Ce au facut deputatii si senatorii clujeni si bistriteni in 21 si 22 decembrie 1989
Cluj-Napoca, 21 decembrie 1989. 26 de morţi şi 52 de răniţi. Armata a deschis focul împotriva manifestanţilor care se solidarizaseră cu Timişoara şi cereau căderea regimului comunist. În Bistriţa a fost calm, nu au existat victime. O zi mai târziu, Nicolae şi Elena Ceauşescu au fugit cu elicopterul de pe acoperişul clădirii Comitetului Central. 20 de ani mai târziu, parlamentarii clujeni şi bistriţeni îşi amintesc ce au făcut în acele zile fierbinţi.
Mircia Giurgiu (PD-L)
În acea perioadă, deputatul PDL era tipograf la Imprimeria „Ardealul” din Cluj-Napoca, angajat din 1983, iar în iulie 1987 a fost ales preşedintele Sindicatului Tipografilor din Cluj. Acesta, împreună cu colegii săi au scos primul ziar postrevoluţionar din Cluj-Napoca. Mircea Giurgiu are amintiri sumbre din zilele de 21 şi 22 decembrie 1989, deoarece un prieten şi coleg de al său de la tipografie, Ioan Chira, a fost împuşcat. În urma acestuia, au rămas doi copii mici, pe care foştii colegi ai eroului i-au susţinut. Mai târziu, Neluţu şi Ana Maria, copiii lui Ioan Chira, au lucrat şi ei în tipografie. „În dimineaţa de 22 decembrie 1989, împreună cu un camarad de muncă, am părăsit fabrica pentru a merge la manifestaţie, în ciuda faptului că nu aveam voie, că ne-a fost interzis acest lucru. Am preferat să riscăm”, a declarat Giurgiu pentru Gazeta de Cluj.
Petru Călian (PD-L)
Se pare că a trăit destul de intens acele zile. Petru Călian era militar în acele zile. Acesta a povestit pentru Gazeta de Cluj că era pe cale să fie împuşcat de două ori. Odată în faţa Academiei Militare din Bucureşti şi a doua oară pe comandamentul unităţii militare unde activa. „Îmi amintesc că eram în unitate, în sala festivă, şi un plutonier a luat tabloul cu Ceauşescu înainte ca regimul comunist să pice şi l-a făcut ţăndări. A avut un curaj imens, mai ales că nu era sigur de ce se va întâmpla. Sunt mândru că am servit patria”, a spus Călian. Deputatul mai povesteşte că au fost nişte nopţi incredibile la unitatea militară, că soldaţii erau speriaţi când erau de gardă, nu puteau să doarmă deloc, pentru că afară era un zgomot infernal. Din acea unitate au murit un ofiţer şi doi militari. „Ofiţerul împuşcat a fost cel care m-a avansat în grad şi m-a mişcat destul de tare această întâmplare. Lângă acei militari, am stat două nopţi întregi şi i-am păzit până când au fost duşi la morgă”, îşi aminteşte Călian.
Horea Dorin Uioreanu (PNL)
De profesie geolog, Horea Uioreanu, se afla în data de 21 decembrie în centrul Clujului, însă doar ca martor, se afla cam la 100 de metri în spatele plutonului. Tot în acea seară se afla în jurul casei Doinei Cornea. „Nu am fost niciodată un revoluţionar, nu am cerut drepturi, la acea perioadă toată acea acţiune mi se părea un gest civic”, a explicat Uioreanu.
Adrian Gurzău (PD-L)
Deputatul PDL era elev în zilele Revoluţiei, la acea vreme având doar 12 ani. Gurzău spune că, din păcate, nu îşi mai aduce aminte foarte multe lucruri de acea perioadă, doar că se uita la televizor şi asculta radio încercând să afle mai multe informaţii despre ce se întâmpla în ţară. „Pentru mine ca şi tânăr politician, faptul că aveam doar 12 ani în momentul revoluţiei, reprezintă un avantaj. Astfel, nu există nici o suspiciune că aş fi colaborat cu comuniştii”, crede Gurzău.
Mate Andras-Levente (UDMR)
Un alt tânăr deputat, Mate Andras-Levente, avea doar 14 ani în 1989. Acesta a rămas singur acasă în ziua de 21 decembrie 1989, părinţii fiind plecaţi. Tot ce îşi mai aduce aminte e că asculta Europa Liberă pe ascuns, de unde a aflat că a fost împuşcat profesorul său de desen, Lucian Matiş, un important artist plastic clujean.
Vasile Filip Soporan (independent)
Fostul prefect al Clujului, Vasile Soporan, era asistent la Universitatea Tehnică din Cluj. Alături de familie şi colegi au fost părtaşi la acele evenimente, însă nu în mod direct, nu au ieşit în stradă. ”Simţeam o emoţie şi o dorinţă de schimbare la nivelul tuturor categoriilor, de la copii până la pensionari”, îşi aminteşte Soporan.
Mihail Hârdău (PD-L)
Deşi se afla în centrul Clujului, fostul ministru al Educaţiei în primul guvern Tăriceanu, nu a participat la mitingul din 22 decembrie 1989, ci s-a rezumat la a privi toată acea acţiune. Hârdău era pe atunci profesor universitar la Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din Cluj. Având reşedinţa în zona Colina din cartierul Mănăştur, acesta îşi aminteşte cum se făceau simulări de atac împotriva unităţii de artilerie din Floreşti, ceea ce provoca neliniştea locuitorilor din zonă.
Palfi Mozes-Zoltan (UDMR)
Palfi are doar amintiri vagi despre revoluţia din ’89 deputatul UDMR. Deputatul ne-a spus că era şomer în acea perioadă şi că se afla şi el în mulţime în timpul manifestaţiei din 22 decembrie.
Marius Nicoară (PNL)
Senatorul liberal de Cluj, fost preşedinte al Consiliului Judeţean, spune că atunci şi-a făcut datoria fată de ţară. Avea misiunea de a păzi sursele de apă ale Clujului, pentru că lucra în acel moment la Gospodăria Comunală, care avea în subordine şi compania de apă respectivă. „Îmi aduc aminte că se trăgea, cetăţenii ne aduceau de mâncare şi apă de la blocuri şi ni se spunea să avem grijă să nu fie cumva otrăvite, să fim atenţi că vin teroriştii”, rememorează Nicoară.
Adina Botîrcă
Deputatul Ioan Oltean – PD-L
Deputatul democrat-liberal Ioan Oltean îşi aduce aminte şi el de acele zile ale lui decembrie 1989. Revoluţia l-a găsit în Bistriţa.
Liderul PD-L BN s-a numărat printre cei care în 21 decembrie a ieşit în stradă. „Am fost şi eu printre cei care au ieşit în stradă. Dar nu îmi place să mă bat cu cărămida în piept pentru asta”, a spus Ioan Oltean. El mărturiseşte că acele zile l-au bucurat foarte mult, motivul fiind curajul oamenilor, al românilor de a scăpa de regimul comunist. În acelaşi timp, cei care au căzut doborâţi de gloanţe, la Timişoara, Bucureşti, Cluj i-au adus tristeţea. „Am fost foarte trist, fiindcă m-am gândit că acei oameni nu se vor mai putea bucura de libertate şi de căderea comunismului. Din păcate astfel de lucruri nu se pot obţine fără jertfe”, a mărturisit deputatul.
Acum după 20 de ani, Ioan Oltean nu este foarte mulţumit de ceea ce s-a realizat în România. „Din păcate România nu este acolo unde ar fi trebuit să fie după 20 de ani. Nu este măcar la nivelul Cehiei sau al Poloniei, ţări în care au fost regimuri tot comuniste” a declarat deputatul Oltean. Cine sunt vinovaţii pentru această stagnare? „Toţi suntem vinovaţi, cetăţenii acestei ţări şi politicieni deopotrivă şi toate guvernele care au condus această ţară. Dar principalul vinovat este Ion Iliescu şi partidul pe care acesta l-a condus”, a precizat Ioan Oltean.
Deputatul Emil Radu Moldovan - PSD
„Aveam 21 de ani şi eram la Bistriţa. Am văzut şi eu manifestarea din faţă de la Prefectură, dar nu, fără să particip la ea, dintr-o margine… Nu am fost participant la Revoluţie. Stând pe Decebal şi pe Arţarilor, văzând lumea care venea din zona industrială în grup, am coborât şi eu de unde eram, acasă, de la bloc, şi am venit împreună cu grupul de oameni, am stat acolo vreo jumătate de oră, o oră şi pe urmă mi-am văzut de treaba mea în continuare. Îmi aduc aminte că lucram atunci la întreprinderea comercială şi erau gărzi patriotice dacă nu mă înşel, şi câteva nopţi am fost împreună cu gărzile patriotice, am făcut pază prin oraş. Parcă a trecut foarte mult timp, parcă a trecut o viaţă de atunci, cei 20 de ani mi se par foarte lungi. Din păcate, idealurile Revoluţiei, ca românii să o ducă mai bine, nu sunt împlinite. Este adevărat că avem libertate, un lucru foarte important, dar din păcate, nivelul de trai, din punctul meu de vedere nu este cel care ar trebui după 20 de ani”, a mărturisit deputatul Emil Radu Moldovan.
Senatorul Dănuţ Prunea - PSD
Zilele Revoluţiei din decembrie l-au găsit pe acutalul senator Dănuţ Prunea în Beclean, oraşul în care locuieşte. Profesor fiind, el nu a pregetat să fie printre primii localnici care s-au dus la primărie la aflarea veştii că Ceauşescu a fugit.
„M-am aflat în primele rânduri, la Beclean, la Revoluţie. În al doilea, sau al treilea, în primele trei. Îmi aduc aminte cum ne plimbam printre blocuri acolo la Beclean, cineva a strigat că a fugit Ceauşescu şi ne-am dus toţi la Primărie şi acolo s-a desfăşurat Revoluţia la Beclean, în faţa primăriei. Oamenii erau toţi entuziasmaţi! De situaţia de la Timişoara îmi amintesc cum ascultam la radio la Europa Liberă ce se întâmplă pe la Timişoara, peste tot. A trecut mult timp de atunci, parcă nici nu îmi vine să cred cum au trecut 20 de ani. După aceşti 20 de ani cred că s-a schimbat tot. Este bine că avem libertate, este mai rău că situaţia economică e cam tragică”, a povestit senatorul Prunea.
Deputatul, Ioan Ţintean - PNL
În acel an actualul deputat Ioan Ţintean, preşedinte al PNL BN, era angajat al Direcţiei Comerciale. „La vremea aceea eram la Direcţia Comercială, eram director plin la ISS Mărfuri Industriale. În acel moment eram la birou”, a spus Ioan Ţintean.
„Atunci aveam o mare speranţă, acum… mai cred într-o democraţie reală, în continuare, şi cred că România nu va rămâne fără instituţia reprezentativă a democraţiei aşa cum doreşte Băsescu”, a mărturisit liderul PNL BN.
Ioan Sbîrciu – senator PD-L
Ioan Sbârciu se afla în zilele revoluţiei în Cluj-Napoca, fiind profesor universitar. De ceea ce se întâmpla la Timişoara a aflat de la „Europa Liberă”. Doi dintre studenţii săi, Călin Nemeş şi Lucian Matiş, şi-au pierdut viaţa, seceraţi fiind de gloanţe.
„În 21 decembrie eram chiar în centru… s-a tras şi la Cluj. Eu eram la secţia pictură la Universitate la Academie. Pe urmă am plecat de acolo împreună cu colegii, cu Paul Sima, decanul, am venit în centru… În centru deja se ştia că va fi acolo o manifestare importantă în jurul orei trei, asta se întâmpla la ora doisprezece. Erau foarte mulţi cunoscuţi, Papahagi, Buzura, Paşcu… foarte mulţi cunoscuţi, şi Călin Nemeş şi Matiş, care mi-au fost elevi, cei care au fost la revoluţie… eroi. Erau chiar în centru, chiar acolo. Erau prieteni, amici, erau foarte mulţi din viaţa culturală, scriitori, artişti, actori, foarte mulţi cunoscuţi. Ca şi alţii, am fost şi noi prinşi oarecum, nefăcând politică. Apoi, s-au organizat ceva alegeri la şcoli şi am ajuns un fel de interimar, că nu se numea director atunci, şi eram şi la Arte Plastice, şi la Muzică şi la Coregrafie, mă rog, m-au ales pe mine. O perioadă de câteva luni am funcţionat aşa. După părerea mea, foarte bine că s-a întâmplat asta, pentru mine a fost foarte important”.
După 20 de ani, senatorul spune că cel mai important lucru dobândit este libertatea.
„După 20 de ani ne-am ales cu foarte mult. În primul rând, faptul că putem vorbi şi că avem libertate, asta e foarte important. A fost foarte bine, până acuma. Să sperăm că va fi şi mai bine. Avem din nou prim ministru din Ardeal, din Cluj, aproape de Bistriţa… deci, cred că e foarte bine, să sperăm că va fi şi mai bine. Trebuie să avem speranţă. Probleme sunt multe, pentru toată lumea, oriunde în lume. Dar pentru noi românii, cred că întotdeauna au fost mai multe, şi nu ştiu de ce. E mai greu. Suntem mai la margine, ne place să vorbim mai mult decât să lucrăm, suntem un popor, aşa, mai interesant”, a mai spus Ioan Sbîrciu.
Deputatul Ioan Nelu Botiş – PD-L
Evenimentele din 21 decembrie l-au găsit pe actualul deputat Ioan Nelu Botiş la Bistriţa. El a fost printre manifestanţii care au ieşit în Piaţa Petru Rareş. De evenimentele de la Timişoara şi Bucureşti aflase deja în 16 decembrie, când se afla la Cluj, unde era student.
„Am fost în Piaţa Petru Rareş, cu Saporo. El m-a dus. A doua zi m-am dus din nou la Cluj să fiu acolo în prima linie. De ceea ce s-a întâmplat la Timişoara şi Bucureşti, am aflat la Cluj, eram acolo la facultate. Atunci, ne-au chemat să raportăm fiecare ce facem, şi ne-au trimis acasă”, a mărturisit Botiş.
În opinia deputatului, în acele momente toată lumea a acţionat dusă de val, din dorinţa de a-şi câştiga libertatea. „Am acţionat dus de val. Nu m-am gândit la riscuri. Cred că toată lumea a gândit aşa”, a spus Ioan Nelu Botiş.
Pentru deputatul Botiş cel mai important câştig, după 20 de ani, este libertatea. „Libertatea! Acesta e cel mai mare câştig. Acum putem merge unde dorim, putem să e schimbăm locul de muncă dacă nu ne place, la un moment dat. Este cu mult mai bine”, a spus deputatul.
Liana Mureşan
Iulia Stupinean
Mircia Giurgiu (PD-L)
În acea perioadă, deputatul PDL era tipograf la Imprimeria „Ardealul” din Cluj-Napoca, angajat din 1983, iar în iulie 1987 a fost ales preşedintele Sindicatului Tipografilor din Cluj. Acesta, împreună cu colegii săi au scos primul ziar postrevoluţionar din Cluj-Napoca. Mircea Giurgiu are amintiri sumbre din zilele de 21 şi 22 decembrie 1989, deoarece un prieten şi coleg de al său de la tipografie, Ioan Chira, a fost împuşcat. În urma acestuia, au rămas doi copii mici, pe care foştii colegi ai eroului i-au susţinut. Mai târziu, Neluţu şi Ana Maria, copiii lui Ioan Chira, au lucrat şi ei în tipografie. „În dimineaţa de 22 decembrie 1989, împreună cu un camarad de muncă, am părăsit fabrica pentru a merge la manifestaţie, în ciuda faptului că nu aveam voie, că ne-a fost interzis acest lucru. Am preferat să riscăm”, a declarat Giurgiu pentru Gazeta de Cluj.
Petru Călian (PD-L)
Se pare că a trăit destul de intens acele zile. Petru Călian era militar în acele zile. Acesta a povestit pentru Gazeta de Cluj că era pe cale să fie împuşcat de două ori. Odată în faţa Academiei Militare din Bucureşti şi a doua oară pe comandamentul unităţii militare unde activa. „Îmi amintesc că eram în unitate, în sala festivă, şi un plutonier a luat tabloul cu Ceauşescu înainte ca regimul comunist să pice şi l-a făcut ţăndări. A avut un curaj imens, mai ales că nu era sigur de ce se va întâmpla. Sunt mândru că am servit patria”, a spus Călian. Deputatul mai povesteşte că au fost nişte nopţi incredibile la unitatea militară, că soldaţii erau speriaţi când erau de gardă, nu puteau să doarmă deloc, pentru că afară era un zgomot infernal. Din acea unitate au murit un ofiţer şi doi militari. „Ofiţerul împuşcat a fost cel care m-a avansat în grad şi m-a mişcat destul de tare această întâmplare. Lângă acei militari, am stat două nopţi întregi şi i-am păzit până când au fost duşi la morgă”, îşi aminteşte Călian.
Horea Dorin Uioreanu (PNL)
De profesie geolog, Horea Uioreanu, se afla în data de 21 decembrie în centrul Clujului, însă doar ca martor, se afla cam la 100 de metri în spatele plutonului. Tot în acea seară se afla în jurul casei Doinei Cornea. „Nu am fost niciodată un revoluţionar, nu am cerut drepturi, la acea perioadă toată acea acţiune mi se părea un gest civic”, a explicat Uioreanu.
Adrian Gurzău (PD-L)
Deputatul PDL era elev în zilele Revoluţiei, la acea vreme având doar 12 ani. Gurzău spune că, din păcate, nu îşi mai aduce aminte foarte multe lucruri de acea perioadă, doar că se uita la televizor şi asculta radio încercând să afle mai multe informaţii despre ce se întâmpla în ţară. „Pentru mine ca şi tânăr politician, faptul că aveam doar 12 ani în momentul revoluţiei, reprezintă un avantaj. Astfel, nu există nici o suspiciune că aş fi colaborat cu comuniştii”, crede Gurzău.
Mate Andras-Levente (UDMR)
Un alt tânăr deputat, Mate Andras-Levente, avea doar 14 ani în 1989. Acesta a rămas singur acasă în ziua de 21 decembrie 1989, părinţii fiind plecaţi. Tot ce îşi mai aduce aminte e că asculta Europa Liberă pe ascuns, de unde a aflat că a fost împuşcat profesorul său de desen, Lucian Matiş, un important artist plastic clujean.
Vasile Filip Soporan (independent)
Fostul prefect al Clujului, Vasile Soporan, era asistent la Universitatea Tehnică din Cluj. Alături de familie şi colegi au fost părtaşi la acele evenimente, însă nu în mod direct, nu au ieşit în stradă. ”Simţeam o emoţie şi o dorinţă de schimbare la nivelul tuturor categoriilor, de la copii până la pensionari”, îşi aminteşte Soporan.
Mihail Hârdău (PD-L)
Deşi se afla în centrul Clujului, fostul ministru al Educaţiei în primul guvern Tăriceanu, nu a participat la mitingul din 22 decembrie 1989, ci s-a rezumat la a privi toată acea acţiune. Hârdău era pe atunci profesor universitar la Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din Cluj. Având reşedinţa în zona Colina din cartierul Mănăştur, acesta îşi aminteşte cum se făceau simulări de atac împotriva unităţii de artilerie din Floreşti, ceea ce provoca neliniştea locuitorilor din zonă.
Palfi Mozes-Zoltan (UDMR)
Palfi are doar amintiri vagi despre revoluţia din ’89 deputatul UDMR. Deputatul ne-a spus că era şomer în acea perioadă şi că se afla şi el în mulţime în timpul manifestaţiei din 22 decembrie.
Marius Nicoară (PNL)
Senatorul liberal de Cluj, fost preşedinte al Consiliului Judeţean, spune că atunci şi-a făcut datoria fată de ţară. Avea misiunea de a păzi sursele de apă ale Clujului, pentru că lucra în acel moment la Gospodăria Comunală, care avea în subordine şi compania de apă respectivă. „Îmi aduc aminte că se trăgea, cetăţenii ne aduceau de mâncare şi apă de la blocuri şi ni se spunea să avem grijă să nu fie cumva otrăvite, să fim atenţi că vin teroriştii”, rememorează Nicoară.
Adina Botîrcă
Deputatul Ioan Oltean – PD-L
Deputatul democrat-liberal Ioan Oltean îşi aduce aminte şi el de acele zile ale lui decembrie 1989. Revoluţia l-a găsit în Bistriţa.
Liderul PD-L BN s-a numărat printre cei care în 21 decembrie a ieşit în stradă. „Am fost şi eu printre cei care au ieşit în stradă. Dar nu îmi place să mă bat cu cărămida în piept pentru asta”, a spus Ioan Oltean. El mărturiseşte că acele zile l-au bucurat foarte mult, motivul fiind curajul oamenilor, al românilor de a scăpa de regimul comunist. În acelaşi timp, cei care au căzut doborâţi de gloanţe, la Timişoara, Bucureşti, Cluj i-au adus tristeţea. „Am fost foarte trist, fiindcă m-am gândit că acei oameni nu se vor mai putea bucura de libertate şi de căderea comunismului. Din păcate astfel de lucruri nu se pot obţine fără jertfe”, a mărturisit deputatul.
Acum după 20 de ani, Ioan Oltean nu este foarte mulţumit de ceea ce s-a realizat în România. „Din păcate România nu este acolo unde ar fi trebuit să fie după 20 de ani. Nu este măcar la nivelul Cehiei sau al Poloniei, ţări în care au fost regimuri tot comuniste” a declarat deputatul Oltean. Cine sunt vinovaţii pentru această stagnare? „Toţi suntem vinovaţi, cetăţenii acestei ţări şi politicieni deopotrivă şi toate guvernele care au condus această ţară. Dar principalul vinovat este Ion Iliescu şi partidul pe care acesta l-a condus”, a precizat Ioan Oltean.
Deputatul Emil Radu Moldovan - PSD
„Aveam 21 de ani şi eram la Bistriţa. Am văzut şi eu manifestarea din faţă de la Prefectură, dar nu, fără să particip la ea, dintr-o margine… Nu am fost participant la Revoluţie. Stând pe Decebal şi pe Arţarilor, văzând lumea care venea din zona industrială în grup, am coborât şi eu de unde eram, acasă, de la bloc, şi am venit împreună cu grupul de oameni, am stat acolo vreo jumătate de oră, o oră şi pe urmă mi-am văzut de treaba mea în continuare. Îmi aduc aminte că lucram atunci la întreprinderea comercială şi erau gărzi patriotice dacă nu mă înşel, şi câteva nopţi am fost împreună cu gărzile patriotice, am făcut pază prin oraş. Parcă a trecut foarte mult timp, parcă a trecut o viaţă de atunci, cei 20 de ani mi se par foarte lungi. Din păcate, idealurile Revoluţiei, ca românii să o ducă mai bine, nu sunt împlinite. Este adevărat că avem libertate, un lucru foarte important, dar din păcate, nivelul de trai, din punctul meu de vedere nu este cel care ar trebui după 20 de ani”, a mărturisit deputatul Emil Radu Moldovan.
Senatorul Dănuţ Prunea - PSD
Zilele Revoluţiei din decembrie l-au găsit pe acutalul senator Dănuţ Prunea în Beclean, oraşul în care locuieşte. Profesor fiind, el nu a pregetat să fie printre primii localnici care s-au dus la primărie la aflarea veştii că Ceauşescu a fugit.
„M-am aflat în primele rânduri, la Beclean, la Revoluţie. În al doilea, sau al treilea, în primele trei. Îmi aduc aminte cum ne plimbam printre blocuri acolo la Beclean, cineva a strigat că a fugit Ceauşescu şi ne-am dus toţi la Primărie şi acolo s-a desfăşurat Revoluţia la Beclean, în faţa primăriei. Oamenii erau toţi entuziasmaţi! De situaţia de la Timişoara îmi amintesc cum ascultam la radio la Europa Liberă ce se întâmplă pe la Timişoara, peste tot. A trecut mult timp de atunci, parcă nici nu îmi vine să cred cum au trecut 20 de ani. După aceşti 20 de ani cred că s-a schimbat tot. Este bine că avem libertate, este mai rău că situaţia economică e cam tragică”, a povestit senatorul Prunea.
Deputatul, Ioan Ţintean - PNL
În acel an actualul deputat Ioan Ţintean, preşedinte al PNL BN, era angajat al Direcţiei Comerciale. „La vremea aceea eram la Direcţia Comercială, eram director plin la ISS Mărfuri Industriale. În acel moment eram la birou”, a spus Ioan Ţintean.
„Atunci aveam o mare speranţă, acum… mai cred într-o democraţie reală, în continuare, şi cred că România nu va rămâne fără instituţia reprezentativă a democraţiei aşa cum doreşte Băsescu”, a mărturisit liderul PNL BN.
Ioan Sbîrciu – senator PD-L
Ioan Sbârciu se afla în zilele revoluţiei în Cluj-Napoca, fiind profesor universitar. De ceea ce se întâmpla la Timişoara a aflat de la „Europa Liberă”. Doi dintre studenţii săi, Călin Nemeş şi Lucian Matiş, şi-au pierdut viaţa, seceraţi fiind de gloanţe.
„În 21 decembrie eram chiar în centru… s-a tras şi la Cluj. Eu eram la secţia pictură la Universitate la Academie. Pe urmă am plecat de acolo împreună cu colegii, cu Paul Sima, decanul, am venit în centru… În centru deja se ştia că va fi acolo o manifestare importantă în jurul orei trei, asta se întâmpla la ora doisprezece. Erau foarte mulţi cunoscuţi, Papahagi, Buzura, Paşcu… foarte mulţi cunoscuţi, şi Călin Nemeş şi Matiş, care mi-au fost elevi, cei care au fost la revoluţie… eroi. Erau chiar în centru, chiar acolo. Erau prieteni, amici, erau foarte mulţi din viaţa culturală, scriitori, artişti, actori, foarte mulţi cunoscuţi. Ca şi alţii, am fost şi noi prinşi oarecum, nefăcând politică. Apoi, s-au organizat ceva alegeri la şcoli şi am ajuns un fel de interimar, că nu se numea director atunci, şi eram şi la Arte Plastice, şi la Muzică şi la Coregrafie, mă rog, m-au ales pe mine. O perioadă de câteva luni am funcţionat aşa. După părerea mea, foarte bine că s-a întâmplat asta, pentru mine a fost foarte important”.
După 20 de ani, senatorul spune că cel mai important lucru dobândit este libertatea.
„După 20 de ani ne-am ales cu foarte mult. În primul rând, faptul că putem vorbi şi că avem libertate, asta e foarte important. A fost foarte bine, până acuma. Să sperăm că va fi şi mai bine. Avem din nou prim ministru din Ardeal, din Cluj, aproape de Bistriţa… deci, cred că e foarte bine, să sperăm că va fi şi mai bine. Trebuie să avem speranţă. Probleme sunt multe, pentru toată lumea, oriunde în lume. Dar pentru noi românii, cred că întotdeauna au fost mai multe, şi nu ştiu de ce. E mai greu. Suntem mai la margine, ne place să vorbim mai mult decât să lucrăm, suntem un popor, aşa, mai interesant”, a mai spus Ioan Sbîrciu.
Deputatul Ioan Nelu Botiş – PD-L
Evenimentele din 21 decembrie l-au găsit pe actualul deputat Ioan Nelu Botiş la Bistriţa. El a fost printre manifestanţii care au ieşit în Piaţa Petru Rareş. De evenimentele de la Timişoara şi Bucureşti aflase deja în 16 decembrie, când se afla la Cluj, unde era student.
„Am fost în Piaţa Petru Rareş, cu Saporo. El m-a dus. A doua zi m-am dus din nou la Cluj să fiu acolo în prima linie. De ceea ce s-a întâmplat la Timişoara şi Bucureşti, am aflat la Cluj, eram acolo la facultate. Atunci, ne-au chemat să raportăm fiecare ce facem, şi ne-au trimis acasă”, a mărturisit Botiş.
În opinia deputatului, în acele momente toată lumea a acţionat dusă de val, din dorinţa de a-şi câştiga libertatea. „Am acţionat dus de val. Nu m-am gândit la riscuri. Cred că toată lumea a gândit aşa”, a spus Ioan Nelu Botiş.
Pentru deputatul Botiş cel mai important câştig, după 20 de ani, este libertatea. „Libertatea! Acesta e cel mai mare câştig. Acum putem merge unde dorim, putem să e schimbăm locul de muncă dacă nu ne place, la un moment dat. Este cu mult mai bine”, a spus deputatul.
Liana Mureşan
Iulia Stupinean
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- În viziunea USL, proiectele lui Liviu Rusu sunt furăciuni pe faţă publicat în data de 19-07-2011
- Maşini nou-nouţe pentru Consiliul Judeţean publicat în data de 20-07-2011
- Trei ani fără proiecte pentru consilierii judeţeni publicat în data de 08-09-2011
- Primăria reabilitează zece parcuri de joacă cu 2,7 milioane de lei publicat în data de 21-07-2011
- OJPC BN joacă tare! publicat în data de 23-05-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 610 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.