Procesul Paszkany, inca o „marturie masluita in mod ordinar”
La înfăţişarea de luni a procesului în care Paszkany Arpad a fost trimis în judecată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) Cluj, sub acuzaţia de şantaj prin intermediul Gazetei de Cluj, s-au prezentat Marius Nicoară, fost preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ), şi Romana Chişu, fost redactor-şef al Gazetei de Cluj până în 2005. Nicoară a spus că nu poate să dea nici un exemplu de campanii de presă negative în spatele cărora s-a aflat Paszkany, astfel încât unul dintre principalii martori ai acuzării a demontat învinuirile aduse de procurori. Mai mult, declaraţia de la Parchet conform căreia „era de notorietate că nu era voie să se scrie de rău de Arpad Paszkany” nu a fost recunoscută de Romana Chişu, deşi a fost semnată. Chişu a precizat ca procurorii i-au reformulat declaraţiile şi că, din cauza oboselii (a aşteptat pe holul DIICOT 4 ore ca să intre şi încă 4 pentru audiere), este posibil să nu fi observat aceste neconcordanţe.
Dosarul a pornit de la plângerea depusă de omul de afaceri ieşean Iulian Dascălu, patronul Iulius Mall, cu Paszkany care a concurat pentru terenul pe care s-a construit centrul comercial. Dascălu a câştigat licitaţia, dar Paszkany a contestat rezultatul şi lucrările la mall au fost suspendate în instanţă. Pentru a aplana conflictul, Dascălu i-a oferit omului de afaceri clujean un teren, însă ulterior a depus plângere penală împotriva sa. La înfăţişarea de luni, 18 ianuarie, s-au prezentat Marius Nicoară, fost preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ), şi Romana Chişu, fost redactor-şef al Gazetei de Cluj până în 2005. Paszkany, în memoriul adresat preşedinţilor Tribunalului şi Curţii de Apel Cluj, preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi procurorului general al României în februarie 2007, se plânge că el ar fi fost cel şantajat. Conform omului de afaceri, cel care a încercat să-l şantajeze a fost Marius Nicoară, prin ameninţări, că va opri proiectele de la Polus şi chiar Esplanada din Bucureşti. De asemenea, Paszkany vorbea despre o întâlnire la Vila Tuşa din Făget în cadrul căreia Nicoară i-a spus că ştie tot ce face, tot ce vorbeşte şi cu cine are relaţii de orice natură, informaţii primite prin prietenul său comisarul Toma Rus de la BCCO Cluj. Acesta s-a plâns că licitaţia pentru terenul unde acum se află Iulius Mall a fost aranjată de Nicoară în avantajul lui Iulian Dascălu, iar după contestarea rezultatelor în instanţă şi emiterea hotărârii de stopare a construcţiilor la mall, tot fostul preşedinte CJ l-a căutat pentru a-i oferi un teren pe Calea Turzii ca să renunţe la acţiunea în instanţă.
Dascălu i s-a plâns lui Nicoară că este blocat în justiţie
Marius Nicoară a declarat luni, în instanţă, că l-a cunoscut pe Iulian Dascălu când procedurile licitaţiei erau deja declanşate, iar intenţia de construire a mall-ului era deja cunoscută şi a adăugat că este exclus ca, la solicitarea lui Dascălu, să-i fi cerut, în ianuarie 2005, unui funcţionar al CJ să identifice un teren pentru construirea mall-ului. Aceasta pentru că Nicoară declarase deja în presă că locaţia terenului de la Univers T era cea mai potrivită pentru construirea unui mall, din mai multe locaţii avute în vedere. Nu s-a pus în discuţie, potrivit lui Nicoară, acordarea directă, fără licitaţie, a terenului de la Univers T către Iulius Group şi nici înainte nici după licitaţie nu a încercat să îl contacteze pe Iulian Dascălu. Mai târziu a declarat că Dascălu i s-a plans în cadrul unei întâlniri că investiţia îi era blocată prin tergiversarea în instanţă, însă nu îşi aminteşte dacă era vorba de procesul intentat la Târgu-Mureş (în care Paszkany a contestat licitaţia). Aceasta în condiţiile în care, după cum tot Nicoară a explicat, suspendarea în instanţă a lucrărilor la Iulius Mall nu a fost pusă în executare. „Pe considerentul că s-a lansat pe cale de atac, CJ merge mai departe până la pronunţarea unor hotărâri definitive”, a spus senatorul Nicoară. La procesul de luni, întrebat de judecător dacă l-a căutat pe Paszkany după deschiderea plicurilor la licitaţie, Nicoară a declarat că nu ţine minte să fi avut vreo discuţie cu acesta şi nici să-i fi spus că „nu poate avea toate mall-urile din Cluj”. A ţinut să sublinieze şi că acest episod nu ar fi relevant pentru că el nu a făcut parte din comisia de licitaţie şi nici nu a ales membrii acestei comisii. Nicoară a declarat că nu i-a dat de înţeles lui Paszkany că licitaţia va fi câştigată de Iulius Group şi în nici un caz nu avea de unde să ştie acest lucru de vreme ce nu a făcut parte din comisia de licitaţie şi nu decidea câştigătorul, în comisia de licitaţie fiind 11 persoane, iar în cea de contestaţii 13 persoane. Întrebat dacă s-a întâlnit după aflarea rezultatelor cu inculpatul pentru a-i oferi un alt teren, pe Calea Turzii, Nicoară a declarat că nu este adevărat, de vreme ce acest lucru nici nu intră în competenţele preşedintelui CJ, iar terenurile sunt acordate prin licitaţie. Marius Nicoară a explicat că a aflat că oferta făcută de inculpat este mai slabă decât cea a Iulius Group atunci când, după deschiderea plicurilor, membrii comisiei i-au prezentat raportul final, în care, după stabilirea punctajului, l-au informat că oferta Iulius e mai avantajoasă atât sub aspect financiar, cât şi ca spaţii oferite. Întrebat de motivul pentru care i s-au oferit aceste informaţii, Nicoară a declarat că în calitate de preşedinte al CJ, era o chestiune de transparenţă ca uşa sa să fie mereu deschisă pentru consilierii judeţeni, dintre care unii erau în comisia de licitaţie, iar aceştia veneau şi povesteau la o cafea despre ofertele primite, însă decizia a fost a comisiei şi nu a intervenit în nici un fel, proiectul Iulius fiind conform caietului de sarcini.
Nicoară l-a luat pe „nu-mi amintesc” în braţe
Întrebat dacă l-a căutat pe Paszkany prin administratorul echipei CFR Cluj în iunie 2006 la Dej, Nicoară a explicat că, deşi aflat în acea perioadă la Dej în campanie electorală, a participat la un meci CFR, dar nu i-a cerut lui Iuliu Mureşan să intermedieze o astfel de întâlnire. A recunoscut că s-a întâlnit cu Paszkany la Vila Tuşa, dar nu mai ţine minte dacă a fost înainte sau după licitaţie. Nicoară a povestit că de faţă au fost mai multe persoane, dar nu şi-a amintit numele lor, şi că aceste întâlniri cu investitori români sau străini în cadrul cărora se discută diverse aspecte ale mediului afacerilor şi investiţiilor din Cluj sunt ceva obişnuit.
Nicoară a declarat de asemenea că nu l-a contactat pe Paszkany, împreună de Dascălu, pentru a-l determina să renunţe la acţiunea în instanţă şi că nu au existat ameninţări directe din partea sa că îi va opri inculpatului investiţiile de la Polus şi Esplanada Bucureşti. A subliniat că a susţinut proiectul Polus pentru că a considerat că toate investiţiile din judeţul Cluj sunt necesare, drept pentru care a intervenit şi la Ministerul Transporturilor pentru ca avizele necesare deblocării căilor naţionale de acces să fie obţinute cât mai repede şi, atât ca preşedinte al CJ, cât şi ca susţinător al proiectului, a fost invitat la inaugurare.
Preşedintele CJ, mediator al relaţiilor cu presa
Senatorul Marius Nicoară a recunoscut că a mediat o întâlnire între Liviu Man şi Iulian Dascălu la cererea celui din urmă. Înainte de licitaţie, în presă au apărut articole referitoare la proiectul Iulius Mall, iar Dascălu s-a plâns că este supus unui bombardament mediatic. Nicoară l-a contactat pe Liviu Man şi a stabilit o întâlnire între cei doi, plecând după ce a făcut prezentările. În memoriul din 2007, Paszkany povestea că această întâlnire de la fostul restaurant Maestro a fost mediată pentru încheierea unui contract de publicitate, dar în declaraţia sa Nicoară a spus că Iulian Dascălu dorea doar să-l roage pe Liviu Man să stopeze şirul de articole denigratoare şi că după ce au discutat cei doi, această campanie negativă s-a mai domolit.
Marius Nicoară a declarat că nu ştie să fi participat la vreo întâlnire între Dascălu şi Paszkany. Nicoară a negat că l-ar fi sunat pe Paszkany ca sa-i ofere un teren şi a spus că este exclus ca acesta să fi aflat de la el că investitorul ieşean îi oferă un teren în compensaţie pentru renunţarea la proces. Despre teren a spus că ştie doar că se află în cartierul Gheorgheni şi este un teren de fotbal care a aparţinut armatei, dar nu a fost niciodată al CJ. Nicoară a declarat că Iulian Dascălu i s-a plâns că investiţia era deja blocată şi i-a spus că pentru a amortiza contestaţia doreşte să facă o tranzacţie, dar nu cunoştea detalii, nici despre terenul oferit de Dascălu, nici de intenţia lui Paszkany de a cumpăra, nici a cui a fost iniţiativa pentru această tranzacţie.
Fostul preşedinte al CJ a declarat că nu a discutat cu Liviu Man despre Paszkany şi că nu a declarat niciodată în presă că acesta „nu poate avea toate mall-urile din Cluj”, ci doar că ar fi bine să existe o concurenţă între mall-urile din Cluj. Nicoară a explicat că există mai multe persoane care au fost „atacate” de Gazeta de Cluj, inclusiv el, dar că e în continuare prieten cu Liviu Man şi că uneori, după apariţia unor articole denigratoare la adresa sa, îl ruga a doua zi să mai rărească articolele negative. Articole negative la adresa sa, spune Nicoară, au fost şi în alte ziare, dar pe o scară de la 1 la 10 în alte gazete erau de 1 şi la Gazeta de Cluj de 10.
Nu a auzit niciodată că Paszkany ar da ordine la Gazeta de Cluj
De asemenea, a spus că nu a auzit niciodată că Paszkany ar da ordine la Gazeta de Cluj, dar că existau zvonuri că erau apropiaţi, de vreme ce aveau sediul în clădirea acestuia. Unele aspecte negative relatate în acele articole nu se confirmau, spune Nicoară, şi aduceau prejudicii instituţiilor vizate. Fostul preşedinte al CJ Cluj a mai declarat că nu era vorba de un grup organizat în înţelesul juridic al termenului, ci „te luau în ţintă şi atunci te lucrau şi îţi stricau imaginea”. Întrebat ce crede că urmăreau Liviu Man şi Gazeta, Marius Nicoară a răspuns că nu poate să spună exact, dar că ceea ce se scria urmărea să sensibilizeze, să aducă reclamă. Publicitatea negativă urma să îi facă mai cunoscuţi pe unii oameni de afaceri, iar contractele de publicitate încheiate cu Gazeta le-ar fi cumpărat acestora bunăvoinţa ziariştilor: „te lasă mai moale”.
„La rândul meu am fost ţinta unor articole denigratoare din partea trustului Gazeta aşa cum au fost şi alte persoane, oameni de afaceri din Cluj, dar nu am dovezi că în spatele acestor articole sunt ordine date de inculpat. Aşa cum am arătat la începutul declaraţiei mele, se zvonea în mediul ziaristic că în spatele ziarului Gazeta stă inculpatul, mai corect este spus că inculpatul stătea alături de cei de la ziarul Gazeta. De multe ori mă gândeam că în spatele acestor articole negative la adresa mea stau oameni politici adversari mie sau chiar din propriul partid urmărind să mă denigreze şi nu inculpatul impune acele articole la adresa mea. Tot în mediul ziaristic existau zvonuri că aceste campanii negative ale ziarului Gazeta au drept scop obţinerea unor contracte de publicitate mai avantajoase”, a fost declaraţia lui Nicoară.
Când avocatul apărării i-a cerut lui Nicoară un exemplu de campanii negative în spatele cărora s-a aflat Paszkany, acesta a spus că nu poate să dea nici unul şi că nu crede că acele campanii negative care ar fi fost derulate pentru obţinerea de contracte de publicitate erau în favoarea lui Paszkany. Senatorul Nicoară a declarat că anterior licitaţiei a fost în relaţii bune cu inculpatul şi nu crede că el este cel care solicită acele campanii negative: „Niciodată nu am crezut că inculpatul este în spatele Gazetei de Cluj. Se spunea că este în relaţie bună cu Gazeta, dar nu sunt dovezi că este la conducerea ei.” Întrebat de judecătoare de ce în august a declarat că în spatele ziarului Gazeta se afla Paszkany, iar de la începerea urmăririi penale şi-a schimbat această declaraţie, Marius Nicoară a spus că la Parchet nu i s-a sugerat în nici un fel nimic care să-i influenţeze declaraţia, dar că acum amintirile sunt „sub patina timpului”. A insistat că nu este un acuzator al lui Paszkany şi că nici nu s-a vorbit de el în 2006 la procesul grupului Gazeta, când avea convingerea că totul este făcut de Liviu Man şi nu de inculpat.
Romana Chişu nu recunoaşte declaraţiile date procurorilor
Cel de-al doilea martor audiat de instanţă a fost Romana Chişu, redactor-şef al Gazetei de Cluj în perioada mai 2002-aprilie 2005. Întrebată de instanţă despre aspectele relaţiei dintre Paszkany şi Liviu Man, aceasta a declarat că erau în relaţii bune, de respect reciproc, iar Gazeta de Cluj avea cu firmele acestuia un contract de publicitate, la fel ca şi cu alte zeci de clienţi. Toate contractele de publicitate erau standard, nu existau clauze deosebite în cazul omului de afaceri. Despre Paszkany s-au scris atât articole negative, cât şi pozitive, iar Gazeta de Cluj se finanţa sigură şi Liviu Man nu i-a spus niciodată că acesta ar finanţa Gazeta. Declaraţia de la Parchet conform căreia „era de notorietate că nu era voie să se scrie de rău de Arpad Paszkany” nu a fost recunoscută de Romana Chişu, deşi a fost semnată. La fel este cazul şi cu afirmaţia că inculpatul se foloseşte de ziarele trustului pentru a avea succes la licitaţie prin punerea în lumină proastă a lui Dascălu. Neconcordanţele cu declaraţiile anterioare se datorează denaturării declaraţiilor date la Parchet. Romana Chişu a precizat ca procurorii i-au reformulat declaraţiile şi că, din cauza oboselii (a aşteptat pe holul DIICOT 4 ore ca să intre şi încă 4 pentru audiere), este posibil să nu fi observat aceste neconcordanţe.
Martora a declarat că nu a auzit date concrete şi nu are nici o dovadă că patronul CFR Cluj ar sta în spatele Gazetei ca finanţator sau coordonator al activităţii redacţionale la nici unul din cele două ziare la care a lucrat cu Liviu Man. Aceasta a spus că îl cunoaşte pe Paszkany de la evenimente publice, dar acesta nu i-a spus niciodată ce anume să scrie şi despre cine, nediscutând politica editorială a ziarului. Romana Chişu a subliniat că nu a fost cenzurată de nimeni atunci când a scris despre Paszkany, atât pro cât şi contra, articolele fiind obiective. Ea consideră că relaţia dintre Paszkany şi Liviu Man nu este una specială, Liviu Man fiind în relaţii bune cu mai multe persoane publice, printre care Horia Ciorcilă, Ioan Rus şi alţii.
Dosar penal pentru a-l compromite pe Paszkany
La ieşirea din sala de judecată, Arpad Paszkany a declarat pentru presa clujeană că „tot acest dosar a fost făcut la comandă printr-o serie de falsuri, de neadevăruri, de minciuni. Reiterez faptul că este foarte grav că organe ale statului se pun în slujba unor interese economice, politice sau ambele la un loc. Este al doilea martor care a apărut în ultimele două şedinţe de judecată a cărui mărturie a fost măsluită în mod ordinar. De la termen la termen se vede că toate declaraţiile care s-au dat ori au fost măsluite, ori conţin neadevăruri, cum se întâmplă în cazul lui Avarvarei, care a făcut înţelegeri cu DIICOT pentru anumite fapte ale sale. Veţi vedea cu timpul cine au fost cei care au stat în spatele poveştii. Măriuca Pop a fost secretara generală a CJ, o foarte mare întâmplare face ca fiica dânsei să fie avocata domnului Iulian Dascălu şi procuroarea care i-a asistat pe majoritatea celor introduşi în acest dosar este nepoata doamnei Măriuca Pop, procurorul Daciana Deritei. Aceste coincidenţe nu sunt de fapt coincidenţe, cum nu a fost coincidenţă nici faptul că singurul termen la care a fost Dascălu a fost cel la care nu a venit procurorul.”
Întrebat dacă este adevărat că era director al firmei care a fost asociată cu Liviu Man la deschiderea Gazetei de Cluj, Paszkany a spus că el a fost cel care l-a prezentat pe acesta patronului acelei firme, dar implicarea lui s-a limitat la rolul de intermediar. Omul de afaceri consideră că dosarul i-a fost deschis pentru a-l compromite în mediul de afaceri, fiind nevoit să se justifice în faţa a aproximativ 300 de persoane din străinătate şi pierzând, probabil din cauza acestui scandal, mai multe oportunităţi. Ca să ofere o dovadă solidă a nevinovăţiei sale acestor posibili parteneri de afaceri, a comandat expertize judiciare din partea unor firme specializate care l-au costat câteva sute de mii de euro.
Diana Gabor
Dosarul a pornit de la plângerea depusă de omul de afaceri ieşean Iulian Dascălu, patronul Iulius Mall, cu Paszkany care a concurat pentru terenul pe care s-a construit centrul comercial. Dascălu a câştigat licitaţia, dar Paszkany a contestat rezultatul şi lucrările la mall au fost suspendate în instanţă. Pentru a aplana conflictul, Dascălu i-a oferit omului de afaceri clujean un teren, însă ulterior a depus plângere penală împotriva sa. La înfăţişarea de luni, 18 ianuarie, s-au prezentat Marius Nicoară, fost preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ), şi Romana Chişu, fost redactor-şef al Gazetei de Cluj până în 2005. Paszkany, în memoriul adresat preşedinţilor Tribunalului şi Curţii de Apel Cluj, preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi procurorului general al României în februarie 2007, se plânge că el ar fi fost cel şantajat. Conform omului de afaceri, cel care a încercat să-l şantajeze a fost Marius Nicoară, prin ameninţări, că va opri proiectele de la Polus şi chiar Esplanada din Bucureşti. De asemenea, Paszkany vorbea despre o întâlnire la Vila Tuşa din Făget în cadrul căreia Nicoară i-a spus că ştie tot ce face, tot ce vorbeşte şi cu cine are relaţii de orice natură, informaţii primite prin prietenul său comisarul Toma Rus de la BCCO Cluj. Acesta s-a plâns că licitaţia pentru terenul unde acum se află Iulius Mall a fost aranjată de Nicoară în avantajul lui Iulian Dascălu, iar după contestarea rezultatelor în instanţă şi emiterea hotărârii de stopare a construcţiilor la mall, tot fostul preşedinte CJ l-a căutat pentru a-i oferi un teren pe Calea Turzii ca să renunţe la acţiunea în instanţă.
Dascălu i s-a plâns lui Nicoară că este blocat în justiţie
Marius Nicoară a declarat luni, în instanţă, că l-a cunoscut pe Iulian Dascălu când procedurile licitaţiei erau deja declanşate, iar intenţia de construire a mall-ului era deja cunoscută şi a adăugat că este exclus ca, la solicitarea lui Dascălu, să-i fi cerut, în ianuarie 2005, unui funcţionar al CJ să identifice un teren pentru construirea mall-ului. Aceasta pentru că Nicoară declarase deja în presă că locaţia terenului de la Univers T era cea mai potrivită pentru construirea unui mall, din mai multe locaţii avute în vedere. Nu s-a pus în discuţie, potrivit lui Nicoară, acordarea directă, fără licitaţie, a terenului de la Univers T către Iulius Group şi nici înainte nici după licitaţie nu a încercat să îl contacteze pe Iulian Dascălu. Mai târziu a declarat că Dascălu i s-a plans în cadrul unei întâlniri că investiţia îi era blocată prin tergiversarea în instanţă, însă nu îşi aminteşte dacă era vorba de procesul intentat la Târgu-Mureş (în care Paszkany a contestat licitaţia). Aceasta în condiţiile în care, după cum tot Nicoară a explicat, suspendarea în instanţă a lucrărilor la Iulius Mall nu a fost pusă în executare. „Pe considerentul că s-a lansat pe cale de atac, CJ merge mai departe până la pronunţarea unor hotărâri definitive”, a spus senatorul Nicoară. La procesul de luni, întrebat de judecător dacă l-a căutat pe Paszkany după deschiderea plicurilor la licitaţie, Nicoară a declarat că nu ţine minte să fi avut vreo discuţie cu acesta şi nici să-i fi spus că „nu poate avea toate mall-urile din Cluj”. A ţinut să sublinieze şi că acest episod nu ar fi relevant pentru că el nu a făcut parte din comisia de licitaţie şi nici nu a ales membrii acestei comisii. Nicoară a declarat că nu i-a dat de înţeles lui Paszkany că licitaţia va fi câştigată de Iulius Group şi în nici un caz nu avea de unde să ştie acest lucru de vreme ce nu a făcut parte din comisia de licitaţie şi nu decidea câştigătorul, în comisia de licitaţie fiind 11 persoane, iar în cea de contestaţii 13 persoane. Întrebat dacă s-a întâlnit după aflarea rezultatelor cu inculpatul pentru a-i oferi un alt teren, pe Calea Turzii, Nicoară a declarat că nu este adevărat, de vreme ce acest lucru nici nu intră în competenţele preşedintelui CJ, iar terenurile sunt acordate prin licitaţie. Marius Nicoară a explicat că a aflat că oferta făcută de inculpat este mai slabă decât cea a Iulius Group atunci când, după deschiderea plicurilor, membrii comisiei i-au prezentat raportul final, în care, după stabilirea punctajului, l-au informat că oferta Iulius e mai avantajoasă atât sub aspect financiar, cât şi ca spaţii oferite. Întrebat de motivul pentru care i s-au oferit aceste informaţii, Nicoară a declarat că în calitate de preşedinte al CJ, era o chestiune de transparenţă ca uşa sa să fie mereu deschisă pentru consilierii judeţeni, dintre care unii erau în comisia de licitaţie, iar aceştia veneau şi povesteau la o cafea despre ofertele primite, însă decizia a fost a comisiei şi nu a intervenit în nici un fel, proiectul Iulius fiind conform caietului de sarcini.
Nicoară l-a luat pe „nu-mi amintesc” în braţe
Întrebat dacă l-a căutat pe Paszkany prin administratorul echipei CFR Cluj în iunie 2006 la Dej, Nicoară a explicat că, deşi aflat în acea perioadă la Dej în campanie electorală, a participat la un meci CFR, dar nu i-a cerut lui Iuliu Mureşan să intermedieze o astfel de întâlnire. A recunoscut că s-a întâlnit cu Paszkany la Vila Tuşa, dar nu mai ţine minte dacă a fost înainte sau după licitaţie. Nicoară a povestit că de faţă au fost mai multe persoane, dar nu şi-a amintit numele lor, şi că aceste întâlniri cu investitori români sau străini în cadrul cărora se discută diverse aspecte ale mediului afacerilor şi investiţiilor din Cluj sunt ceva obişnuit.
Nicoară a declarat de asemenea că nu l-a contactat pe Paszkany, împreună de Dascălu, pentru a-l determina să renunţe la acţiunea în instanţă şi că nu au existat ameninţări directe din partea sa că îi va opri inculpatului investiţiile de la Polus şi Esplanada Bucureşti. A subliniat că a susţinut proiectul Polus pentru că a considerat că toate investiţiile din judeţul Cluj sunt necesare, drept pentru care a intervenit şi la Ministerul Transporturilor pentru ca avizele necesare deblocării căilor naţionale de acces să fie obţinute cât mai repede şi, atât ca preşedinte al CJ, cât şi ca susţinător al proiectului, a fost invitat la inaugurare.
Preşedintele CJ, mediator al relaţiilor cu presa
Senatorul Marius Nicoară a recunoscut că a mediat o întâlnire între Liviu Man şi Iulian Dascălu la cererea celui din urmă. Înainte de licitaţie, în presă au apărut articole referitoare la proiectul Iulius Mall, iar Dascălu s-a plâns că este supus unui bombardament mediatic. Nicoară l-a contactat pe Liviu Man şi a stabilit o întâlnire între cei doi, plecând după ce a făcut prezentările. În memoriul din 2007, Paszkany povestea că această întâlnire de la fostul restaurant Maestro a fost mediată pentru încheierea unui contract de publicitate, dar în declaraţia sa Nicoară a spus că Iulian Dascălu dorea doar să-l roage pe Liviu Man să stopeze şirul de articole denigratoare şi că după ce au discutat cei doi, această campanie negativă s-a mai domolit.
Marius Nicoară a declarat că nu ştie să fi participat la vreo întâlnire între Dascălu şi Paszkany. Nicoară a negat că l-ar fi sunat pe Paszkany ca sa-i ofere un teren şi a spus că este exclus ca acesta să fi aflat de la el că investitorul ieşean îi oferă un teren în compensaţie pentru renunţarea la proces. Despre teren a spus că ştie doar că se află în cartierul Gheorgheni şi este un teren de fotbal care a aparţinut armatei, dar nu a fost niciodată al CJ. Nicoară a declarat că Iulian Dascălu i s-a plâns că investiţia era deja blocată şi i-a spus că pentru a amortiza contestaţia doreşte să facă o tranzacţie, dar nu cunoştea detalii, nici despre terenul oferit de Dascălu, nici de intenţia lui Paszkany de a cumpăra, nici a cui a fost iniţiativa pentru această tranzacţie.
Fostul preşedinte al CJ a declarat că nu a discutat cu Liviu Man despre Paszkany şi că nu a declarat niciodată în presă că acesta „nu poate avea toate mall-urile din Cluj”, ci doar că ar fi bine să existe o concurenţă între mall-urile din Cluj. Nicoară a explicat că există mai multe persoane care au fost „atacate” de Gazeta de Cluj, inclusiv el, dar că e în continuare prieten cu Liviu Man şi că uneori, după apariţia unor articole denigratoare la adresa sa, îl ruga a doua zi să mai rărească articolele negative. Articole negative la adresa sa, spune Nicoară, au fost şi în alte ziare, dar pe o scară de la 1 la 10 în alte gazete erau de 1 şi la Gazeta de Cluj de 10.
Nu a auzit niciodată că Paszkany ar da ordine la Gazeta de Cluj
De asemenea, a spus că nu a auzit niciodată că Paszkany ar da ordine la Gazeta de Cluj, dar că existau zvonuri că erau apropiaţi, de vreme ce aveau sediul în clădirea acestuia. Unele aspecte negative relatate în acele articole nu se confirmau, spune Nicoară, şi aduceau prejudicii instituţiilor vizate. Fostul preşedinte al CJ Cluj a mai declarat că nu era vorba de un grup organizat în înţelesul juridic al termenului, ci „te luau în ţintă şi atunci te lucrau şi îţi stricau imaginea”. Întrebat ce crede că urmăreau Liviu Man şi Gazeta, Marius Nicoară a răspuns că nu poate să spună exact, dar că ceea ce se scria urmărea să sensibilizeze, să aducă reclamă. Publicitatea negativă urma să îi facă mai cunoscuţi pe unii oameni de afaceri, iar contractele de publicitate încheiate cu Gazeta le-ar fi cumpărat acestora bunăvoinţa ziariştilor: „te lasă mai moale”.
„La rândul meu am fost ţinta unor articole denigratoare din partea trustului Gazeta aşa cum au fost şi alte persoane, oameni de afaceri din Cluj, dar nu am dovezi că în spatele acestor articole sunt ordine date de inculpat. Aşa cum am arătat la începutul declaraţiei mele, se zvonea în mediul ziaristic că în spatele ziarului Gazeta stă inculpatul, mai corect este spus că inculpatul stătea alături de cei de la ziarul Gazeta. De multe ori mă gândeam că în spatele acestor articole negative la adresa mea stau oameni politici adversari mie sau chiar din propriul partid urmărind să mă denigreze şi nu inculpatul impune acele articole la adresa mea. Tot în mediul ziaristic existau zvonuri că aceste campanii negative ale ziarului Gazeta au drept scop obţinerea unor contracte de publicitate mai avantajoase”, a fost declaraţia lui Nicoară.
Când avocatul apărării i-a cerut lui Nicoară un exemplu de campanii negative în spatele cărora s-a aflat Paszkany, acesta a spus că nu poate să dea nici unul şi că nu crede că acele campanii negative care ar fi fost derulate pentru obţinerea de contracte de publicitate erau în favoarea lui Paszkany. Senatorul Nicoară a declarat că anterior licitaţiei a fost în relaţii bune cu inculpatul şi nu crede că el este cel care solicită acele campanii negative: „Niciodată nu am crezut că inculpatul este în spatele Gazetei de Cluj. Se spunea că este în relaţie bună cu Gazeta, dar nu sunt dovezi că este la conducerea ei.” Întrebat de judecătoare de ce în august a declarat că în spatele ziarului Gazeta se afla Paszkany, iar de la începerea urmăririi penale şi-a schimbat această declaraţie, Marius Nicoară a spus că la Parchet nu i s-a sugerat în nici un fel nimic care să-i influenţeze declaraţia, dar că acum amintirile sunt „sub patina timpului”. A insistat că nu este un acuzator al lui Paszkany şi că nici nu s-a vorbit de el în 2006 la procesul grupului Gazeta, când avea convingerea că totul este făcut de Liviu Man şi nu de inculpat.
Romana Chişu nu recunoaşte declaraţiile date procurorilor
Cel de-al doilea martor audiat de instanţă a fost Romana Chişu, redactor-şef al Gazetei de Cluj în perioada mai 2002-aprilie 2005. Întrebată de instanţă despre aspectele relaţiei dintre Paszkany şi Liviu Man, aceasta a declarat că erau în relaţii bune, de respect reciproc, iar Gazeta de Cluj avea cu firmele acestuia un contract de publicitate, la fel ca şi cu alte zeci de clienţi. Toate contractele de publicitate erau standard, nu existau clauze deosebite în cazul omului de afaceri. Despre Paszkany s-au scris atât articole negative, cât şi pozitive, iar Gazeta de Cluj se finanţa sigură şi Liviu Man nu i-a spus niciodată că acesta ar finanţa Gazeta. Declaraţia de la Parchet conform căreia „era de notorietate că nu era voie să se scrie de rău de Arpad Paszkany” nu a fost recunoscută de Romana Chişu, deşi a fost semnată. La fel este cazul şi cu afirmaţia că inculpatul se foloseşte de ziarele trustului pentru a avea succes la licitaţie prin punerea în lumină proastă a lui Dascălu. Neconcordanţele cu declaraţiile anterioare se datorează denaturării declaraţiilor date la Parchet. Romana Chişu a precizat ca procurorii i-au reformulat declaraţiile şi că, din cauza oboselii (a aşteptat pe holul DIICOT 4 ore ca să intre şi încă 4 pentru audiere), este posibil să nu fi observat aceste neconcordanţe.
Martora a declarat că nu a auzit date concrete şi nu are nici o dovadă că patronul CFR Cluj ar sta în spatele Gazetei ca finanţator sau coordonator al activităţii redacţionale la nici unul din cele două ziare la care a lucrat cu Liviu Man. Aceasta a spus că îl cunoaşte pe Paszkany de la evenimente publice, dar acesta nu i-a spus niciodată ce anume să scrie şi despre cine, nediscutând politica editorială a ziarului. Romana Chişu a subliniat că nu a fost cenzurată de nimeni atunci când a scris despre Paszkany, atât pro cât şi contra, articolele fiind obiective. Ea consideră că relaţia dintre Paszkany şi Liviu Man nu este una specială, Liviu Man fiind în relaţii bune cu mai multe persoane publice, printre care Horia Ciorcilă, Ioan Rus şi alţii.
Dosar penal pentru a-l compromite pe Paszkany
La ieşirea din sala de judecată, Arpad Paszkany a declarat pentru presa clujeană că „tot acest dosar a fost făcut la comandă printr-o serie de falsuri, de neadevăruri, de minciuni. Reiterez faptul că este foarte grav că organe ale statului se pun în slujba unor interese economice, politice sau ambele la un loc. Este al doilea martor care a apărut în ultimele două şedinţe de judecată a cărui mărturie a fost măsluită în mod ordinar. De la termen la termen se vede că toate declaraţiile care s-au dat ori au fost măsluite, ori conţin neadevăruri, cum se întâmplă în cazul lui Avarvarei, care a făcut înţelegeri cu DIICOT pentru anumite fapte ale sale. Veţi vedea cu timpul cine au fost cei care au stat în spatele poveştii. Măriuca Pop a fost secretara generală a CJ, o foarte mare întâmplare face ca fiica dânsei să fie avocata domnului Iulian Dascălu şi procuroarea care i-a asistat pe majoritatea celor introduşi în acest dosar este nepoata doamnei Măriuca Pop, procurorul Daciana Deritei. Aceste coincidenţe nu sunt de fapt coincidenţe, cum nu a fost coincidenţă nici faptul că singurul termen la care a fost Dascălu a fost cel la care nu a venit procurorul.”
Întrebat dacă este adevărat că era director al firmei care a fost asociată cu Liviu Man la deschiderea Gazetei de Cluj, Paszkany a spus că el a fost cel care l-a prezentat pe acesta patronului acelei firme, dar implicarea lui s-a limitat la rolul de intermediar. Omul de afaceri consideră că dosarul i-a fost deschis pentru a-l compromite în mediul de afaceri, fiind nevoit să se justifice în faţa a aproximativ 300 de persoane din străinătate şi pierzând, probabil din cauza acestui scandal, mai multe oportunităţi. Ca să ofere o dovadă solidă a nevinovăţiei sale acestor posibili parteneri de afaceri, a comandat expertize judiciare din partea unor firme specializate care l-au costat câteva sute de mii de euro.
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- În viziunea USL, proiectele lui Liviu Rusu sunt furăciuni pe faţă publicat în data de 19-07-2011
- Maşini nou-nouţe pentru Consiliul Judeţean publicat în data de 20-07-2011
- Trei ani fără proiecte pentru consilierii judeţeni publicat în data de 08-09-2011
- Primăria reabilitează zece parcuri de joacă cu 2,7 milioane de lei publicat în data de 21-07-2011
- OJPC BN joacă tare! publicat în data de 23-05-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 596 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.