Cristian Diaconescu: “Romania nu da semne de iesire din recesiune”
“Există o vie îngrijorare privind capacitatea mecanismului politic de a opri deteriorarea situaţiei economice”. „Prelungirea instabilităţii politice poate avea efecte greu de surmontat. “Toţi vom fi judecaţi de români”. “PSD a fost scos de la guvernare, iar răspunsurile pot fi date de reprezentanţii PDL.“Diplomaţia românească şi-a făcut integral datoria”, a declarat într-un interviu acordat Gazetei de Cluj, vicepreşedintele PSD şi fost ministru de Externe în Guvernul Boc, Cristian Diaconescu.
Rep.: Consideraţi că din cauza faptului că nu s-a reuşit să se aprobe bugetul pentru anul 2010 şi alte obligaţii asumate cu partenerii internaţionali, este pus în pericol acest acord?
C.D.: Aprobarea bugetului de stat este obligatorie pentru a se anunţa intenţiile Executivului privind principalele direcţii economice pe care le va urma România în 2010. Un Guvern demis nu poate promova în Parlament un astfel de proiect de lege sau eventuala rectificare a actualului bugetar. Atât deficitul bugetar şi finanţarea acestuia, cât şi rata cursului de schimb, nivelul inflaţiei sau somajul, ca să dau numai câteva exemple, trebuie cunoscute la 1 ianuarie 2010. Iar în anul viitor vor fi făcute şi plăţile la împrumutul angajat cu FMI şi CE, iar România nu dă semne de ieşire din recesiune.
Rep.: În calitate de fost ministru de Externe, cum consideraţi că este percepută criza politică din România în „exterior”? Imaginea ţării a fost şi până acum „incertă” din multe puncte de vedere, de la situaţia românilor plecaţi în Spania, Italia şi până la modul de abordare a situaţiei din Republica Moldova. Ţinând seama de aceste aspecte, de criza economică peste care s-a suprapus şi criza politică, care consideraţi că vor fi repercursiunile asupra imaginii României? Mai mult, în ultimele săptămâni, România a avut un ministru de Externe interimar şi sunt toate şansele să se rămână la această variantă până după alegeri. Ce măsuri s-ar putea adopta în situaţia de faţă pentru a limita efectele negative?
C.D.: În primul rând, trebuie să înţelegem că, în orice stat, politica externă promovează interesele naţionale, iar astăzi fiecare ţară încearcă să găsească soluţii, interne şi externe, pentru a-şi valorifica aşteptările în condiţii speciale de criză economică. Deci prevalează competiţia, iar cei vulnerabili au de pierdut. Este o regulă simplă. Este numai problema noastră să înţelegem momentul în care ne aflăm pe plan internaţional, inclusiv privind poziţionarea României în procesul nedorit, dar destul de evident, vizând reîmpărţirea sferelor de influenţă, acum pe criterii predilect economice. Strategic ne aflăm într-o zonă complicată, în permanentă mişcare, la interferenţa unor mari interese care ne obligă să fim activi şi atenţi. Sigur, dacă noi avem acasă alte treburi şi nu ne interesează ce se întâmplă, apreciind superficial că apartenenţa la NATO şi UE ne scuteşte de abordări naţionale atente privind dezvoltările internaţionale, este o alegere care nu va fi decât salutată de cei care au interesul să nu se complice şi cu noi.
Rep.: Principala opţiune declarată a României pentru Comisia Europeană este portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Cu toate acestea, Franţa a decis să nu mai sprijine România pentru acest post. Din punctul dumneavoastră de vedere, sunt negocierile purtate de Guvernul României deficitare sau este criza politică vinovată pentru acest lucru? Ce anume consideraţi că ar putea “îndepărta” România de acest portofoliu?
C.D.: Este foarte bine că ne străduim să obţinem un portofoliu de substanţă corespunzător intereselor şi ponderii pe care România trebuie să le valorifice în UE. Deocamdată nu putem spune că un stat sau altul şi-a pierdut sprijinul. Procesul de negociere este în plină desfăşurare. Până la 3 noiembrie, când se aşteaptă pronunţarea Curţii Constituţionale din Cehia, nici soarta Tratatului de Lisabona nu este clară. În ce măsură contăm în această negociere sau chiar competiţie, îmi este greu să mă pronunţ, dar evident că toţi vom fi judecaţi de români în funcţie de rezultat. La plecarea mea din mandat, am lăsat un parcurs pozitiv de negociere, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul Franţei şi a altor state relevante din UE. O atenţie suplimentară trebuie acordată capacităţii candidaţilor din partea României de a primi avizul favorabil în Parlamentul European, această instituţie dobândind un rol special în condiţiile intrării în vigoare a Tratatului European.
Rep.: Revenind la ceea ce se întâmplă în România. În ultima lună, ne confruntăm cu foarte multe “scandaluri” politice. Ieşirea PSD de la guvernare, a reprezentat, aparent, punctul de plecare în toată această criză. Cum comentaţi decizia PSD de rupere a protocolului semnat cu foştii parteneri din PDL? A fost această măsură justificată? A fost această decizie în beneficiul populaţiei? Totuşi, PSD a ieşit de la guvernare cu aproximativ două luni înainte de alegerile prezidenţiale şi a oprit, aparent, aprobarea bugetului pentru anul 2010. Acest aspect este cât se poate de îngrijorător pentru numeroase ramuri ale economiei.
C.D.: Premisa este diferită. PSD a fost scos de la guvernare, iar răspunsurile pot fi date de reprezentanţii PDL.
Rep.: Din punctul dumneavoastră de vedere, cum se preconizează viitorul imediat al României? Numeroase voci consideră că alegerile parlamentare anticipate sunt iminente, indiferent de cine va câştiga „bătălia” pentru fotoliul prezidenţial. Sunteţi de acord cu această ipoteză? Alegerile parlamentare anticipate pot reprezenta sfârşitul crizei politice?
C.D.: Prelungirea instabilităţii politice poate avea efecte greu de surmontat. Am sentimentul că aceste consecinţe nu sunt conştientizate în acest moment. Dacă alegerile anticipate sunt provocate pentru că se refuză dialogul şi cooperarea politică în interesul românilor, atunci este trist .
Rep.: Concret, când consideraţi că va lua sfârşit „circul” politic şi politicienii vor începe să îşi canalizeze atenţia asupra măsurilor anticriză? Cel puţin după alegeri, românii trebuie să se aştepte la scumpiri pe toate planurile. Cum vor putea „soluţiona” politicienii această situaţie pe care acum, în euforia campaniei electorale, o „ignoră”?
C.D.: Procesele democratice, inclusiv cele electorale, trebuie să-şi urmeze cursul, în văzul cetăţenilor. Uneori, acestea pot fi excesive şi spectaculoase, dar numai dictatura este “tăcută”. Sper însă că rezultatul va fi o structură aleasă în condiţii democratice şi cu respectarea regulilor statului de drept, în care românii să aibă încredere. Numai o astfel de conducere, repet, în care să avem încredere, poate să-şi asume măsurile economice complicate, care nu vor putea fi evitate în 2010.
Rep.: Diplomaţia românească a avut „suişuri şi coborâşuri” în istoria ei nu foarte îndelungată. Conducerea Societăţii Naţiunilor prin Nicolae Titulescu, acum aproape 100 de ani a reprezentat, din păcate punctul culminant al diplomaţiei româneşti. De atunci, România nu a înregistrat victorii diplomatice spectaculoase sau îndelung mediatizate pe plan mondial. Putem vorbi de faptul că odată cu „victoria” de la Haga, în procesul cu privire la platoul continental, diplomaţia românească a primit „o gură de aer” sau acel episod a fost doar unul izolat? Din punctul dumneavoastră de vedere, a avut România un cuvânt de spus pe harta geopolitică a lumii sau trebuie să ne consolăm cu ideea că suntem o ţară mult prea mică pentru a fi băgată în seamă?
C.D.: Rezultatele demersurilor diplomatice sunt rareori vizibile şi niciodată evidente într-un interval scurt. Îmi asum responsabilitatea unei afirmaţii pe care o pot oricând argumenta. Diplomaţia româneasca şi-a făcut integral datoria. Orice succes se pregăteşte temeinic în meseria noastră. Negocierile şi pregătirea poziţiei noastre la Haga a durat 11 ani. Integrarea în NATO şi UE a fost considerată un succes, în primul rând politic, ceea ce spune multe privind rolul componenţei diplomatice. Şi voi adăuga rolul acelor diplomaţi de la oficiile din toată lumea, care prin informaţiile transmise şi analizele realizate au sprijinit şi chiar apărat România în momente complicate. Nu numai armata apără ţara şi nu numai “războaiele calde” sunt periculoase.
Silvia Boncuţiu
Reporter: Săptămâna trecută delegaţia FMI a efectuat o vizită la Bucureşti. Preşedintele Traian Băsescu spunea că România nu va putea respecta condiţiile asumate şi că este nevoie de o revizuire a acestui acord. Care consideraţi că au fost „piedicile” din cauza cărora s-a ajuns la această situaţie într-o perioadă atât de scurtă de la semnarea acordului?
Cristian Diaconescu: Este o vizită de tatonare. Chiar neexprimată public, există o vie îngrijorare la nivelul cercurilor politice şi financiare internaţionale în legatură cu capacitatea mecanismului politic românesc de a opri deteriorarea situaţiei economice interne. Aici nu vorbim strict de condiţionalităţile angajate cu FMI şi Comisia Europeană, cât de incapacitatea clară la nivelul unei ţări membre a Uniunii Europene şi NATO de a da semnalele de redresare necesare, cu păstrarea echilibrelor obligatorii, economice şi sociale, în perspectiva surmontării efectelor crizei economice.
Cristian Diaconescu: Este o vizită de tatonare. Chiar neexprimată public, există o vie îngrijorare la nivelul cercurilor politice şi financiare internaţionale în legatură cu capacitatea mecanismului politic românesc de a opri deteriorarea situaţiei economice interne. Aici nu vorbim strict de condiţionalităţile angajate cu FMI şi Comisia Europeană, cât de incapacitatea clară la nivelul unei ţări membre a Uniunii Europene şi NATO de a da semnalele de redresare necesare, cu păstrarea echilibrelor obligatorii, economice şi sociale, în perspectiva surmontării efectelor crizei economice.
Rep.: Consideraţi că din cauza faptului că nu s-a reuşit să se aprobe bugetul pentru anul 2010 şi alte obligaţii asumate cu partenerii internaţionali, este pus în pericol acest acord?
C.D.: Aprobarea bugetului de stat este obligatorie pentru a se anunţa intenţiile Executivului privind principalele direcţii economice pe care le va urma România în 2010. Un Guvern demis nu poate promova în Parlament un astfel de proiect de lege sau eventuala rectificare a actualului bugetar. Atât deficitul bugetar şi finanţarea acestuia, cât şi rata cursului de schimb, nivelul inflaţiei sau somajul, ca să dau numai câteva exemple, trebuie cunoscute la 1 ianuarie 2010. Iar în anul viitor vor fi făcute şi plăţile la împrumutul angajat cu FMI şi CE, iar România nu dă semne de ieşire din recesiune.
Rep.: În calitate de fost ministru de Externe, cum consideraţi că este percepută criza politică din România în „exterior”? Imaginea ţării a fost şi până acum „incertă” din multe puncte de vedere, de la situaţia românilor plecaţi în Spania, Italia şi până la modul de abordare a situaţiei din Republica Moldova. Ţinând seama de aceste aspecte, de criza economică peste care s-a suprapus şi criza politică, care consideraţi că vor fi repercursiunile asupra imaginii României? Mai mult, în ultimele săptămâni, România a avut un ministru de Externe interimar şi sunt toate şansele să se rămână la această variantă până după alegeri. Ce măsuri s-ar putea adopta în situaţia de faţă pentru a limita efectele negative?
C.D.: În primul rând, trebuie să înţelegem că, în orice stat, politica externă promovează interesele naţionale, iar astăzi fiecare ţară încearcă să găsească soluţii, interne şi externe, pentru a-şi valorifica aşteptările în condiţii speciale de criză economică. Deci prevalează competiţia, iar cei vulnerabili au de pierdut. Este o regulă simplă. Este numai problema noastră să înţelegem momentul în care ne aflăm pe plan internaţional, inclusiv privind poziţionarea României în procesul nedorit, dar destul de evident, vizând reîmpărţirea sferelor de influenţă, acum pe criterii predilect economice. Strategic ne aflăm într-o zonă complicată, în permanentă mişcare, la interferenţa unor mari interese care ne obligă să fim activi şi atenţi. Sigur, dacă noi avem acasă alte treburi şi nu ne interesează ce se întâmplă, apreciind superficial că apartenenţa la NATO şi UE ne scuteşte de abordări naţionale atente privind dezvoltările internaţionale, este o alegere care nu va fi decât salutată de cei care au interesul să nu se complice şi cu noi.
Rep.: Principala opţiune declarată a României pentru Comisia Europeană este portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Cu toate acestea, Franţa a decis să nu mai sprijine România pentru acest post. Din punctul dumneavoastră de vedere, sunt negocierile purtate de Guvernul României deficitare sau este criza politică vinovată pentru acest lucru? Ce anume consideraţi că ar putea “îndepărta” România de acest portofoliu?
C.D.: Este foarte bine că ne străduim să obţinem un portofoliu de substanţă corespunzător intereselor şi ponderii pe care România trebuie să le valorifice în UE. Deocamdată nu putem spune că un stat sau altul şi-a pierdut sprijinul. Procesul de negociere este în plină desfăşurare. Până la 3 noiembrie, când se aşteaptă pronunţarea Curţii Constituţionale din Cehia, nici soarta Tratatului de Lisabona nu este clară. În ce măsură contăm în această negociere sau chiar competiţie, îmi este greu să mă pronunţ, dar evident că toţi vom fi judecaţi de români în funcţie de rezultat. La plecarea mea din mandat, am lăsat un parcurs pozitiv de negociere, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul Franţei şi a altor state relevante din UE. O atenţie suplimentară trebuie acordată capacităţii candidaţilor din partea României de a primi avizul favorabil în Parlamentul European, această instituţie dobândind un rol special în condiţiile intrării în vigoare a Tratatului European.
Rep.: Revenind la ceea ce se întâmplă în România. În ultima lună, ne confruntăm cu foarte multe “scandaluri” politice. Ieşirea PSD de la guvernare, a reprezentat, aparent, punctul de plecare în toată această criză. Cum comentaţi decizia PSD de rupere a protocolului semnat cu foştii parteneri din PDL? A fost această măsură justificată? A fost această decizie în beneficiul populaţiei? Totuşi, PSD a ieşit de la guvernare cu aproximativ două luni înainte de alegerile prezidenţiale şi a oprit, aparent, aprobarea bugetului pentru anul 2010. Acest aspect este cât se poate de îngrijorător pentru numeroase ramuri ale economiei.
C.D.: Premisa este diferită. PSD a fost scos de la guvernare, iar răspunsurile pot fi date de reprezentanţii PDL.
Rep.: Din punctul dumneavoastră de vedere, cum se preconizează viitorul imediat al României? Numeroase voci consideră că alegerile parlamentare anticipate sunt iminente, indiferent de cine va câştiga „bătălia” pentru fotoliul prezidenţial. Sunteţi de acord cu această ipoteză? Alegerile parlamentare anticipate pot reprezenta sfârşitul crizei politice?
C.D.: Prelungirea instabilităţii politice poate avea efecte greu de surmontat. Am sentimentul că aceste consecinţe nu sunt conştientizate în acest moment. Dacă alegerile anticipate sunt provocate pentru că se refuză dialogul şi cooperarea politică în interesul românilor, atunci este trist .
Rep.: Concret, când consideraţi că va lua sfârşit „circul” politic şi politicienii vor începe să îşi canalizeze atenţia asupra măsurilor anticriză? Cel puţin după alegeri, românii trebuie să se aştepte la scumpiri pe toate planurile. Cum vor putea „soluţiona” politicienii această situaţie pe care acum, în euforia campaniei electorale, o „ignoră”?
C.D.: Procesele democratice, inclusiv cele electorale, trebuie să-şi urmeze cursul, în văzul cetăţenilor. Uneori, acestea pot fi excesive şi spectaculoase, dar numai dictatura este “tăcută”. Sper însă că rezultatul va fi o structură aleasă în condiţii democratice şi cu respectarea regulilor statului de drept, în care românii să aibă încredere. Numai o astfel de conducere, repet, în care să avem încredere, poate să-şi asume măsurile economice complicate, care nu vor putea fi evitate în 2010.
Rep.: Diplomaţia românească a avut „suişuri şi coborâşuri” în istoria ei nu foarte îndelungată. Conducerea Societăţii Naţiunilor prin Nicolae Titulescu, acum aproape 100 de ani a reprezentat, din păcate punctul culminant al diplomaţiei româneşti. De atunci, România nu a înregistrat victorii diplomatice spectaculoase sau îndelung mediatizate pe plan mondial. Putem vorbi de faptul că odată cu „victoria” de la Haga, în procesul cu privire la platoul continental, diplomaţia românească a primit „o gură de aer” sau acel episod a fost doar unul izolat? Din punctul dumneavoastră de vedere, a avut România un cuvânt de spus pe harta geopolitică a lumii sau trebuie să ne consolăm cu ideea că suntem o ţară mult prea mică pentru a fi băgată în seamă?
C.D.: Rezultatele demersurilor diplomatice sunt rareori vizibile şi niciodată evidente într-un interval scurt. Îmi asum responsabilitatea unei afirmaţii pe care o pot oricând argumenta. Diplomaţia româneasca şi-a făcut integral datoria. Orice succes se pregăteşte temeinic în meseria noastră. Negocierile şi pregătirea poziţiei noastre la Haga a durat 11 ani. Integrarea în NATO şi UE a fost considerată un succes, în primul rând politic, ceea ce spune multe privind rolul componenţei diplomatice. Şi voi adăuga rolul acelor diplomaţi de la oficiile din toată lumea, care prin informaţiile transmise şi analizele realizate au sprijinit şi chiar apărat România în momente complicate. Nu numai armata apără ţara şi nu numai “războaiele calde” sunt periculoase.
Silvia Boncuţiu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Bistrita in 7 stiri publicat în data de 19-02-2011
- Tileagdul – sub asediul hotilor! publicat în data de 13-03-2011
- Împuşcături ca în Vestul sălbatic publicat în data de 19-03-2011
- Firma care ridica masini a fost amendata publicat în data de 27-02-2011
- In dosarul „Droguri cu epoleti”, acuzatii raman in arest publicat în data de 03-04-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 405 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.