Salina Turda, spectacol pe bani europeni
Salina Turda a fost inaugurată luna aceasta, fiind înfăţişată vizitatorilor într-o variantă modernă, mai atrăgătoare. Renovarea s-a realizat printr-o cofinanţare UE - Primăria Turda. Obiectivul turistic aşteaptă 150.000 de vizitatori pe an şi se aşteaptă să contribuie la dezvoltarea Turzii ca destinaţie turistică. Gazeta de Cluj vă prezintă traiectoria salinei spre renovare şi cum a reuşit să fie singurul proiect Phare 2005 dus la bun sfârşit.
Cel mai sărat lac subteran din Europa, lacul din mina Terezia este elementul care ”fură ochiul”, pune împreună lumina şi lemnul pentru a crea un spaţiu inedit de relaxare şi agrement. Pe insulă sunt acum mai multe foişoare de forme diferite – o floare mare şi una mică, un arici, o arcă – şi de pe ponton se pot închiria bărci pentru plimbarea pe lac. În sala Rudolf se găsesc mai multe spaţii de agrement, cel mai spectaculos element fiind caruselul. Vizitatorii pot juca minigolf, popice sau diferite jocuri sportive pe terenul amenajat aici. De asemenea, a fost construit un amfiteatru cu 200 de locuri, cu scaune încălzite, şi un spaţiu de joacă pentru copii. Mai aproape de zona de acces se află baza de tratament, dotată cu aparatură de forţă şi mobilier pentru odihna pacienţilor.
Primăria Turda a întocmit un chintal de documente
Obiectiv turistic, dar care are proprietăţi terapeutice, Salina Turda a fost deschisă publicului în 1992 pentru a exploata potenţialul oferit de mediul salin. În 2005, Primăria Turda a început elaborarea unui proiect de amenajare a zonei Durgău-Valea Sărată-Salina pentru relansarea activităţii turistice din zonă. Renovarea salinei a venit ca un punct de legătură între aceste locaţii, fiind amenajată a doua cale de acces în mină, cea de la Valea Sărată, zonă considerată anterior ”a nimănui” şi unde acum există un ştrand şi sunt proiectate mai multe dezvoltări turistice. Amenajarea salinei a creat spaţii de odihnă şi agrement prin modernizarea şi dotarea cu mobilier a zonelor existente şi introducerea minei Terezia în circuitul turistic. La proiectul din salină au lucrat împreună trei firme clujene de construcţii, A.C.I. Cluj, Grup 4 Instalaţii şi T.I.M.
Salina Turda este în patrimoniul consiliului local, iar societatea de administrare este de asemenea în proprietatea acestuia. În anul 2004, printre capitolele de finanţare din perioada de pre-aderare a apărut axa pentru turism. Primăria Turda, împreună cu un grup de susţinători ai proiectului, au văzut astfel o oportunitate în această sursă de finanţare şi au înaintat proiectul în anul 2005 prin Ministerul Integrării Europene. Astfel de finanţări puteau fi obţinute doar de comunităţi locale care deţin patrimoniu, nu şi de societăţi private.
La depunerea cererii de finanţare există o documentaţie prevăzută de normele europene care trebuie inclusă în dosar. Primarul municipiului Turda, Tudor Ştefănie, a explicat pentru Gazeta de Cluj: ”Documentaţia cuprinde mai multe anexe, de identificare a instituţiei care depune, a patrimoniului care poate face obiectul finanţării şi se face şi un studiu de fezabilitate care dă indicatori de referinţă, care nu sunt cei concreţi care vor fi preluaţi pe urmă de proiect, sunt indicatorii tehnici, economici, financiari, de resurse şi de promovare a obiectivului. Deci un fel de previziune a indicatorilor pentru viitorul proiect, şi acolo o să spună pe ce suprafeţe se desfăşoară, ce obiective se realizează, care sunt costurile, care sunt procedurile pentru începerea execuţiei şi a finanţării. Deci sub forma aceasta se depune această documentaţie, destul de substanţială, am avut aproape 100 de kg de hârtii depuse atunci şi după care se analizează.”
Aproape 6 milioane de euro investiţi
În 2006, consiliul local a primit finanţarea, iar în anul următor s-a finalizat licitaţia şi s-a semnat contractul. Licitaţia a fost organizată de Ministerul Dezvoltării şi Turismului, acesta fiind titularul de contract, de finanţare şi de execuţie. Totodată, ministerul a ales şi constructorul şi firma de consultanţă care a gestionat contractul. Normele europene prevăd ca gestionarea proiectului să fie făcută de o firmă neutră de minister şi de constructor, stabilită prin licitaţie şi care are specialişti pentru monitorizarea tehnică, economică şi a contractelor. Astfel, realizarea unui asemenea proiect implică mai multe părţi: ministerul, constructorul, firma de consultanţă şi beneficiarul. Beneficiarul este în acest caz Consiliul Local al municipiului Turda, semnatarul contractului, fapt ce îi conferă obligaţia de a supraveghea derularea execuţiei investiţiei.
Valoarea totală a investiţiei a fost de 5.888.000 de euro, din care 980.000 de euro cofinanţare de la Primăria Turda. Primarul municipiului a precizat că ”este posibil să existe o diferenţă neacoperită de circa 300.000 de euro din câte estimăm noi acum, care va trebui acoperită ori din sursele ministerului, ori din sursele bugetului local, vom vedea la final. Dar pe lângă ceea ce a însemnat proiectul, în extensie de la acest proiect pe orizontală, au trebuit realizate şi alte lucrări de investiţie, de exemplu drumul de legătură până la salină, care în miliarde a costat undeva la vreo 25-30 de miliarde (lei vechi – n.red.), cofinanţare Consiliul Judeţean şi consiliul local la municipiului Turda. Sau extensia de alimentare cu energie electrică, deci tot ce a însemnat adăpostul de transformare de acolo. Deci erau câteva obiective care noi trebuia să ne angajăm să le facem din alte surse decât ceea ce a însemnat proiectul.”
„Mai dă-mi doi lei, că asta este soluţia”
La depunerea dosarului pentru finanţare a fost depus şi un studiu de fezabilitate, însă acesta dă doar câţiva parametri despre valoarea de implementare şi a procedurilor tehnice care trebuie folosite în salină. La implementarea proiectului au apărut elemente neprevăzute care au impus realizarea unor modificări. După cum a explicat şi Tudor Ştefănie, ”modificări la o sală de sport nu apar foarte multe, modificări într-un mediu salin apar foarte multe pentru că unii merg pe materiale de genul metal, care nu se potriveşte în mediul salin, unii merg şi spun că sunt mai ieftine scările din metal decât cele din lemn. Atunci sigur că proiectantul vine şi face adaptările proiectului la mediul în care se construieşte şi la ceea ce este nevoie acolo. Şi de aceea au apărut diferenţe de soluţii, care înseamnă că proiectantul vine şi le motivează, v-am spus este acea verigă de consultanţă între minister şi constructor care analizează soluţia proiectantului, se întâlneşte cu constructorul, şi după care se merge la noi şi la minister. Noi toţi ne întâlnim cu reprezentantul ministerului şi ne certăm acolo, „mai dă-mi doi lei, că asta este soluţia”. Şi sigur că aceste lucruri pot să mai creeze întârzieri”.
Întârzierile în finalizarea proiectului au fost create şi de noutatea lucrului cu elemente unicat. În mina Maria Tereza, unde a fost amenajată insula cu lacul şi bărcile, există mai multe piese unicat din lemn stratificat. Realizarea acestora a ridicat dificultăţi din cauză că producătorii acestui material în dimensiunile şi formele proiectate au fost greu de găsit, iar unii dintre ei au dat faliment după declanşarea crizei economice, fiind necesară căutatarea altora noi.
Pe anumite porţiuni a fost nevoie să lucreze alpinişti şi mineri, în mina Maria Tereza înălţimea de la suprafaţă până pe insulă fiind de 112 metri, cu 30 de metri mai adâncă decât sala Rudolf, unde se află caruselul, complexul sportiv şi de agrement şi sala de spectacole. ”Merită văzut acest spaţiu, dar trebuie să nu-ţi fie rău nici de întuneric, nici de înălţime. Şi cu liftul când te duci 30 de metri este cât un bloc, dacă nu mai mult, deci mergi mult cu liftul într-un spaţiu închis... Dar când ajungi acolo este ceva foarte spectaculos, este un pod de lemn superb şi pe insulă sunt mai multe, să spun aşa, zone de aşteptare, de meditaţie, fiecare are forma ei, una e în formă de barcă, una e în formă de arici, cu menţiune că la foişorul cel mare, scaunele sunt încălzite. Sunt 12 grade în salină, dacă vrei să stai mai mult te aşezi ca la maşină şi ai căldura care îţi creează un mediu plăcut şi nu ţi-e frig. Inclusiv la scenă, unde am avut noi deschiderea de jos, scaunele sunt încălzite, 200 de scaune încălzite. Deci s-a lucrat la cel mai înalt nivel pentru realizarea unui proiect de aşa natură şi nu am renunţat absolut la nimic. Deci am vrut să facem ceva pentru 2020, nu pentru 2002”, a declarat Tudor Ştefănie pentru Gazeta de Cluj.
Proiectul, campion naţional Phare pe axa turism
Primarul municipiului Turda a menţionat că relaţia de colaborare cu toţi partenerii implicaţi în proiect a fost foarte bună. Deşi începutul realizării renovării a fost întârziat câteva luni (din noiembrie 2007, când s-a semnat contractul, până în aprilie 2008 constructorul nu a demarat lucrările), Primăria Turda a făcut un efort pentru a solidariza toate părţile implicate în proiect şi pentru a realiza investiţia pe cât posibil în grafic. ”Eu i-am împins de la spate, ca să spun aşa, pentru că ei au motivat că nu au apă, le-am adus apă, nu au avut ce spune, motivau că nu au curent electric, le-am adus curentul electric, n-au avut ce spune, motivau că nu este asfaltat drumul, le-am asfaltat drumul, nu au avut ce spune. Deci, oarecum, noi ne-am ţinut de cuvânt la fiecare pas şi i-am obligat”, ne-a povestit Tudor Ştefănie. Dacă proiectul nu s-ar fi realizat, atât ministerul cât şi Turda ar fi pierdut credibilitate la accesarea altor fonduri, astfel şi-au dat tot interesul pentru implementarea investiţiei, au plătit tranşele spre constructor la timp şi l-au susţinut cu tot ce avea nevoie pentru a-şi face treaba cât mai bine. Cum se întâmplă de multe ori, la licitaţie constructorul nu a fost conştient de complexitatea proiectului realizat în mediul salin, fiind nevoiţi să facă mai multe schimbări de proiectare. Proiectul trebuia finalizat în august şi a fost terminat în decembrie, dar această diferenţă este acceptată de minister, potrivit primarului, mai ales având în vedere faptul că din cele 10 proiecte depuse în România pe axa de turism în forndurile de preaderare prin Phare 2005, Salina Turda este singurul care s-a finalizat până în acest moment.
Diana Gabor
Cel mai sărat lac subteran din Europa, lacul din mina Terezia este elementul care ”fură ochiul”, pune împreună lumina şi lemnul pentru a crea un spaţiu inedit de relaxare şi agrement. Pe insulă sunt acum mai multe foişoare de forme diferite – o floare mare şi una mică, un arici, o arcă – şi de pe ponton se pot închiria bărci pentru plimbarea pe lac. În sala Rudolf se găsesc mai multe spaţii de agrement, cel mai spectaculos element fiind caruselul. Vizitatorii pot juca minigolf, popice sau diferite jocuri sportive pe terenul amenajat aici. De asemenea, a fost construit un amfiteatru cu 200 de locuri, cu scaune încălzite, şi un spaţiu de joacă pentru copii. Mai aproape de zona de acces se află baza de tratament, dotată cu aparatură de forţă şi mobilier pentru odihna pacienţilor.
Primăria Turda a întocmit un chintal de documente
Obiectiv turistic, dar care are proprietăţi terapeutice, Salina Turda a fost deschisă publicului în 1992 pentru a exploata potenţialul oferit de mediul salin. În 2005, Primăria Turda a început elaborarea unui proiect de amenajare a zonei Durgău-Valea Sărată-Salina pentru relansarea activităţii turistice din zonă. Renovarea salinei a venit ca un punct de legătură între aceste locaţii, fiind amenajată a doua cale de acces în mină, cea de la Valea Sărată, zonă considerată anterior ”a nimănui” şi unde acum există un ştrand şi sunt proiectate mai multe dezvoltări turistice. Amenajarea salinei a creat spaţii de odihnă şi agrement prin modernizarea şi dotarea cu mobilier a zonelor existente şi introducerea minei Terezia în circuitul turistic. La proiectul din salină au lucrat împreună trei firme clujene de construcţii, A.C.I. Cluj, Grup 4 Instalaţii şi T.I.M.
Salina Turda este în patrimoniul consiliului local, iar societatea de administrare este de asemenea în proprietatea acestuia. În anul 2004, printre capitolele de finanţare din perioada de pre-aderare a apărut axa pentru turism. Primăria Turda, împreună cu un grup de susţinători ai proiectului, au văzut astfel o oportunitate în această sursă de finanţare şi au înaintat proiectul în anul 2005 prin Ministerul Integrării Europene. Astfel de finanţări puteau fi obţinute doar de comunităţi locale care deţin patrimoniu, nu şi de societăţi private.
La depunerea cererii de finanţare există o documentaţie prevăzută de normele europene care trebuie inclusă în dosar. Primarul municipiului Turda, Tudor Ştefănie, a explicat pentru Gazeta de Cluj: ”Documentaţia cuprinde mai multe anexe, de identificare a instituţiei care depune, a patrimoniului care poate face obiectul finanţării şi se face şi un studiu de fezabilitate care dă indicatori de referinţă, care nu sunt cei concreţi care vor fi preluaţi pe urmă de proiect, sunt indicatorii tehnici, economici, financiari, de resurse şi de promovare a obiectivului. Deci un fel de previziune a indicatorilor pentru viitorul proiect, şi acolo o să spună pe ce suprafeţe se desfăşoară, ce obiective se realizează, care sunt costurile, care sunt procedurile pentru începerea execuţiei şi a finanţării. Deci sub forma aceasta se depune această documentaţie, destul de substanţială, am avut aproape 100 de kg de hârtii depuse atunci şi după care se analizează.”
Aproape 6 milioane de euro investiţi
În 2006, consiliul local a primit finanţarea, iar în anul următor s-a finalizat licitaţia şi s-a semnat contractul. Licitaţia a fost organizată de Ministerul Dezvoltării şi Turismului, acesta fiind titularul de contract, de finanţare şi de execuţie. Totodată, ministerul a ales şi constructorul şi firma de consultanţă care a gestionat contractul. Normele europene prevăd ca gestionarea proiectului să fie făcută de o firmă neutră de minister şi de constructor, stabilită prin licitaţie şi care are specialişti pentru monitorizarea tehnică, economică şi a contractelor. Astfel, realizarea unui asemenea proiect implică mai multe părţi: ministerul, constructorul, firma de consultanţă şi beneficiarul. Beneficiarul este în acest caz Consiliul Local al municipiului Turda, semnatarul contractului, fapt ce îi conferă obligaţia de a supraveghea derularea execuţiei investiţiei.
Valoarea totală a investiţiei a fost de 5.888.000 de euro, din care 980.000 de euro cofinanţare de la Primăria Turda. Primarul municipiului a precizat că ”este posibil să existe o diferenţă neacoperită de circa 300.000 de euro din câte estimăm noi acum, care va trebui acoperită ori din sursele ministerului, ori din sursele bugetului local, vom vedea la final. Dar pe lângă ceea ce a însemnat proiectul, în extensie de la acest proiect pe orizontală, au trebuit realizate şi alte lucrări de investiţie, de exemplu drumul de legătură până la salină, care în miliarde a costat undeva la vreo 25-30 de miliarde (lei vechi – n.red.), cofinanţare Consiliul Judeţean şi consiliul local la municipiului Turda. Sau extensia de alimentare cu energie electrică, deci tot ce a însemnat adăpostul de transformare de acolo. Deci erau câteva obiective care noi trebuia să ne angajăm să le facem din alte surse decât ceea ce a însemnat proiectul.”
„Mai dă-mi doi lei, că asta este soluţia”
La depunerea dosarului pentru finanţare a fost depus şi un studiu de fezabilitate, însă acesta dă doar câţiva parametri despre valoarea de implementare şi a procedurilor tehnice care trebuie folosite în salină. La implementarea proiectului au apărut elemente neprevăzute care au impus realizarea unor modificări. După cum a explicat şi Tudor Ştefănie, ”modificări la o sală de sport nu apar foarte multe, modificări într-un mediu salin apar foarte multe pentru că unii merg pe materiale de genul metal, care nu se potriveşte în mediul salin, unii merg şi spun că sunt mai ieftine scările din metal decât cele din lemn. Atunci sigur că proiectantul vine şi face adaptările proiectului la mediul în care se construieşte şi la ceea ce este nevoie acolo. Şi de aceea au apărut diferenţe de soluţii, care înseamnă că proiectantul vine şi le motivează, v-am spus este acea verigă de consultanţă între minister şi constructor care analizează soluţia proiectantului, se întâlneşte cu constructorul, şi după care se merge la noi şi la minister. Noi toţi ne întâlnim cu reprezentantul ministerului şi ne certăm acolo, „mai dă-mi doi lei, că asta este soluţia”. Şi sigur că aceste lucruri pot să mai creeze întârzieri”.
Întârzierile în finalizarea proiectului au fost create şi de noutatea lucrului cu elemente unicat. În mina Maria Tereza, unde a fost amenajată insula cu lacul şi bărcile, există mai multe piese unicat din lemn stratificat. Realizarea acestora a ridicat dificultăţi din cauză că producătorii acestui material în dimensiunile şi formele proiectate au fost greu de găsit, iar unii dintre ei au dat faliment după declanşarea crizei economice, fiind necesară căutatarea altora noi.
Pe anumite porţiuni a fost nevoie să lucreze alpinişti şi mineri, în mina Maria Tereza înălţimea de la suprafaţă până pe insulă fiind de 112 metri, cu 30 de metri mai adâncă decât sala Rudolf, unde se află caruselul, complexul sportiv şi de agrement şi sala de spectacole. ”Merită văzut acest spaţiu, dar trebuie să nu-ţi fie rău nici de întuneric, nici de înălţime. Şi cu liftul când te duci 30 de metri este cât un bloc, dacă nu mai mult, deci mergi mult cu liftul într-un spaţiu închis... Dar când ajungi acolo este ceva foarte spectaculos, este un pod de lemn superb şi pe insulă sunt mai multe, să spun aşa, zone de aşteptare, de meditaţie, fiecare are forma ei, una e în formă de barcă, una e în formă de arici, cu menţiune că la foişorul cel mare, scaunele sunt încălzite. Sunt 12 grade în salină, dacă vrei să stai mai mult te aşezi ca la maşină şi ai căldura care îţi creează un mediu plăcut şi nu ţi-e frig. Inclusiv la scenă, unde am avut noi deschiderea de jos, scaunele sunt încălzite, 200 de scaune încălzite. Deci s-a lucrat la cel mai înalt nivel pentru realizarea unui proiect de aşa natură şi nu am renunţat absolut la nimic. Deci am vrut să facem ceva pentru 2020, nu pentru 2002”, a declarat Tudor Ştefănie pentru Gazeta de Cluj.
Proiectul, campion naţional Phare pe axa turism
Primarul municipiului Turda a menţionat că relaţia de colaborare cu toţi partenerii implicaţi în proiect a fost foarte bună. Deşi începutul realizării renovării a fost întârziat câteva luni (din noiembrie 2007, când s-a semnat contractul, până în aprilie 2008 constructorul nu a demarat lucrările), Primăria Turda a făcut un efort pentru a solidariza toate părţile implicate în proiect şi pentru a realiza investiţia pe cât posibil în grafic. ”Eu i-am împins de la spate, ca să spun aşa, pentru că ei au motivat că nu au apă, le-am adus apă, nu au avut ce spune, motivau că nu au curent electric, le-am adus curentul electric, n-au avut ce spune, motivau că nu este asfaltat drumul, le-am asfaltat drumul, nu au avut ce spune. Deci, oarecum, noi ne-am ţinut de cuvânt la fiecare pas şi i-am obligat”, ne-a povestit Tudor Ştefănie. Dacă proiectul nu s-ar fi realizat, atât ministerul cât şi Turda ar fi pierdut credibilitate la accesarea altor fonduri, astfel şi-au dat tot interesul pentru implementarea investiţiei, au plătit tranşele spre constructor la timp şi l-au susţinut cu tot ce avea nevoie pentru a-şi face treaba cât mai bine. Cum se întâmplă de multe ori, la licitaţie constructorul nu a fost conştient de complexitatea proiectului realizat în mediul salin, fiind nevoiţi să facă mai multe schimbări de proiectare. Proiectul trebuia finalizat în august şi a fost terminat în decembrie, dar această diferenţă este acceptată de minister, potrivit primarului, mai ales având în vedere faptul că din cele 10 proiecte depuse în România pe axa de turism în forndurile de preaderare prin Phare 2005, Salina Turda este singurul care s-a finalizat până în acest moment.
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- În viziunea USL, proiectele lui Liviu Rusu sunt furăciuni pe faţă publicat în data de 19-07-2011
- Maşini nou-nouţe pentru Consiliul Judeţean publicat în data de 20-07-2011
- Trei ani fără proiecte pentru consilierii judeţeni publicat în data de 08-09-2011
- Primăria reabilitează zece parcuri de joacă cu 2,7 milioane de lei publicat în data de 21-07-2011
- OJPC BN joacă tare! publicat în data de 23-05-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 1205 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii