CE a dat unda verde pentru depozitul ecologic de la Tarpiu
Investiţia pentru depozitul ecologic din judeţul Bistriţa-Năsăud a intrat în linie dreaptă. Bruxelles-ul a aprobat 43 de milioane de euro pentru depozitul ecologic de la Tărpiu, termenul de finalizare a acestuia fiind luna iulie 2011.
Recent, la Bucureşti, Benoit Nadler, expert evaluator şef al Comisiei Europene, a semnat actul de aprobare a primului proiect finanţat de UE în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 – “Sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud”. Investiţia se va derula în localitatea Tărpiu, iar suma totală care va intra în judeţ este de 43,69 milioane de euro, dublul sumei iniţiale. La discuţiile care au avut loc în Capitală pe marginea acestui proiect, a fost prezent din partea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud (CJ BN) în calitate de beneficiar, vicepreşedintele Luca Iancu.
„Proiectul prezentat de judeţul nostru a fost de departe cel mai bun, Bistriţa-Năsăud depăşind judeţe ca Vrancea, Maramureş, Harghita, Covasna şi Constanţa, şi asta ca urmare a modului cum a fost întocmit proiectul nostru. Cu sprijinul preşedintelui Liviu Rusu am reuşit să aducem în judeţ cea mai mare investiţie din toate timpurile - 43 de milioane de euro”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa vicepreşedintele CJ BN, Luca Iancu.
Proiectul nostru a fost cel mai bun
Despre realizarea unui depozit ecologic pentru resturi menajere pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud s-a vorbit de mai bine de opt ani. Au fost discuţii serioase pe marginea acestui subiect, dar au fost şi scandaluri. În cele din urmă, autorităţile judeţului Bistriţa-Năsăud au reuşit să ducă proiectul mai aproape de lumină şi la un pas de a deveni realitate. Ce a fost mai greu, şi important totodată, a fost obţinerea acordului şi parafarea proiectului de către oficialii Comisiei Europene.
La începutul lunii martie, expertul evaluator şef al Comisiei Europene, Benoit Nadler, a semnat actul de aprobare a finanţării a proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud”, din cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013. Din suma totală a investiţiei, 18% va fi suportat de Guvernul României şi doar 2% de CJ BN.
Proiectul depozitului ecologic de la Tărpiu are patru mari componente:
1. sistem de colectare a deşeurilor şi cinci staţii de transfer (fiecare cu o suprafaţă de 30 de arii);
2. construirea centrului de management integrat al deşeurilor şi un depozit ecologic de deşeuri judeţean;
3. închiderea a patru depozite de deşeuri neconforme urbane şi a 200 de depozite de deşeuri rurale;
4. conştientizare publică, asistenţă tehnică şi supervizare.
Vor exista cinci centre de colectare pentru deşeurile voluminoase, DEE şi pentru deşeurile menajere periculoase, localizate în Bistriţa (2), Năsăud, Sângeorz-Băi şi Beclean şi, de asemenea, vor fi construite cinci staţii de transfer în Bistriţa, Năsăud, Sângeorz-Băi, Galaţii Bistriţei şi Beclean. Staţiile de transfer constau într-o rampă şi o zonă pentru depozitarea temporară a deşeurilor, dotată cu containere de 32 de metri cubi.
Suprafaţa pe care va fi construit depozitul ecologic de la Tărpiu va fi de 16,9 hectare, capacitatea de stocare fiind de 1,2 milioane metri cubi, cu o durată de viaţă de 20 de ani. Depozitul va avea un sistem de colectare a biogazului şi unul de ardere, unul de colectare al levigatului, şi, bineînţeles, o staţie de epurare.
“Investiţia este una majoră, care ar putea ajuta judeţul nostru să depăşească criza, care este tot mai evident, prin lucrările de anvergură care vor debuta în zona Tărpiului”, a precizat Luca Iancu.
Primăria Bistriţa a spus mai întâi da, apoi ba
Proiectul ce face referire la construirea depozitului ecologic de la Tărpiu a fost nu de puţine ori la un pas de eşec.
Primii paşi în realizarea unui depozit ecologic au fost făcuţi de municipalitate, când la cererea acesteia, şi pe deplin conştientă că haldele de reziduuri menajere de pe raza oraşului vor fi închise la un moment dat, a fost realizat un prim studiu de fezabilitate de către ISPA Bucureşti. Deoarece Ministerul Mediului a impus anumite condiţii, care prevedeau cheltuieli destul de mari, iar legislaţia în domeniu a suferit, în timp, modificări majore în vederea corelării cu cea a Uniunii Europene, autorităţile locale au ajuns în situaţia de a amâna demararea unui asemenea proiect.
La începutul anului 2005, frâiele au fost preluate de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, care trimisese Ministerului Mediului şi Gospodărire a Apelor o propunere în acest sens. Astfel, au început tratativele între autorităţile locale şi cele judeţene în vederea identificării unei locaţii potrivite pentru realizarea obiectivului. Primăria Bistriţa a venit la acel moment cu propunerea ca depozitul ecologic să fie realizat pe Valea Boilor, care se află pe raza cartierului bistriţean Sigmir. Un an mai târziu, după ce majoritatea primăriilor din judeţ au devenit asociate în proiect, consilierii municipali au ajuns la concluzia că zona nu este tocmai cea mai potrivită locaţie, cu atât mai mult cu cât acolo începuseră să răsară câteva vile, dând o altă valoare terenului din zonă. Astfel, în iunie 2006 se discuta deja despre o altă locaţie – Tărpiu, sat aparţinător comunei Dumitra. Motivele oficiale enunţate, la acea dată de reprezentanţii Primăriei Bistriţa erau însă altele, legate de suprafaţa destul de mică sau de economiile care s-ar face pentru racordarea la utilităţi. În plus, autorităţile bistriţene abia atunci s-au trezit că de fapt depozitul ecologic s-ar afla şi în preajma zonei sudice de agrement a municipiului. Deşi refuzul municipalităţii de a pune la dispoziţie terenul de la marginea cartierului Sigmir a stârnit o adevărată furtună, autorităţile judeţene s-au văzut puse în imposibilitatea alegerii unei alte locaţii şi au acceptat Tărpiul.
Acest fapt însă, a dus la o amânare foarte mare şi la modificarea proiectului. În mod normal, până în 15 septembrie 2007, întreaga documentaţie ar fi trebuit să ajungă la Bruxelles, pentru a primi unda verde în vederea accesării fondurilor.
A urmat apoi Dumitra
Anul trecut, proiectul a fost din nou în pericol, de această dată din cauza orgoliilor politice. Nemulţumitul a fost atunci primarul comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan, care din cauza sumei mici pe care a primit-o în urma repartizării bugetului de către CJ BN, a ameninţat că nu mai pune la dispoziţie terenul pe care ar fi trebuit construit depozitul ecologic. Deşi, iniţial, preşedintele de atunci al CJ BN, Gheorghe Marinescu, a declarat că nu va ceda presiunilor, ulterior s-a mai înmuiat şi, pe ici pe colo, sumele pentru Dumitra au fost modificate.
Şi primarul Creţu a făcut valuri
La sfârşitul lunii ianuarie, acest an, şefii CJ BN au avut parte din nou de emoţii. De această dată, cel care a făcut valuri vis-a-vis de acest proiect de mare importanţă pentru judeţ a fost primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu.
Acesta voia să retragă municipiul în cazul în care Consiliul Judeţean nu va reuşi să lămurească, cât mai repede posibil, situaţia cu celelalte primării care sunt cofinanţatori în proiectul privind construirea depozitului ecologic de deşeuri de la Tărpiu.
Cu toate că acest proiect a avut parte de multe amânări şi piedici, primii paşi, deosebit de importanţi pentru a se putea trece la fapte, au fost făcuţi. Lucrările sunt prevăzute să înceapă în luna octombrie a acestui an, dar vicepreşedintele Luca Iancu şi-a exprimat convingerea că acestea vor putea debuta cu mult mai repede, în vară. Termenul de finalizare a execuţiei lucrărilor pentru depozitul ecologic este 31 iulie 2011.
Liana Mureşan
Recent, la Bucureşti, Benoit Nadler, expert evaluator şef al Comisiei Europene, a semnat actul de aprobare a primului proiect finanţat de UE în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 – “Sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud”. Investiţia se va derula în localitatea Tărpiu, iar suma totală care va intra în judeţ este de 43,69 milioane de euro, dublul sumei iniţiale. La discuţiile care au avut loc în Capitală pe marginea acestui proiect, a fost prezent din partea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud (CJ BN) în calitate de beneficiar, vicepreşedintele Luca Iancu.
„Proiectul prezentat de judeţul nostru a fost de departe cel mai bun, Bistriţa-Năsăud depăşind judeţe ca Vrancea, Maramureş, Harghita, Covasna şi Constanţa, şi asta ca urmare a modului cum a fost întocmit proiectul nostru. Cu sprijinul preşedintelui Liviu Rusu am reuşit să aducem în judeţ cea mai mare investiţie din toate timpurile - 43 de milioane de euro”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa vicepreşedintele CJ BN, Luca Iancu.
Proiectul nostru a fost cel mai bun
Despre realizarea unui depozit ecologic pentru resturi menajere pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud s-a vorbit de mai bine de opt ani. Au fost discuţii serioase pe marginea acestui subiect, dar au fost şi scandaluri. În cele din urmă, autorităţile judeţului Bistriţa-Năsăud au reuşit să ducă proiectul mai aproape de lumină şi la un pas de a deveni realitate. Ce a fost mai greu, şi important totodată, a fost obţinerea acordului şi parafarea proiectului de către oficialii Comisiei Europene.
La începutul lunii martie, expertul evaluator şef al Comisiei Europene, Benoit Nadler, a semnat actul de aprobare a finanţării a proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud”, din cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013. Din suma totală a investiţiei, 18% va fi suportat de Guvernul României şi doar 2% de CJ BN.
Proiectul depozitului ecologic de la Tărpiu are patru mari componente:
1. sistem de colectare a deşeurilor şi cinci staţii de transfer (fiecare cu o suprafaţă de 30 de arii);
2. construirea centrului de management integrat al deşeurilor şi un depozit ecologic de deşeuri judeţean;
3. închiderea a patru depozite de deşeuri neconforme urbane şi a 200 de depozite de deşeuri rurale;
4. conştientizare publică, asistenţă tehnică şi supervizare.
Vor exista cinci centre de colectare pentru deşeurile voluminoase, DEE şi pentru deşeurile menajere periculoase, localizate în Bistriţa (2), Năsăud, Sângeorz-Băi şi Beclean şi, de asemenea, vor fi construite cinci staţii de transfer în Bistriţa, Năsăud, Sângeorz-Băi, Galaţii Bistriţei şi Beclean. Staţiile de transfer constau într-o rampă şi o zonă pentru depozitarea temporară a deşeurilor, dotată cu containere de 32 de metri cubi.
Suprafaţa pe care va fi construit depozitul ecologic de la Tărpiu va fi de 16,9 hectare, capacitatea de stocare fiind de 1,2 milioane metri cubi, cu o durată de viaţă de 20 de ani. Depozitul va avea un sistem de colectare a biogazului şi unul de ardere, unul de colectare al levigatului, şi, bineînţeles, o staţie de epurare.
“Investiţia este una majoră, care ar putea ajuta judeţul nostru să depăşească criza, care este tot mai evident, prin lucrările de anvergură care vor debuta în zona Tărpiului”, a precizat Luca Iancu.
Primăria Bistriţa a spus mai întâi da, apoi ba
Proiectul ce face referire la construirea depozitului ecologic de la Tărpiu a fost nu de puţine ori la un pas de eşec.
Primii paşi în realizarea unui depozit ecologic au fost făcuţi de municipalitate, când la cererea acesteia, şi pe deplin conştientă că haldele de reziduuri menajere de pe raza oraşului vor fi închise la un moment dat, a fost realizat un prim studiu de fezabilitate de către ISPA Bucureşti. Deoarece Ministerul Mediului a impus anumite condiţii, care prevedeau cheltuieli destul de mari, iar legislaţia în domeniu a suferit, în timp, modificări majore în vederea corelării cu cea a Uniunii Europene, autorităţile locale au ajuns în situaţia de a amâna demararea unui asemenea proiect.
La începutul anului 2005, frâiele au fost preluate de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, care trimisese Ministerului Mediului şi Gospodărire a Apelor o propunere în acest sens. Astfel, au început tratativele între autorităţile locale şi cele judeţene în vederea identificării unei locaţii potrivite pentru realizarea obiectivului. Primăria Bistriţa a venit la acel moment cu propunerea ca depozitul ecologic să fie realizat pe Valea Boilor, care se află pe raza cartierului bistriţean Sigmir. Un an mai târziu, după ce majoritatea primăriilor din judeţ au devenit asociate în proiect, consilierii municipali au ajuns la concluzia că zona nu este tocmai cea mai potrivită locaţie, cu atât mai mult cu cât acolo începuseră să răsară câteva vile, dând o altă valoare terenului din zonă. Astfel, în iunie 2006 se discuta deja despre o altă locaţie – Tărpiu, sat aparţinător comunei Dumitra. Motivele oficiale enunţate, la acea dată de reprezentanţii Primăriei Bistriţa erau însă altele, legate de suprafaţa destul de mică sau de economiile care s-ar face pentru racordarea la utilităţi. În plus, autorităţile bistriţene abia atunci s-au trezit că de fapt depozitul ecologic s-ar afla şi în preajma zonei sudice de agrement a municipiului. Deşi refuzul municipalităţii de a pune la dispoziţie terenul de la marginea cartierului Sigmir a stârnit o adevărată furtună, autorităţile judeţene s-au văzut puse în imposibilitatea alegerii unei alte locaţii şi au acceptat Tărpiul.
Acest fapt însă, a dus la o amânare foarte mare şi la modificarea proiectului. În mod normal, până în 15 septembrie 2007, întreaga documentaţie ar fi trebuit să ajungă la Bruxelles, pentru a primi unda verde în vederea accesării fondurilor.
A urmat apoi Dumitra
Anul trecut, proiectul a fost din nou în pericol, de această dată din cauza orgoliilor politice. Nemulţumitul a fost atunci primarul comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan, care din cauza sumei mici pe care a primit-o în urma repartizării bugetului de către CJ BN, a ameninţat că nu mai pune la dispoziţie terenul pe care ar fi trebuit construit depozitul ecologic. Deşi, iniţial, preşedintele de atunci al CJ BN, Gheorghe Marinescu, a declarat că nu va ceda presiunilor, ulterior s-a mai înmuiat şi, pe ici pe colo, sumele pentru Dumitra au fost modificate.
Şi primarul Creţu a făcut valuri
La sfârşitul lunii ianuarie, acest an, şefii CJ BN au avut parte din nou de emoţii. De această dată, cel care a făcut valuri vis-a-vis de acest proiect de mare importanţă pentru judeţ a fost primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu.
Acesta voia să retragă municipiul în cazul în care Consiliul Judeţean nu va reuşi să lămurească, cât mai repede posibil, situaţia cu celelalte primării care sunt cofinanţatori în proiectul privind construirea depozitului ecologic de deşeuri de la Tărpiu.
Cu toate că acest proiect a avut parte de multe amânări şi piedici, primii paşi, deosebit de importanţi pentru a se putea trece la fapte, au fost făcuţi. Lucrările sunt prevăzute să înceapă în luna octombrie a acestui an, dar vicepreşedintele Luca Iancu şi-a exprimat convingerea că acestea vor putea debuta cu mult mai repede, în vară. Termenul de finalizare a execuţiei lucrărilor pentru depozitul ecologic este 31 iulie 2011.
Liana Mureşan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 2511 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.