Dreptate peste ani pentru trei luptatori anticomunisti
Trei foşti membrii ai organizaţiei de rezistenţă anticomunistă "Garda Albă" - Ioan Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru, executaţi de Securitate în 1949, în localitatea Nepos, judeţul Bistriţa-Năsăud, au fost exhumaţi luni, 27 aprilie 2009, la solicitarea lui Leonida Bodiu, nepot a lui Ioan Leonida Bodiu şi a lui Dumitru Dumitru, fiul lui Toader Dumitru.
Procedurile de exhumare au fost demarate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR) şi efectuate de Parchetul Militar Cluj. Scopul acestei acţiuni este de a stabili concret modul în care au fost asasinaţi de către Securitate cei trei luptători anticomunişti.
Doi dintre membrii comandoului Securităţii, care au comis oribila faptă, sunt încă în viaţă - Traian Seserman şi Liviu Pangraţiu.
Despre activitatea organizaţiei "Garda Albă" şi a membrilor acesteia, precum şi despre procesul în urma căruia au fost condamnaţi de către Tribunalul Militar Cluj, "Gazeta de Bistriţa" a publicat două materiale ample, intitulate "Garda Albă - Activitatea celei mai importante organizaţii anticomuniste din Ardeal" şi "Securitatea şi Scriitorii", în lunile aprilie şi mai 2007.
Procesul răsunător de la Cluj
În 4 noiembrie 1949, la Tribunalul Militar Cluj a avut loc unul dintre cele mai răsunătoare procese din Transilvania, împotriva celei mai importante organizaţii anticomuniste în România care a acţionat în perioada respectivă, respectiv asupra unui lot format din 66 de persoane, pe teritoriul judeţului Năsăud, respectiv a comunelor Rebrişoara, Rebra, Luşca şi Parva.
Dosarul nr.1229/1949 a fost judecat de către Secţia I-a Penală, formată din col. magistrat dr. Vasile Vlaşin, în calitate de preşedinte a completului de judecată, având ca membrii pe mr. magistrat Alexandru Bran, cpt. Beniamin Bindea, cpt. Gheorghe Chiţiu, cpt. Gavril Băieşu, cpt. magistrat, procuror militar Victor Moţoc şi grefier de şedinţă Petre Eneşteanu.
O săptămână mai târziu a fost pronunţată sentinţa, care s-a soldat cu ani grei de închisoare, de la 2, la 7, 8, 10, 12, 15 şi 25 de ani.
Noaptea fatidică
În noaptea de 23 spre 24 iunie 1949, cei trei lideri ai organizaţiei "Garda Albă" - Ioan Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru - au fost scoşi cu cătuşe la mâni din sediul Securităţii Năsăud, sub pretextul că vor fi transportaţi cu o maşină de teren, un IMS, la Bistriţa, la sediul Securităţii locale. IMS-ul era condus de către Toma Pentecher, în vârstă de 45 de ani, din Iad (Livezile), care ulterior a fost şi el inclus în lotul celor "66" şi condamnat. La timpul respectiv au circulat informaţii că Toma Pentcher era de fapt omul Securităţii, iar misiunea lui era să furnizeze informaţii despre membrii grupului.
În locul numit "Dealul Crucii", din ordinul lui Mihai Patriciu, şeful Securităţii oraşului Năsăud, sub motivul arhicunoscut de "tentativă de fugă de sub escortă", cei trei au fost asasinaţi de către un comando de securişti, format din locotenenţii Liviu Pangraţiu, Liviu Herţa, Traian Seserman şi Grigore Pop, secondaţi de un aşa-zis medic legist Vasile Vianu, nume de împrumut, fără studii de medicină, agent NKVD sub acoperire. "Operaţiunea" de asasinare a celor trei a fost supervizată de către maiorul de securitate Viorel Gligor, fost membru al Gărzii de Fier. Cei trei au fost înmormântaţi în acelaşi loc unde au fost omorâţi, într-o groapă comună, de către omul de serviciu de la Primăria din Nepos. Ciudăţenia, paradoxul şi senzaţionalul cazului rezultă, aşa după cum am arătat, din faptul că, deşi cei trei au fost asasinaţi de către Securitate în noaptea de 23 spre 24 iunie 1949, numele acestora apare în actul de acuzare prin care au fost trimişi în judecată la Tribunalul Militar Cluj, cu menţiunea de "dispăruţi de la domiciliu", cu propunerea de a fi judecaţi în contumacie.
Garda Albă, creată de Bodiu
Organizaţia de rezistenţă anticomunistă "Garda Albă", sau "Liga Naţional Creştină", a fost o organizaţie de rezistenţă a partizanilor din munţii Rodnei, din judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost creată în vara anului 1948 de către Ioan Leonida Bodiu, care în cursul aceluiaşi an a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, în lipsă, de către Tribunalul Militar Bucureşti, pentru "crima de înaltă trădare şi dezertare". De profesie militar de carieră, Ioan Leonida Bodiu, în vârstă de 31 de ani, s-a născut în comuna Poiana-Ilvei. A avut o biografie fascinantă. El a fost ofiţer al Armatei Române, cu gradul de căpitan. A luptat pe frontul antisovietic, unde a căzut prizonier. S-a reîntors în ţară înrolat în divizia "T. Vladimirescu", creată de sovietici, a luptat pe frontul antihitlerist şi a căzut din nou prizonier, de data asta la nemţi, de unde a revenit acasă la sfârşitul războiului.
În nucleul de bază al organizaţiei "Garda Albă" au fost recrutaţi Ioan Burdeţ, de 44 ani, fost cârciumar, născut şi domiciliat în comuna Rebrişoara, precum şi Toader Dumitru, de 35 de ani, de profesie morar, domiciliat în comuna Rebra. Din actul de acuzare, rezultă că cei trei, Ioan Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru, au înfiinţat în Rebrişoara, Rebra, Luşca şi Parva, organizaţii locale, în fruntea cărora au numit câte un preşedinte şi un secretar, cu misiunea de a recruta noi membri, de a face propagandă în rândurile populaţiei contra regimului prin zvonuri şi "manifeste cu caracter subersiv".
Conform rechizitoriului de trimitere în judecată, zona de activitate a organizaţiei "Garda Albă "a fost o parte a judeţului Năsăud de atunci, cu nuclee puternice în Rebrişoara, Rebra, Luşca şi Parva şi a avut printre membri intelectuali, ţărani înstăriţi, mijlocaşi şi săraci.
Din grupul celor "66" au făcut parte şi doi intelectuali de marcă, doi scriitori - Teohar Mihadaş şi Constantin Tonegaru. Teohar Mihadaş, în vârstă de 31 de ani, s-a născut în Thuria - Grecia, şi era profesor de filozofie la un liceu din BistriţaEl avea domiciliul în Bistriţa, pe strada Decebal, nr.29. Constantin Tonegaru, în vârstă de 30 de ani, era născut în Galaţi, judeţul Covurlui, având domiciliul în Bucureşti, b-dul Cuza, nr.13.
După modelul CEKA
"Garda Albă" sau "Liga Naţional Creştină" a fost anihilată de către organele de securitate în perioada ianuarie-aprilie 1949. Caracterul senzaţional al acestui megaproces este dat de un fapt ieşit din comun. Cei trei principali lideri ai organizaţiei "Garda Albă", Ioan Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru, figurau în rechizitoriu ca dispăruţi, deşi ei fuseseră asasinaţi pe "Dealul Crucii" de lângă Nepos, de către Securitate. Deocamdată, nu se cunoaşte cu precizie rolul organizaţiei "Garda Albă", ce a reprezentat ea în acele timpuri în activitatea anticomunistă, dacă a avut vreun rol activ, a reprezentat ea ceva în conştiinţa oamenilor sau nu a fost decât o invenţie a Securităţii în derularea aşa-zisei lupte de clasă, de eliminare a oricărui opozant.
Toată această operaţiune a Securităţii aminteşte de o afacere asemănătoare, derulată prin anii ’20 de CEKA, bunica KGB-ului, denumită de istorici "afacerea TRUST". Atunci Felix Edmundovici Dzerjinski, şeful CEKA, a conceput o organizaţie clandestină, aparent anticomunistă şi promonarhistă "fantomă", numită "TRUST". În scurt timp, manevrată din umbră de CEKA şi de infiltraţii ei, a reuşit să atragă mii de adversarii ai bolşevicilor din Rusia şi să se lanseze cu sprijinul Moscovei în Occident în grupurile ţariste şi ale ofiţerilor albi. În acest scop, pe teritoriul URSS, cu acordul CEKA şi a "cârtiţelor" înfiltrate în "TRUST", erau organizate acţiuni anticomuniste veritabile, atentate, sabotaje, greve, unele de anvergură. Când a venit momentul să închidă cercul, CEKA i-a arestat prompt pe toţi cei care aderaseră şi acţionaseră în "TRUST", cu exepţia "cârtiţelor", şi i-a lichidat. Se pare că toată mişcarea anticomunistă care a acţionat în România a fost creată după modelul "TRUST" pentru a-i depista pe veritabili anticomunişti şi a-i lichida. Desigur, această ipoteză nu va conveni unora, ar schimba multe din percepţiile despre lupta anticomunistă din România din anii 50.
Moraru, prietenul trădător
Din studiul materialelor avute la dispoziţie privind grupul anticomunist "Garda Albă", rezultă că totul a fost o înscenare a Securităţii, în scopul de a identifica şi a elimina anumite elemente incomode. Cel care a orchestrat această operaţiune a fost şeful securităţii Năsăud, Mihai Patriciu (Weiss), fost pălărier în Năsăud, devenit şef de Securitate, secondat de către mr. de securitate Viorel Gligor, fost legionar. Dosarul personal al acestuia era păstrat sub cheie, în fişetul personal a lui Weiss (Mihai Patriciu). La derularea operaţiunii au mai participat lt. Andrei Lothe, slt. Andrei Szabo, lt. Liviu Pangraţiu. Iniţial grupul "Garda Albă" din Munţii Rodnei a avut 75 de persoane, ulterior în cursul cercetărilor până la proces, acesta a scăzut până la cifra de 66. Practic, sfârşitul organizaţiei a început în perioada ianuarie - februarie 1949, când, la începutul postului Paştelui, a fost arestat şeful "Gărzii Albe", Ioan Leonida Bodiu. Acesta a fost trădat de către prietenul său, Alexandru Moraru, şeful Miliţiei oraşului Năsăud, care şi el aderase la "Garda Albă", având un rol dublu - de informator al Securităţii, pe lângă faptul că era şi omul lui Bodiu, pe care chipurile îi ţinea la curent cu anumite acţiuni ale autorităţilor. Alexandru Moraru l-a invitat pe Ioan Leonida Bodiu la un botez al unui nepot, care a avut loc în Sângeorz-Băi. Aici, în noaptea de 24 spre 25 aprilie a fost arestat de o echipă a Securităţii Năsăud, legat şi transportat cu un IMS la sediul acestei instituţii. Ulterior, evenimentele s-au derulat cu repeziciune, cei trei capi ai organizaţiei "Garda Alba", Ioan Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru fiind asasinaţi pe "Dealul Crucii" de lângă Nepos.
Condamnaţi după moarte
În actul de acuzare citit de către procurorul militar, cpt. magistrat Victor Moţoc, se arăta că dispărutul, de fapt "asasinatul" Bodiu, în clandestinitate a editat şi publicat un manifest cu caracter subversiv, pe care l-a multiplicat şi l-a răspândit cu ajutorul membrilor organizaţiei în Rebrişoara, Rebra, Luşca şi Parva. De asemenea, se mai arăta în actul de acuzare, pentru ca membrii organizaţiei să fie devotaţi şi să păstreze secretul acesteia, erau obligaţi de acesta să depună şi să semneze un jurământ, după o formulă "antidemocratică şi monarhică". Din aşa-zisul probatoriu administrat mai rezulta că organizaţia intenţiona să lupte pentru răsturnarea regimului democratic prin mijloace violente, cu ajutorul imperialiştilor anglo-americani, în scopul readucerii la cârma ţării a vechiului regim burghezo-moşieresc exploatator, în frunte cu regele Mihai. Actul de acuzare abundă în afirmaţii de genul că la percheziţiile făcute la domiciliile membrilor grupului s-ar fi găsit o "mulţime de arme" şi "pistoale automate". Referitor la Ioan Leonida Bodiu, se arată că la percheziţia domiciliară s-au găsit un pistol mitralieră de tip "Oriţa", în perfectă stare de funcţionare, precum şi patru grenade de mână, de asemenea în stare de funcţionare. Referitor la Ioan Burdeţ, actul de acuzare arăta că la percheziţie a fost găsit un aparat de radio şi că ţinea la curent membrii organizaţiei cu toate informaţiile instigatoare difuzate de Radio Londra şi Vocea Americii.
La finalul procesului, Ioan Leonida Bodiu a fost condamnat la 25 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea averii pentru "crima de uneltire contra ordinii sociale", 5 ani închisoare corecţională şi 2.000 lei amendă corecţionlă. S-a mai arătat că Ioan Leonida Bodiu va executa pedeapsa cea mai mare, 25 ani muncă silnică. În final, îl mai condamna pe acesta la plata către stat a sumei de 20.000 lei, cheltuieli de judecată.
Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru au fost condamnaţi la 20 de ani de muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea averii pentru "crima de uneltire contra ordinii sociale". De asemenea, cei doi, ca şi Ioan Leonida Bodiu, aflaţi în groapa comună de pe "Dealul Crucii" din Nepos, mai erau obligaţi şi la plata sumei de 20.000 lei, cheltuieli de judecată.
Anihilare prin informatori
Activitatea anticomunistă din România a fost una atipică, cu puţine excepţii unele din aceste grupuri declanşând atacuri. Scopul acestor grupuri a fost să supravieţuiască până la producerea unui context internaţional favorabil, ca de pildă acea celebră "venire a americanilor".Dar, după cum spunea un mucalit din acele vremuri, "americanii şi dacă veneau pe coate şi genunchi tot reuşeau să ajungă". Poate că asta a fost marea cacealma a timpului, pentru că americanii nu au avut niciodată intenţia să vină, iar toate grupurile paraşutate de ei, ciudat, au căzut fix în braţele Securităţii. Fără nici o excepţie.
Şi pentru cei din organizaţia "Garda Albă", regula urmată a fost supravieţuirea, adaptarea şi aşteptarea; rezistenţa armată a fost excepţia. Toate grupurile de rezistenţă aveau o mare şi permanentă teamă - ca susţinătorii şi noii membri pe care îi racolau să nu fie informatorii Securităţii.
Realitatea a demonstrat că, fără nici o excepţie, toate grupurile de rezistenţă anticomunistă au fost anihilate prin infiltrarea cu informatori ai Securităţii.
Acţiunea IICIR
IICCR, într-un comunicat dat publicităţii, vis-a-vis de acţiunea de deshumarea a celor trei eroi anticomunişti de la Nepos, arată că "din informaţiile pe care le deţinem, din grupa care i-a executat pe cei trei mai trăiesc două cadre ale fostei securităţii. Demersul nostru este unul legal şi moral în conformitate cu atribuţiile IICCR. Unul dintre obiectivele importante ale investigaţiilor întreprinse de către instituţia noastră este şi acela de a identifica locurile unde sunt înhumate victime ale regimului comunist mai ales acelea care, fără a fi judecate, au fost omorâte de către Securitate, de obicei prin torturi urmate de împuşcare. Victimele au fost identificate în urma cercetărilor noastre în arhivă şi pe teren, inclusiv în baza mărturiilor unor persoane contemporane cu evenimentele în cauză. De asemenea, locurile unde se află îngropate astfel de persoane sunt identificate după asidue cercetări efective pe teren, locurile respective aflându-se de cele mai multe ori în locuri izolate şi uneori greu accesibile".
Din investigaţiile "Gazetei", cei doi membri ai echipei Securităţii care i-au asasinat pe Ioan Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru, trăiesc. Ei sunt Liviu Pangraţiu, domiciliat în Cluj-Napoca şi Traian Seserman, domiciliat în Bistriţa.Ciudat şi paradoxal în acelaşi timp, cei trei eroi anticomunişti - Ioan Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru erau deja asasinaţi. Ei au fost omorâţi în cel mai bestial mod, cu mult timp înainte de a fi condamnaţi de către Tribunalul Militar Cluj.
ZAHARIA COTOC
Procedurile de exhumare au fost demarate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR) şi efectuate de Parchetul Militar Cluj. Scopul acestei acţiuni este de a stabili concret modul în care au fost asasinaţi de către Securitate cei trei luptători anticomunişti.
Doi dintre membrii comandoului Securităţii, care au comis oribila faptă, sunt încă în viaţă - Traian Seserman şi Liviu Pangraţiu.
Despre activitatea organizaţiei "Garda Albă" şi a membrilor acesteia, precum şi despre procesul în urma căruia au fost condamnaţi de către Tribunalul Militar Cluj, "Gazeta de Bistriţa" a publicat două materiale ample, intitulate "Garda Albă - Activitatea celei mai importante organizaţii anticomuniste din Ardeal" şi "Securitatea şi Scriitorii", în lunile aprilie şi mai 2007.
Procesul răsunător de la Cluj
În 4 noiembrie 1949, la Tribunalul Militar Cluj a avut loc unul dintre cele mai răsunătoare procese din Transilvania, împotriva celei mai importante organizaţii anticomuniste în România care a acţionat în perioada respectivă, respectiv asupra unui lot format din 66 de persoane, pe teritoriul judeţului Năsăud, respectiv a comunelor Rebrişoara, Rebra, Luşca şi Parva.
Dosarul nr.1229/1949 a fost judecat de către Secţia I-a Penală, formată din col. magistrat dr. Vasile Vlaşin, în calitate de preşedinte a completului de judecată, având ca membrii pe mr. magistrat Alexandru Bran, cpt. Beniamin Bindea, cpt. Gheorghe Chiţiu, cpt. Gavril Băieşu, cpt. magistrat, procuror militar Victor Moţoc şi grefier de şedinţă Petre Eneşteanu.
O săptămână mai târziu a fost pronunţată sentinţa, care s-a soldat cu ani grei de închisoare, de la 2, la 7, 8, 10, 12, 15 şi 25 de ani.
Noaptea fatidică
În noaptea de 23 spre 24 iunie 1949, cei trei lideri ai organizaţiei "Garda Albă" - Ioan Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru - au fost scoşi cu cătuşe la mâni din sediul Securităţii Năsăud, sub pretextul că vor fi transportaţi cu o maşină de teren, un IMS, la Bistriţa, la sediul Securităţii locale. IMS-ul era condus de către Toma Pentecher, în vârstă de 45 de ani, din Iad (Livezile), care ulterior a fost şi el inclus în lotul celor "66" şi condamnat. La timpul respectiv au circulat informaţii că Toma Pentcher era de fapt omul Securităţii, iar misiunea lui era să furnizeze informaţii despre membrii grupului.
În locul numit "Dealul Crucii", din ordinul lui Mihai Patriciu, şeful Securităţii oraşului Năsăud, sub motivul arhicunoscut de "tentativă de fugă de sub escortă", cei trei au fost asasinaţi de către un comando de securişti, format din locotenenţii Liviu Pangraţiu, Liviu Herţa, Traian Seserman şi Grigore Pop, secondaţi de un aşa-zis medic legist Vasile Vianu, nume de împrumut, fără studii de medicină, agent NKVD sub acoperire. "Operaţiunea" de asasinare a celor trei a fost supervizată de către maiorul de securitate Viorel Gligor, fost membru al Gărzii de Fier. Cei trei au fost înmormântaţi în acelaşi loc unde au fost omorâţi, într-o groapă comună, de către omul de serviciu de la Primăria din Nepos. Ciudăţenia, paradoxul şi senzaţionalul cazului rezultă, aşa după cum am arătat, din faptul că, deşi cei trei au fost asasinaţi de către Securitate în noaptea de 23 spre 24 iunie 1949, numele acestora apare în actul de acuzare prin care au fost trimişi în judecată la Tribunalul Militar Cluj, cu menţiunea de "dispăruţi de la domiciliu", cu propunerea de a fi judecaţi în contumacie.
Garda Albă, creată de Bodiu
Organizaţia de rezistenţă anticomunistă "Garda Albă", sau "Liga Naţional Creştină", a fost o organizaţie de rezistenţă a partizanilor din munţii Rodnei, din judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost creată în vara anului 1948 de către Ioan Leonida Bodiu, care în cursul aceluiaşi an a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, în lipsă, de către Tribunalul Militar Bucureşti, pentru "crima de înaltă trădare şi dezertare". De profesie militar de carieră, Ioan Leonida Bodiu, în vârstă de 31 de ani, s-a născut în comuna Poiana-Ilvei. A avut o biografie fascinantă. El a fost ofiţer al Armatei Române, cu gradul de căpitan. A luptat pe frontul antisovietic, unde a căzut prizonier. S-a reîntors în ţară înrolat în divizia "T. Vladimirescu", creată de sovietici, a luptat pe frontul antihitlerist şi a căzut din nou prizonier, de data asta la nemţi, de unde a revenit acasă la sfârşitul războiului.
În nucleul de bază al organizaţiei "Garda Albă" au fost recrutaţi Ioan Burdeţ, de 44 ani, fost cârciumar, născut şi domiciliat în comuna Rebrişoara, precum şi Toader Dumitru, de 35 de ani, de profesie morar, domiciliat în comuna Rebra. Din actul de acuzare, rezultă că cei trei, Ioan Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru, au înfiinţat în Rebrişoara, Rebra, Luşca şi Parva, organizaţii locale, în fruntea cărora au numit câte un preşedinte şi un secretar, cu misiunea de a recruta noi membri, de a face propagandă în rândurile populaţiei contra regimului prin zvonuri şi "manifeste cu caracter subersiv".
Conform rechizitoriului de trimitere în judecată, zona de activitate a organizaţiei "Garda Albă "a fost o parte a judeţului Năsăud de atunci, cu nuclee puternice în Rebrişoara, Rebra, Luşca şi Parva şi a avut printre membri intelectuali, ţărani înstăriţi, mijlocaşi şi săraci.
Din grupul celor "66" au făcut parte şi doi intelectuali de marcă, doi scriitori - Teohar Mihadaş şi Constantin Tonegaru. Teohar Mihadaş, în vârstă de 31 de ani, s-a născut în Thuria - Grecia, şi era profesor de filozofie la un liceu din BistriţaEl avea domiciliul în Bistriţa, pe strada Decebal, nr.29. Constantin Tonegaru, în vârstă de 30 de ani, era născut în Galaţi, judeţul Covurlui, având domiciliul în Bucureşti, b-dul Cuza, nr.13.
După modelul CEKA
"Garda Albă" sau "Liga Naţional Creştină" a fost anihilată de către organele de securitate în perioada ianuarie-aprilie 1949. Caracterul senzaţional al acestui megaproces este dat de un fapt ieşit din comun. Cei trei principali lideri ai organizaţiei "Garda Albă", Ioan Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru, figurau în rechizitoriu ca dispăruţi, deşi ei fuseseră asasinaţi pe "Dealul Crucii" de lângă Nepos, de către Securitate. Deocamdată, nu se cunoaşte cu precizie rolul organizaţiei "Garda Albă", ce a reprezentat ea în acele timpuri în activitatea anticomunistă, dacă a avut vreun rol activ, a reprezentat ea ceva în conştiinţa oamenilor sau nu a fost decât o invenţie a Securităţii în derularea aşa-zisei lupte de clasă, de eliminare a oricărui opozant.
Toată această operaţiune a Securităţii aminteşte de o afacere asemănătoare, derulată prin anii ’20 de CEKA, bunica KGB-ului, denumită de istorici "afacerea TRUST". Atunci Felix Edmundovici Dzerjinski, şeful CEKA, a conceput o organizaţie clandestină, aparent anticomunistă şi promonarhistă "fantomă", numită "TRUST". În scurt timp, manevrată din umbră de CEKA şi de infiltraţii ei, a reuşit să atragă mii de adversarii ai bolşevicilor din Rusia şi să se lanseze cu sprijinul Moscovei în Occident în grupurile ţariste şi ale ofiţerilor albi. În acest scop, pe teritoriul URSS, cu acordul CEKA şi a "cârtiţelor" înfiltrate în "TRUST", erau organizate acţiuni anticomuniste veritabile, atentate, sabotaje, greve, unele de anvergură. Când a venit momentul să închidă cercul, CEKA i-a arestat prompt pe toţi cei care aderaseră şi acţionaseră în "TRUST", cu exepţia "cârtiţelor", şi i-a lichidat. Se pare că toată mişcarea anticomunistă care a acţionat în România a fost creată după modelul "TRUST" pentru a-i depista pe veritabili anticomunişti şi a-i lichida. Desigur, această ipoteză nu va conveni unora, ar schimba multe din percepţiile despre lupta anticomunistă din România din anii 50.
Moraru, prietenul trădător
Din studiul materialelor avute la dispoziţie privind grupul anticomunist "Garda Albă", rezultă că totul a fost o înscenare a Securităţii, în scopul de a identifica şi a elimina anumite elemente incomode. Cel care a orchestrat această operaţiune a fost şeful securităţii Năsăud, Mihai Patriciu (Weiss), fost pălărier în Năsăud, devenit şef de Securitate, secondat de către mr. de securitate Viorel Gligor, fost legionar. Dosarul personal al acestuia era păstrat sub cheie, în fişetul personal a lui Weiss (Mihai Patriciu). La derularea operaţiunii au mai participat lt. Andrei Lothe, slt. Andrei Szabo, lt. Liviu Pangraţiu. Iniţial grupul "Garda Albă" din Munţii Rodnei a avut 75 de persoane, ulterior în cursul cercetărilor până la proces, acesta a scăzut până la cifra de 66. Practic, sfârşitul organizaţiei a început în perioada ianuarie - februarie 1949, când, la începutul postului Paştelui, a fost arestat şeful "Gărzii Albe", Ioan Leonida Bodiu. Acesta a fost trădat de către prietenul său, Alexandru Moraru, şeful Miliţiei oraşului Năsăud, care şi el aderase la "Garda Albă", având un rol dublu - de informator al Securităţii, pe lângă faptul că era şi omul lui Bodiu, pe care chipurile îi ţinea la curent cu anumite acţiuni ale autorităţilor. Alexandru Moraru l-a invitat pe Ioan Leonida Bodiu la un botez al unui nepot, care a avut loc în Sângeorz-Băi. Aici, în noaptea de 24 spre 25 aprilie a fost arestat de o echipă a Securităţii Năsăud, legat şi transportat cu un IMS la sediul acestei instituţii. Ulterior, evenimentele s-au derulat cu repeziciune, cei trei capi ai organizaţiei "Garda Alba", Ioan Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru fiind asasinaţi pe "Dealul Crucii" de lângă Nepos.
Condamnaţi după moarte
În actul de acuzare citit de către procurorul militar, cpt. magistrat Victor Moţoc, se arăta că dispărutul, de fapt "asasinatul" Bodiu, în clandestinitate a editat şi publicat un manifest cu caracter subversiv, pe care l-a multiplicat şi l-a răspândit cu ajutorul membrilor organizaţiei în Rebrişoara, Rebra, Luşca şi Parva. De asemenea, se mai arăta în actul de acuzare, pentru ca membrii organizaţiei să fie devotaţi şi să păstreze secretul acesteia, erau obligaţi de acesta să depună şi să semneze un jurământ, după o formulă "antidemocratică şi monarhică". Din aşa-zisul probatoriu administrat mai rezulta că organizaţia intenţiona să lupte pentru răsturnarea regimului democratic prin mijloace violente, cu ajutorul imperialiştilor anglo-americani, în scopul readucerii la cârma ţării a vechiului regim burghezo-moşieresc exploatator, în frunte cu regele Mihai. Actul de acuzare abundă în afirmaţii de genul că la percheziţiile făcute la domiciliile membrilor grupului s-ar fi găsit o "mulţime de arme" şi "pistoale automate". Referitor la Ioan Leonida Bodiu, se arată că la percheziţia domiciliară s-au găsit un pistol mitralieră de tip "Oriţa", în perfectă stare de funcţionare, precum şi patru grenade de mână, de asemenea în stare de funcţionare. Referitor la Ioan Burdeţ, actul de acuzare arăta că la percheziţie a fost găsit un aparat de radio şi că ţinea la curent membrii organizaţiei cu toate informaţiile instigatoare difuzate de Radio Londra şi Vocea Americii.
La finalul procesului, Ioan Leonida Bodiu a fost condamnat la 25 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea averii pentru "crima de uneltire contra ordinii sociale", 5 ani închisoare corecţională şi 2.000 lei amendă corecţionlă. S-a mai arătat că Ioan Leonida Bodiu va executa pedeapsa cea mai mare, 25 ani muncă silnică. În final, îl mai condamna pe acesta la plata către stat a sumei de 20.000 lei, cheltuieli de judecată.
Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru au fost condamnaţi la 20 de ani de muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea averii pentru "crima de uneltire contra ordinii sociale". De asemenea, cei doi, ca şi Ioan Leonida Bodiu, aflaţi în groapa comună de pe "Dealul Crucii" din Nepos, mai erau obligaţi şi la plata sumei de 20.000 lei, cheltuieli de judecată.
Anihilare prin informatori
Activitatea anticomunistă din România a fost una atipică, cu puţine excepţii unele din aceste grupuri declanşând atacuri. Scopul acestor grupuri a fost să supravieţuiască până la producerea unui context internaţional favorabil, ca de pildă acea celebră "venire a americanilor".Dar, după cum spunea un mucalit din acele vremuri, "americanii şi dacă veneau pe coate şi genunchi tot reuşeau să ajungă". Poate că asta a fost marea cacealma a timpului, pentru că americanii nu au avut niciodată intenţia să vină, iar toate grupurile paraşutate de ei, ciudat, au căzut fix în braţele Securităţii. Fără nici o excepţie.
Şi pentru cei din organizaţia "Garda Albă", regula urmată a fost supravieţuirea, adaptarea şi aşteptarea; rezistenţa armată a fost excepţia. Toate grupurile de rezistenţă aveau o mare şi permanentă teamă - ca susţinătorii şi noii membri pe care îi racolau să nu fie informatorii Securităţii.
Realitatea a demonstrat că, fără nici o excepţie, toate grupurile de rezistenţă anticomunistă au fost anihilate prin infiltrarea cu informatori ai Securităţii.
Acţiunea IICIR
IICCR, într-un comunicat dat publicităţii, vis-a-vis de acţiunea de deshumarea a celor trei eroi anticomunişti de la Nepos, arată că "din informaţiile pe care le deţinem, din grupa care i-a executat pe cei trei mai trăiesc două cadre ale fostei securităţii. Demersul nostru este unul legal şi moral în conformitate cu atribuţiile IICCR. Unul dintre obiectivele importante ale investigaţiilor întreprinse de către instituţia noastră este şi acela de a identifica locurile unde sunt înhumate victime ale regimului comunist mai ales acelea care, fără a fi judecate, au fost omorâte de către Securitate, de obicei prin torturi urmate de împuşcare. Victimele au fost identificate în urma cercetărilor noastre în arhivă şi pe teren, inclusiv în baza mărturiilor unor persoane contemporane cu evenimentele în cauză. De asemenea, locurile unde se află îngropate astfel de persoane sunt identificate după asidue cercetări efective pe teren, locurile respective aflându-se de cele mai multe ori în locuri izolate şi uneori greu accesibile".
Din investigaţiile "Gazetei", cei doi membri ai echipei Securităţii care i-au asasinat pe Ioan Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru, trăiesc. Ei sunt Liviu Pangraţiu, domiciliat în Cluj-Napoca şi Traian Seserman, domiciliat în Bistriţa.Ciudat şi paradoxal în acelaşi timp, cei trei eroi anticomunişti - Ioan Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru erau deja asasinaţi. Ei au fost omorâţi în cel mai bestial mod, cu mult timp înainte de a fi condamnaţi de către Tribunalul Militar Cluj.
ZAHARIA COTOC
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Bistrita-Nasaud are cea mai mica suprafata construita din tara publicat în data de 29-09-2011
- Prefectii, datori la banci! Cristian Florian, printre imprumutati publicat în data de 06-10-2011
- In BN, numarul infractiunilor s-a triplat in ultimii 20 de ani publicat în data de 06-10-2011
- Trei bistriteni in Top 500 miliardari din Romania publicat în data de 20-10-2011
- Primariile bistritene au primit fonduri de la Guvern! publicat în data de 21-10-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 647 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii