Instante noi, doar pe hartie
Ministerul Justiţiei a beneficiat în 2006 de un împrumut în valoare de 110 milioane de euro de la Banca Mondială, urmând ca o parte din aceste fonduri să fie utilizate în vederea achiziţionării de servicii de consultanţă aferente reabilitării sau construirii a aproximativ 25 de instanţe în toată ţara. Cu toate acestea, potrivit MJ, până la începutul anului 2009 nu a fost semnat nici un contract de execuţie de lucrări, primele acorduri fiind realizate abia în februarie 2009. România este pe punctul de a pierde acest împrumut, deoarece reprezentanţii justiţiei nu au avut capacitatea de a utiliza aceste fonduri.
România este pe punctul de a pierde cel mai mare împrumut primit vreodată de la Banca Mondială pentru reforma justiţiei. În ultimii trei ani, MJ a cheltuit aproximativ patru milioane de euro, iar BM a atras de nenumărate ori atenţia că statul român nu este în stare să cheltuiască banii, cu toate că justiţia avea nevoie de „reparaţii” urgente. Magistraţii români dau vina pe MJ şi pe birocraţia din România, considerând că instanţele au nevoie de modernizări din cauza condiţiilor rele în care sunt nevoiţi să îşi desfăşoare activitatea.
Proiecte uitate…
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, din împrumutul de 110 milioane de euro, pentru reabilitarea a 20 de instanţe a fost alocată o sumă importantă. Până la începutul anului 2009 nu a fost semnat nici un contract de execuţie de lucrări, primele contracte fiind realizate începând cu luna februarie a acestui an. Proiectul „Reforma sistemului judiciar” urmăreşte, chiar dacă cel mai probabil nu se va realiza, creşterea eficienţei instanţelor din România şi îmbunătăţirea responsabilizării sistemului judiciar, având ca rezultat reducerea corupţiei şi sporirea transparenţei actului de justiţie. Acest proiect ar fi trebuit să aducă îmbunătăţiri consistente instanţelor, asemenea celor din Uniunea Europeană şi totodată creşterea competenţei, profesionalismului şi integrităţii judecătorilor. Reprezentanţii Băncii Mondiale sunt de părere că România nu va reuşi să cheltuiască banii într-un singur an, dacă nu au reuşit acest lucru în trei ani, iar cel mai probabil, justiţia va pierde acest împrumut.
Judecătorii moderne „la anu”
Din 2006 şi până la începutul anului 2009, reabilitarea infrastructurii a cel puţin 20 de instanţe a fost realizată... doar pe hârtie. Cu toate că MJ declară că primele contracte de execuţie de lucrări au fost semnate în februarie 2009, instanţele din România sunt în aceaşi stare ca acum trei ani, când Justiţia a beneficiat de respectivul împrumut, care avea ca scop modernizarea şi construcţia de noi instanţe. Reprezentanţii Ministerului Justiţiei sunt de părere că o parte din cauzele obiective care au determinat această situaţie a fost necesitatea reactualizării întregii documentaţii tehnice pentru a corespunde cerinţelor actuale ale instanţelor, precum şi durata de timp aferentă avizării documentaţiilor tehnico-economice la faza de studiu de fezabilitate, întocmirii proiectelor şi obţinerii autorizaţiilor de construire. Mai exact, mai bine de trei ani au fost nevoie doar pentru a face aceste studii de fezabilitate, ţinând cont că împrumutul este valabil pe aproximativ cinci ani. Proiectul are în structura sa patru componente, prima fiind tocmai reabilitarea infrastructurii instanţelor. Această structură cuprinde reabilitarea, construirea şi dotarea a 25 de sedii de instanţe pe teritoriul ţării, prin furnizarea de lucrări, servicii şi bunuri şi totodată, dezvoltarea unor standarde de uniforme de planificare a spaţiului şi de proiectare pentru sediile instanţelor în baza practicii internaţionale. Totuşi, reprezentanţii MJ au declarat că până în prezent s-au semnat contracte de 15,5 milioane de euro cu finanţare din împrumut, urmând ca această sumă să crească în urma finalizării procedurilor de licitaţie aflate în derulare. Cu toate că acest împrumut este „pe cale de dispariţie”, reprezentanţii MJ speră că proiectul va duce la o mai mare încredere a mediului de afaceri în sistemul judiciar, contribuind la îmbunătăţirea climatului investiţional în România. De asemenea, scopul proiectului era de a reabilita infrastructura instanţelor, îmbunătăţirea managementului dosarelor, procese mai scurte şi judecători care vor intra în sălile de judecată cu mai puţine cauze, tocmai pentru a-şi desfăşura activitatea în condiţii normale de muncă. În cadrul proiectului mai erau incluse şi informatizarea instanţelor cu soluţii de securitate fizică şi sisteme de supraveghere. Însă, magistraţii au rămas doar cu speranţa şi cu instanţele în acelaşi stadiu sau chiar mai rău. „Unul dintre motivele pentru care aceşti bani nu au fost cheltuiţi este birocraţia din România în legătură cu licitaţiile publice. Din acest împrumut trebuiau refăcute sau construite 25 de sedii de instanţă, iar în prezent doar patru sunt în lucru. Există judecătorii care nu au instanţă proprie unde să îşi desfăşoare activitatea, în timp ce noi avem banii şi nu ştim cum să-i cheltuim”, a declarat preşedintele SoJust, Cristi Danileţ.
Negocierile le-au mai rămas
În aprilie 2011 împrumutul primit de la Banca Mondială va fi cel mai probabil anulat, deoarece România nu a „ştiut” cum să îl cheltuiască pentru ca Justiţia să fie la standarde internaţionale. Experţii bancari sunt realişti şi consideră că România nu va mai putea cheltui toţi banii într-un timp aşa de scurt, iar cel mai probabil acest împrumut se va pierde. Ultima speranţă a Ministerului Justiţiei este aceea de a cere o prelungire a termenului de utilizare a împrumutului, cu toate că în cazul ţării noastre acest lucru ar fi aproape imposibil. „Pe baza progreselor înregistrate în ultimul an, autorităţile române negociază cu reprezentanţii Băncii Mondiale extinderea termenului de valabilitate a finanţării, care va permite atingerea scopului proiectului”, au declarat pentru Gazeta de Cluj reprezentanţii Ministerului Justiţiei. Experţii bancari consideră că printre motivele care au făcut ca banii împrumutaţi să nu fie cheltuiţi se numără legislaţia internă privind adoptarea şi aprobarea tuturor paşilor în cazul proiectelor de investiţii, banii având ca destinaţie reabilitarea clădirilor instanţelor sau construirea de locaţii noi.
România este pe punctul de a pierde cel mai mare împrumut primit vreodată de la Banca Mondială pentru reforma justiţiei. În ultimii trei ani, MJ a cheltuit aproximativ patru milioane de euro, iar BM a atras de nenumărate ori atenţia că statul român nu este în stare să cheltuiască banii, cu toate că justiţia avea nevoie de „reparaţii” urgente. Magistraţii români dau vina pe MJ şi pe birocraţia din România, considerând că instanţele au nevoie de modernizări din cauza condiţiilor rele în care sunt nevoiţi să îşi desfăşoare activitatea.
Proiecte uitate…
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, din împrumutul de 110 milioane de euro, pentru reabilitarea a 20 de instanţe a fost alocată o sumă importantă. Până la începutul anului 2009 nu a fost semnat nici un contract de execuţie de lucrări, primele contracte fiind realizate începând cu luna februarie a acestui an. Proiectul „Reforma sistemului judiciar” urmăreşte, chiar dacă cel mai probabil nu se va realiza, creşterea eficienţei instanţelor din România şi îmbunătăţirea responsabilizării sistemului judiciar, având ca rezultat reducerea corupţiei şi sporirea transparenţei actului de justiţie. Acest proiect ar fi trebuit să aducă îmbunătăţiri consistente instanţelor, asemenea celor din Uniunea Europeană şi totodată creşterea competenţei, profesionalismului şi integrităţii judecătorilor. Reprezentanţii Băncii Mondiale sunt de părere că România nu va reuşi să cheltuiască banii într-un singur an, dacă nu au reuşit acest lucru în trei ani, iar cel mai probabil, justiţia va pierde acest împrumut.
Judecătorii moderne „la anu”
Din 2006 şi până la începutul anului 2009, reabilitarea infrastructurii a cel puţin 20 de instanţe a fost realizată... doar pe hârtie. Cu toate că MJ declară că primele contracte de execuţie de lucrări au fost semnate în februarie 2009, instanţele din România sunt în aceaşi stare ca acum trei ani, când Justiţia a beneficiat de respectivul împrumut, care avea ca scop modernizarea şi construcţia de noi instanţe. Reprezentanţii Ministerului Justiţiei sunt de părere că o parte din cauzele obiective care au determinat această situaţie a fost necesitatea reactualizării întregii documentaţii tehnice pentru a corespunde cerinţelor actuale ale instanţelor, precum şi durata de timp aferentă avizării documentaţiilor tehnico-economice la faza de studiu de fezabilitate, întocmirii proiectelor şi obţinerii autorizaţiilor de construire. Mai exact, mai bine de trei ani au fost nevoie doar pentru a face aceste studii de fezabilitate, ţinând cont că împrumutul este valabil pe aproximativ cinci ani. Proiectul are în structura sa patru componente, prima fiind tocmai reabilitarea infrastructurii instanţelor. Această structură cuprinde reabilitarea, construirea şi dotarea a 25 de sedii de instanţe pe teritoriul ţării, prin furnizarea de lucrări, servicii şi bunuri şi totodată, dezvoltarea unor standarde de uniforme de planificare a spaţiului şi de proiectare pentru sediile instanţelor în baza practicii internaţionale. Totuşi, reprezentanţii MJ au declarat că până în prezent s-au semnat contracte de 15,5 milioane de euro cu finanţare din împrumut, urmând ca această sumă să crească în urma finalizării procedurilor de licitaţie aflate în derulare. Cu toate că acest împrumut este „pe cale de dispariţie”, reprezentanţii MJ speră că proiectul va duce la o mai mare încredere a mediului de afaceri în sistemul judiciar, contribuind la îmbunătăţirea climatului investiţional în România. De asemenea, scopul proiectului era de a reabilita infrastructura instanţelor, îmbunătăţirea managementului dosarelor, procese mai scurte şi judecători care vor intra în sălile de judecată cu mai puţine cauze, tocmai pentru a-şi desfăşura activitatea în condiţii normale de muncă. În cadrul proiectului mai erau incluse şi informatizarea instanţelor cu soluţii de securitate fizică şi sisteme de supraveghere. Însă, magistraţii au rămas doar cu speranţa şi cu instanţele în acelaşi stadiu sau chiar mai rău. „Unul dintre motivele pentru care aceşti bani nu au fost cheltuiţi este birocraţia din România în legătură cu licitaţiile publice. Din acest împrumut trebuiau refăcute sau construite 25 de sedii de instanţă, iar în prezent doar patru sunt în lucru. Există judecătorii care nu au instanţă proprie unde să îşi desfăşoare activitatea, în timp ce noi avem banii şi nu ştim cum să-i cheltuim”, a declarat preşedintele SoJust, Cristi Danileţ.
Negocierile le-au mai rămas
În aprilie 2011 împrumutul primit de la Banca Mondială va fi cel mai probabil anulat, deoarece România nu a „ştiut” cum să îl cheltuiască pentru ca Justiţia să fie la standarde internaţionale. Experţii bancari sunt realişti şi consideră că România nu va mai putea cheltui toţi banii într-un timp aşa de scurt, iar cel mai probabil acest împrumut se va pierde. Ultima speranţă a Ministerului Justiţiei este aceea de a cere o prelungire a termenului de utilizare a împrumutului, cu toate că în cazul ţării noastre acest lucru ar fi aproape imposibil. „Pe baza progreselor înregistrate în ultimul an, autorităţile române negociază cu reprezentanţii Băncii Mondiale extinderea termenului de valabilitate a finanţării, care va permite atingerea scopului proiectului”, au declarat pentru Gazeta de Cluj reprezentanţii Ministerului Justiţiei. Experţii bancari consideră că printre motivele care au făcut ca banii împrumutaţi să nu fie cheltuiţi se numără legislaţia internă privind adoptarea şi aprobarea tuturor paşilor în cazul proiectelor de investiţii, banii având ca destinaţie reabilitarea clădirilor instanţelor sau construirea de locaţii noi.
Beatrice Golondzac
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1755 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.