Romania va pupa banii FMI la primavara
România a pierdut orice şansă de a mai primi la timp cea de-a treia tranşă a împrumutului de la Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Reprezentanţii FMI au suspendat acordarea celor 1,5 miliarde de euro. Fără Guvern şi fără buget pe anul 2010, Romania pierde aceşti bani, iar lucrurile nu par a intra pe un făgaş normal prea curând.
Fondul Monetar Internaţional a refuzat să vireze cea de-a treia tranşă din împrumutul acordat ţării noastre, îngrijorat de instabilitatea politică din România. Mai grav, au transmis autorităţilor de la Bucureşti că nu vor face o nouă evaluare, până când va exista un Guvern cu drepturi depline cu care să negocieze.
Termenul până la care FMI aştepta bugetul aprobat atât de Guvern, cât şi de Parlament a expirat joi, 10 decembrie. În lipsa documentului, România nu va primi prea curând cea de-a treia tranşă din creditul extern.
Reprezentanţii patronatelor UGIR 1903 şi CONPIROM consideră că, fără tranşele III şi IV din împrumutul de la FMI, şi tranşele de la Comisia Europeană, BERD şi Banca Mondială, România va intra în colaps, iar fără o creştere economică în 2010, se va ajunge la un milion de şomeri. Politicienii s-au angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) că vor găsi o „formulă juridică“ pentru a vota bugetul pe anul viitor, cu ţinta de deficit de 5,9% din PIB, agreată prin acordul de finanţare. Echipa de la Washington i-a convins pe politicieni, că finanţarea externă este vitală în acest moment pentru România. În ciuda promisiunilor, „formula juridică“ se conturează anevoios, mai ales după ce reprezentanţii PSD au contestat turul II al alegerilor prezidenţiale, îngreunând şi mai mult formarea noului guvern. Fondul Monetar Internaţional a dat României primele două tranşe din pachetul de asistenţă financiară negociat, în valoare totală de 6,57 miliarde euro. A treia tranşă, de 1,5 miliarde euro, era programată iniţial pentru jumătatea lunii decembrie, conform calendarului stabilit.
A expirat termenul!
Joi, 10 decembrie, a expirat termenul până la care Guvernul României trebuia să aprobe bugetul pentru anul 2010, condiţia impusă de organismele internaţionale pentru acordarea celei de-a treia tranşe a împrumutului de la FMI. În aceste condiţii, România a pierdut orice şansă de a mai primi la timp cele 1,5 miliarde de euro, atât de necesare pentru finanţarea deficitului.
În şedinţa de miercuri, 9 decembrie, Cabinetul Boc nu a dat undă vede bugetului, deoarece premierul în exerciţiu, Emil Boc a considerat că de buget trebuie să se ocupe viitorul guvern. „Eu cred că este bine să aşteptam câteva momente să vedem care majoritare îşi asumă răspunderea pentru acest buget, pentru că bugetul trebuie să fie însoţit de nişte măsuri cu respectarea acelor lucruri care sunt trecute acolo. Bugetul va îmbrăca forma oficială în câteva zile”, a declarat, Emil Boc.
Viitorul Guvern va trebui să negocieze cu partenerii sociali valoarea salariului minim, potrivit Ministerului de Finanţe. „Bugetul e făcut într-o anumită formă şi se mai discută pentru definitivare. Pentru a se stabili pe ministere, contează mult şi priorităţile viitorului guvern”, a explicat Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul de Finanţe.
Soluţii de compromis!
Criza politică accentuată a lăsat statul român fără 2,5 miliarde de euro, respectiv cele 1,5 miliarde de euro, reprezentând a treia tranşă de la FMI, şi un miliard de euro de la Comisia Europeană – cea de-a treia tranşă, ambele din cadrul acordului de finanţare în valoare de 19,95 miliarde de euro. În aceste condiţii, Ministerul de Finanţe se vede nevoit să acopere necesităţile financiare prin împrumuturi de pe piaţa internă, la dobânzi mult mai mari decât cele convenite cu FMI şi Comisia Europeană, de până în 3,5%. Varianta unui împrumut de pe piaţa externă este mai puţin probabilă, având în vedere că străinii cer dobânzi foarte mari, dacă acordul este în pericol. Finanţele au împrumutat de la bănci 800 de milioane de euro, la o dobândă de 5,25%, ceea ce înseamnă că, numai pentru dobânzi, statul va plăti 41,4 milioane de euro pe an, respectiv 124,2 milioane de euro în total. Bancherii ar fi vrut ca statul să ia şi mai mult. În timp ce România a anunţat iniţial că vrea doar 400 de milioane de euro, oferta a fost de 1,47 miliarde de euro. Băncile s-au dovedit foarte receptive la situaţia delicată a statului, nevoit să se împrumute nu pentru dezvoltare, ci pentru pensii şi salarii, şi au cerut o dobândă de numai 5,25%, la fel ca cea de la licitaţia precedentă, din luna august a acestui an, în ciuda sentimentului negativ alimentat de criza politică ce ar putea duce la căderea acordului cu FMI.
Tranşa a treia, posibil cu tranşa a patra de la FMI
Întârzierea adoptării bugetului şi continuarea instabilităţii politice creează premisa primirii celei de a treia tranşe a FMI, în valoare de 1,5 miliarde euro, concomitent cu tranşa a patra , de 820 milioane de euro, abia în 15 martie 2010, după cum susţine Tonny Lybek, reprezentant al FMI în România şi Bulgaria.
Analiştii financiar consideră că o astfel de măsură va obliga guvernul să-şi ajusteze cheltuielile la resursele bugetare existente. Cumularea tranşelor va depinde de momentul adoptării bugetului pentru anul 2010. „Guvernul trebuie să se finanţeze între timp, deoarece amânarea celei de-a treia tranşe prezintă costuri adiţionale”, explică Lybek.
România a ratat şansa încasării în decembrie a tranşei de la FMI, în valoare de 1,5 miliarde de euro, şi cea de un miliard de euro de la Comisia Europeană, datorită instabilităţii politice. Delegaţia instituţiilor financiare internaţionale a încheiat ultima misiune de evaluare fără a trage însă o concluzie, ci doar avertizând că este nevoie de un guvern care să respecte condiţiile agreate.
Pe termen scurt, măsuri dureroase
Preţul asigurării pe care România îl plăteşte pentru încetarea plăţilor externe a urcat imediat după ce preşedintele Traian Băsescu a câştigat pe muchie de cuţit, alegerile din 6 decembrie. Rezultatul acestei curse electorale a extins şi mai mult luptele de pe scena politică. Analiştii de pe piaţa financiară locală spun însă că rezultatul celui de-al doilea tur de scrutin nu va influenţa cursul de schimb leu/euro. „Conform aşteptărilor, leul s-a depreciat, iar riscul de ţară a crescut. Banca centrală a intervenit însă în piaţă, pentru a susţine moneda naţională. Pe termen lung, sunt şanse ca economia să-şi revină în mod sustenabil, aceasta dacă vom avea un guvern puternic, gata să aplice măsurile convenite cu FMI. Pe termen scurt, măsurile care se vor aplica vor fi extrem de dureroase”, consideră Nicolaie Chideşciuc, economist-şef la ING Bank.
Criza politică din România s-a accentuat şi mai mult săptămâna trecută, datorită orgoliilor reprezentanţilor PSD şi a candidatului lor Mircea Geoană care au cerut anularea alegerilor din turul al II-lea. Acest lucru tergiversează formarea noului guvern şi implicit, pune în pericol acordul cu FMI.
Iulia STUPINEAN
Reprezentanţii FMI au suspendat acordarea celor 1,5 miliarde de euro. Fără Guvern şi fără buget pe anul 2010, Romania pierde aceşti bani, iar lucrurile nu par a intra pe un făgaş normal prea curând.
Fondul Monetar Internaţional a refuzat să vireze cea de-a treia tranşă din împrumutul acordat ţării noastre, îngrijorat de instabilitatea politică din România. Mai grav, au transmis autorităţilor de la Bucureşti că nu vor face o nouă evaluare, până când va exista un Guvern cu drepturi depline cu care să negocieze.
Termenul până la care FMI aştepta bugetul aprobat atât de Guvern, cât şi de Parlament a expirat joi, 10 decembrie. În lipsa documentului, România nu va primi prea curând cea de-a treia tranşă din creditul extern.
Reprezentanţii patronatelor UGIR 1903 şi CONPIROM consideră că, fără tranşele III şi IV din împrumutul de la FMI, şi tranşele de la Comisia Europeană, BERD şi Banca Mondială, România va intra în colaps, iar fără o creştere economică în 2010, se va ajunge la un milion de şomeri. Politicienii s-au angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) că vor găsi o „formulă juridică“ pentru a vota bugetul pe anul viitor, cu ţinta de deficit de 5,9% din PIB, agreată prin acordul de finanţare. Echipa de la Washington i-a convins pe politicieni, că finanţarea externă este vitală în acest moment pentru România. În ciuda promisiunilor, „formula juridică“ se conturează anevoios, mai ales după ce reprezentanţii PSD au contestat turul II al alegerilor prezidenţiale, îngreunând şi mai mult formarea noului guvern. Fondul Monetar Internaţional a dat României primele două tranşe din pachetul de asistenţă financiară negociat, în valoare totală de 6,57 miliarde euro. A treia tranşă, de 1,5 miliarde euro, era programată iniţial pentru jumătatea lunii decembrie, conform calendarului stabilit.
A expirat termenul!
Joi, 10 decembrie, a expirat termenul până la care Guvernul României trebuia să aprobe bugetul pentru anul 2010, condiţia impusă de organismele internaţionale pentru acordarea celei de-a treia tranşe a împrumutului de la FMI. În aceste condiţii, România a pierdut orice şansă de a mai primi la timp cele 1,5 miliarde de euro, atât de necesare pentru finanţarea deficitului.
În şedinţa de miercuri, 9 decembrie, Cabinetul Boc nu a dat undă vede bugetului, deoarece premierul în exerciţiu, Emil Boc a considerat că de buget trebuie să se ocupe viitorul guvern. „Eu cred că este bine să aşteptam câteva momente să vedem care majoritare îşi asumă răspunderea pentru acest buget, pentru că bugetul trebuie să fie însoţit de nişte măsuri cu respectarea acelor lucruri care sunt trecute acolo. Bugetul va îmbrăca forma oficială în câteva zile”, a declarat, Emil Boc.
Viitorul Guvern va trebui să negocieze cu partenerii sociali valoarea salariului minim, potrivit Ministerului de Finanţe. „Bugetul e făcut într-o anumită formă şi se mai discută pentru definitivare. Pentru a se stabili pe ministere, contează mult şi priorităţile viitorului guvern”, a explicat Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul de Finanţe.
Soluţii de compromis!
Criza politică accentuată a lăsat statul român fără 2,5 miliarde de euro, respectiv cele 1,5 miliarde de euro, reprezentând a treia tranşă de la FMI, şi un miliard de euro de la Comisia Europeană – cea de-a treia tranşă, ambele din cadrul acordului de finanţare în valoare de 19,95 miliarde de euro. În aceste condiţii, Ministerul de Finanţe se vede nevoit să acopere necesităţile financiare prin împrumuturi de pe piaţa internă, la dobânzi mult mai mari decât cele convenite cu FMI şi Comisia Europeană, de până în 3,5%. Varianta unui împrumut de pe piaţa externă este mai puţin probabilă, având în vedere că străinii cer dobânzi foarte mari, dacă acordul este în pericol. Finanţele au împrumutat de la bănci 800 de milioane de euro, la o dobândă de 5,25%, ceea ce înseamnă că, numai pentru dobânzi, statul va plăti 41,4 milioane de euro pe an, respectiv 124,2 milioane de euro în total. Bancherii ar fi vrut ca statul să ia şi mai mult. În timp ce România a anunţat iniţial că vrea doar 400 de milioane de euro, oferta a fost de 1,47 miliarde de euro. Băncile s-au dovedit foarte receptive la situaţia delicată a statului, nevoit să se împrumute nu pentru dezvoltare, ci pentru pensii şi salarii, şi au cerut o dobândă de numai 5,25%, la fel ca cea de la licitaţia precedentă, din luna august a acestui an, în ciuda sentimentului negativ alimentat de criza politică ce ar putea duce la căderea acordului cu FMI.
Tranşa a treia, posibil cu tranşa a patra de la FMI
Întârzierea adoptării bugetului şi continuarea instabilităţii politice creează premisa primirii celei de a treia tranşe a FMI, în valoare de 1,5 miliarde euro, concomitent cu tranşa a patra , de 820 milioane de euro, abia în 15 martie 2010, după cum susţine Tonny Lybek, reprezentant al FMI în România şi Bulgaria.
Analiştii financiar consideră că o astfel de măsură va obliga guvernul să-şi ajusteze cheltuielile la resursele bugetare existente. Cumularea tranşelor va depinde de momentul adoptării bugetului pentru anul 2010. „Guvernul trebuie să se finanţeze între timp, deoarece amânarea celei de-a treia tranşe prezintă costuri adiţionale”, explică Lybek.
România a ratat şansa încasării în decembrie a tranşei de la FMI, în valoare de 1,5 miliarde de euro, şi cea de un miliard de euro de la Comisia Europeană, datorită instabilităţii politice. Delegaţia instituţiilor financiare internaţionale a încheiat ultima misiune de evaluare fără a trage însă o concluzie, ci doar avertizând că este nevoie de un guvern care să respecte condiţiile agreate.
Pe termen scurt, măsuri dureroase
Preţul asigurării pe care România îl plăteşte pentru încetarea plăţilor externe a urcat imediat după ce preşedintele Traian Băsescu a câştigat pe muchie de cuţit, alegerile din 6 decembrie. Rezultatul acestei curse electorale a extins şi mai mult luptele de pe scena politică. Analiştii de pe piaţa financiară locală spun însă că rezultatul celui de-al doilea tur de scrutin nu va influenţa cursul de schimb leu/euro. „Conform aşteptărilor, leul s-a depreciat, iar riscul de ţară a crescut. Banca centrală a intervenit însă în piaţă, pentru a susţine moneda naţională. Pe termen lung, sunt şanse ca economia să-şi revină în mod sustenabil, aceasta dacă vom avea un guvern puternic, gata să aplice măsurile convenite cu FMI. Pe termen scurt, măsurile care se vor aplica vor fi extrem de dureroase”, consideră Nicolaie Chideşciuc, economist-şef la ING Bank.
Criza politică din România s-a accentuat şi mai mult săptămâna trecută, datorită orgoliilor reprezentanţilor PSD şi a candidatului lor Mircea Geoană care au cerut anularea alegerilor din turul al II-lea. Acest lucru tergiversează formarea noului guvern şi implicit, pune în pericol acordul cu FMI.
Iulia STUPINEAN
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1638 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.