “Aşa cum a spus şi preşedintele Crin Antonescu, faptul că noi am iniţiat deja un proiect de lege, care a fost depus deja pentru micşorarea numărului de parlamentari la 316, eu zic că asta spune tot. Demonstrează voinţa noastră politică de a micşora numărul de parlamentari. Dar în ceea ce priveşte unicameralismul, aici este o chestiune discutabilă. Unicameralism în Europa nu prea există, iar statele care au Parlament unicameral sunt state mici. Nu am votat pentru referendum, pentru că nu are niciun rost. Se pune căruţa înaintea boilor. Procedura instituţională este inversă. Parlamentul ia o astfel de decizie şi apoi se trece la un referendum pe care Preşedintele îl convoacă. Este adevărat că Preşedintele are dreptul să organizeze referendumul, avizul Parlamentului fiind doar consultativ, dar acum vorbim despre o mişcare a Preşedintelui care încearcă să obţină avantaje în cursa electorală. Am convingerea că Băsescu va avea aceste avantaje. Într-o astfel de campanie electorală, normal este să vorbeşti despre candidatul la preşedinţie şi nu despre alte subiecte. Referendumul este un alt subiect. Lumea trebuie să se concentreze asupra candidaţilor. Analizele noastre spun că, pe lângă faptul că se disturbă campania electorală, organizarea acestui referendum poate să şi influenţeze votul electoratului, beneficiarul acestor influenţe fiind Traian Băsescu”, a declarat Marius Nicoară.
Simona Curcian-Maleş
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 529 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.