Centura lui Cretu, renegata de toti
Varianta II a Centurii Ocolitoare Bistriţa care ar fi trebuit să străpungă Pădurea Codrişor a pierdut orice şansă de a fi realizată.
După ce acest traseu a fost susţinut în mare parte doar de primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, luna ianuarie a adus situaţii care spun STOP realizării acestuia.
Două Planuri Urbanistice Zonale aprobate în Consiliul Local, care exclud total Centura de Sud, neacordarea de avize la termen şi posibilitatea de retragere şi a certificatului de urbanism acordat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud au dat verdictul: Bistriţa nu va avea un drum de centură care să afecteze plămânul Bistriţei, Pădurea Codrişor.
Proiectul privind realizarea unui drum de centură la Bistriţa, pe varianta Sud, prin Pădurea Codrişor nu mai are şanse de realizare. Drept fiind vorba, acest traseu a fost susţinut în ultimele luni ale anului trecut, cu mare înverşunare, doar de primarul Bistriţei, Ovidiu Teodor Creţu. Dacă această variantă s-ar fi pus şi în practică, urma să vedem peste câţiva ani, un drum cu două benzi care ar fi pornit de la Viişoara, în zona Gropii Sărata, traversa apa înspre Valea Budacului, trecea prin Pădurea Codrişor (plămânul Bistriţei), pe deasupra ştrandului municipal, apoi pe cursul râului Bistriţa, Valea Ghinzii, străbătea Dealul Cocoş şi se termina în DN 17, undeva în zona Unirea. Vorbim aici de un traseu întortocheat din punct de vedere a lucrărilor complicate, propus ca variantă a II-a de către proiectant (S.C IPTANA S.A), de către beneficiar, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi impus de Primăria Bistriţa, prin edilul Ovidiu Creţu. Şi cum mai toată lumea s-a opus realizării acestui traseu, iar sesizările au curs gârlă din partea locuitorilor din zona Codrişor, în luna ianuarie au venit şi surprizele: Consiliul Local Bistriţa aprobă în prima şedinţă din acest an, două Planuri Urbanistice Zonale (PUZ –uri) pentru modernizarea zonei Codrişor şi realizarea Parcului Industrial Sărata, care exclud traseul II al Variantei Ocolitoare Bistriţa. Apoi, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud (APM BN) prelungeşte termenul de depunere a documentaţiei de către proiectant, iar avizul de aici rămâne în stand-by. Tot la capitolul avize, Ministerul Apărării Naţionale nu vrea să dea „undă verde” Centurii de Sud, datorită aproprierii acestui traseu de Poligon. Şi, ca sacul să fie plin, Consiliul Judeţean Bistriţa –Năsăud „promite” că va retrage certificatul de urbanism cam pe la sfârşitul acestei luni. Astfel că, după luni întregi în care unii nu mai lăsau centura din braţe, iată că acum situaţia se schimbă radical, iar dacă Bistriţa va avea cândva un drum de centură nou, acesta cu siguranţă nu va trece prin Pădurea Codrişor.
La început „fuse” Nordul!
Proiectul de realizare a Variantei Ocolitoare Bistriţa face parte dintr-un proiect amplu care are ca obiect principal construirea unor variante de ocolire la Gheorgheni, Miercurea Ciuc şi Bistriţa.
Scopul acestui proiect este „eliberarea blocajelor de trafic la intrarea/ieşirea din localităţi, şi creşterea vitezei de deplasare (în afara localităţilor), contribuind astfel la reducerea timpului de transport şi la creşterea siguranţei; transferul traficului naţional şi internaţional în afara localităţilor, ceea ce conduce la reducerea impactului transportului asupra mediului”. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Ioan Andreica, la momentul includerii municipiului Bistriţa în acest proiect, în urmă cu câţiva ani, s-a pus problema reabilitării şi extinderii actualului drum de centură, situat la nord şi actualmente, lăsat în „paragină”. Ce-i drept, cu timpul, nordul a devenit sud: „Eu aşa ştiu că prima variantă discutată a fost doar cea de nord. Această problemă este veche. Atunci când s-a transferat de la Primăria Municipiului Bistriţa la Ministerul Transporturilor, acest drum, prin Hotărâre de Guvern, pentru că numai aşa se putea investi, dacă era în administrarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, s-a făcut transferul punctual - Centura de Nord. Sigur că au apărut între timp şi alte idei, asta este altă problemă”, a precizat Andreica.
„Certificatul înapoi? N-au decât!”
Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a fost singurul factor care a dat un punct favorabil pentru realizarea Centurii de Sud prin Pădurea Codrişor, eliberând un certificat de urbanism, în luna septembrie a anului trecut. În decembrie 2009, acelaşi Consiliu Judeţean „se suceşte” şi impune condiţii Primăriei Bistriţa, în caz contrar, va retrage certificatul în cauză. Luna aceasta se finalizează şi termenul dat de conducerea Consiliului Judeţean, aşa cum reiese din adresa înaintată Primăriei Bistriţa: „Singurul motiv pentru care preşedintele Consiliul Judeţean, şi nu primarul Municipiului Bistriţa, a eliberat Certificatul de Urbanism, este că investiţia se întinde şi pe teritoriul comunei Livezile. (Vezi Legea.50/1991-republicată - Art.4 (1) a /1). Proiectul se numeşte „Varianta de ocolire Bistriţa ” şi se desfăşoară în proporţie de 98 % pe teritoriul administrativ al municipiului Bistriţa, conform documentaţiei depuse la noi , având drept scop «descongestionarea circulaţiei în localităţi şi devierea traficului greu» (conform adresei de înaintare a SC. IPTANA SA). Singura localitate ce beneficiază de descongestionarea circulaţiei este Bistriţa , pe teritoriul comunei Livezile găsindu-se numai racordarea cu DN.17. (…). În conformitate cu prevederile Art.23 din Legea 350/2001 a Amenajării Teritoriului şi Urbanismului, veţi lua de îndată măsuri pentru întocmirea documentaţiilor necesare stabilirii traseului optim al «Centurii Ocolitoare Sud» a municipiului Bistriţa , cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizării serviciilor publice, participării populaţiei în procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile (în conformitate cu Art.5 şi Art.57- 61 din Legea 350/2001). Termenul până la care veţi îndeplini aceasta, este 28 februarie 2010, când veţi prezenta documentaţia aprobată prin Hotărâre de Consiliu Local , spre avizare, Consiliului Judeţean”, se menţionează în adresa din decembrie 2009, semnată de preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu, secretarul judeţului, Iosif Redl şi arhitectul şef, Victor Michiu.
La aceste condiţii impuse, edilul Bistriţei, Ovidiu Creţu se resemnează pe varianta «N-au decât!»: „În momentul în care se vor clarifica lucrurile cu cei care conduc România, atunci o să trecem şi prin Consiliul Local. Dacă va fi cazul o să fac şi referendum ca să îşi arate cetăţenii dorinţele. Până una alta, aştept să se ia o decizie la nivelul formelor care decid dezvoltarea României şi implicit a Bistriţei în următorii opt, zece, douăzeci de ani. Dacă vor să retragă certificatul de urbanism, n-au decât! Şi ce dacă îl retrag?… Să îl retragă! Pot să îl retragă şi mâine, nu trebuie să aştepte până în 28 februarie. Problema este dacă vor să facă centura, sau dacă nu vor. Dacă vor să se dezvolte Bistriţa sau dacă nu vor să se dezvolte. Asta este problema. Mai departe, sunt formalităţi şi gargară”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul Ovidiu Creţu.
Greu cu avizele!
Pe lista de avize ce trebuiau eliberate pentru realizarea Centurii de Sud prin Pădurea Codrişor, se află şi cel de la APM BN, probabil cel mai mare obstacol, întrucât aici au ajuns nu mai puţin de 750 de sesizări de la cetăţeni, în mare parte locuitori din zona Codrişor. Dacă, iniţial, proiectantul, SC IPTANA, avea de prezentat o completare la documentaţia depusă la APM BN până la sfârşitul lunii ianuarie, acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Astfel, conducerea APM BN a prelungit termenul, dar, surprinzător, un termen pentru depunerea documentaţiei necesare realizării unui traseu de centură care să nu afecteze Pădurea Codrişor. „S-a discutat cu proiectantul şi am mai acordat timp până la finele lunii februarie. Au spus că nu au putut să facă documentaţia, cele cerute de noi, şi s-a amânat până la finalul lui februarie. Proiectantul nu a mai venit cu aceeaşi variantă de Sud prin Pădurea Codrişor. Din câte ştiu eu, se lucrează la o altă variantă, care ar fi mai înafara oraşului, mai în Sud. Proiectantul cred că va aduce acum documentele pentru o variantă a centurii ocolitoare care să nu afecteze Pădurea Codrişor. Pentru că oricum zona Codrişor a trecut printr-o avizare de amenajare şi atunci nu cred că se mai merge pe varianta iniţială”, se arată convins directorul coordonator al APM BN, Ştefan Mureşan. Un alt aviz care a picat este şi cel de la Ministerul Apărării Naţionale (MApN), care, potrivit secretarului de stat în MDRT, Ioan Andreica, nu agreează realizarea unui drum de Centură Sud care să facă „cu ochiul” Poligonului de la Bistriţa: „ A mai apărut încă un obstacol. Nici Ministerul Apărării Naţionale nu a dat aviz pentru realizarea Centurii de Sud, Varianta II. Chiar dacă ar ocoli Codrişorul, într-o formă sau alta, când se apropie de Poligon, apare o altă oprelişte, Ministerul Apărării Naţionale, cum spuneam”, a precizat Andreica.
Amenajare Codrişor - Parcul Industrial Sărata ≠ Centura de Sud!
Deşi iniţial, primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu spunea că în privinţa traseului Centurii de Sud, Consiliul Local nu are nici un cuvânt de spus, se pare că prima şedinţă din ianuarie 2010, a fost una decizională pentru realizarea sau nu a acestui proiect. Aprobarea a două PUZ-uri, tocmai de Consiliul Local, exclude din start posibilitatea realizării Variantei II a Centurii Ocolitoare Bistriţa. „În ceea ce priveşte implicarea Consiliului Local în această problemă, în prima şedinţă din acest an (n. r - din 28 ianuarie 2010) au fost aprobate două Planuri Urbanistice Zonale, care prezintă interes din acest punct de vedere. Este vorba de Planul Urbanistic Zonal Codrişor (partea a II-a ) şi Planul Urbanistic Zonal - Parc Industrial Sărata, redenumit Bistriţa Sud.
Ambele Planuri Urbanistice Zonale care au fost aprobate, aproape în unanimitate, vizează o dezvoltare ce exclude până la urmă, un traseu de Centură Sud, pe varianta care a fost vehiculată în ultima perioadă. Planul Urbanistic de zonă Codrişor prevede, spre exemplu, că pe coama dealului se va face un restaurant tip Belvedere cu o imagine asupra întregului oraş şi pleacă prin urmare, de la presupunerea de altfel logică, că nu faci un astfel de restaurant la 20 de metri de viitoarea şosea de centură care ar fi trebuit să fie puţin mai jos, doar aşa ca să vezi în loc de oraş, şoseaua respectivă. Este şi un punct de intersecţie între Planul Urbanistic respectiv şi traseul vechii centuri care nu este prins ca atare. Tot acel Plan Urbanistic Zonal a fost astfel gândit ca fiind o zonă de recreere pentru cetăţenii municipiului Bistriţa, ceea ce nu ar fi posibil la o distanţă extrem de mică de o şosea de centură. Al doilea Plan Urbanistic Zonal care a fost aprobat este cel al Parcului Industrial Sărata, unde, de asemenea, era prevăzut un traseu al şoselei de centură. Ei, aici, tot cu marea majoritate a consilierilor, a fost exclusă din conţinutul Planului Urbanistic Zonal, sintagma «Drum de Centură Sud», urmând ca respectiva porţiune de drum să poată fi amenajată, dar cu singurul scop de drum de acces la Parcul Industrial Sărata. Până la eventuala realizare a acelui drum de acces, trecerea la Parcul Industrial Sărata se va face prin drumul deja existent, cel din localitatea Sărata, care evident că trebuie modernizat”, a explicat consilierul local liberal, Dan Molnar. De asemenea, secretarul de stat în MDRT, Ioan Andreica, susţine excluderea variantei de Centură ocolitoare Sud care să afecteze Pădurea Codrişor: „În ceea ce ne priveşte pe noi, sigur că acest traseu, indiferent care va fi, trebuie să excludă Pădurea Codrişor şi se pare că mulţi au aceeaşi părere. Decizia definitivă a Ministerului Transporturilor încă nu o ştim”, a spus Andreica.
Şi totuşi, iată că se poate şi altfel!
Dacă anul trecut, primarul Bistriţei, Ovidiu Teodor Creţu îşi menţinea aceeaşi placă de susţinere a realizării Centurii de Sud prin Pădurea Codrişor, iată că acum acesta acceptă şi posibilele modificări, dar tot pe varianta «să dezvoltăm oraşul Bistriţa»: „Proiectantul îşi menţine punctul de vedere. Urmează ca secretarul de stat, Ioan Andreica să clarifice cu cei de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi cu proiectantul, dacă fac alte modificări şi apoi să continuăm acţiunea. Eu mi-am exprimat de la început dorinţa ca această centură să fie prin Monariu, Budac, Jelna. Dar acum văd că mulţi candidaţi inventează chestii noi… Aceasta (n. r – varianta pe la Monariu) este o altă variantă care a fost discutată de mult, dar a fost respinsă categoric de IPTANA, ca fiind prea scumpă. Varianta de Nord nu rezolvă nimic în dezvoltarea oraşului. Aceea este o stradă în cadrul municipiului, nu este o centură, iar aceasta Centură de Sud va deveni în 15 – 20 de ani tot o stradă în cadrul municipiului… Cu siguranţă că peste 20 – 25 de ani vor fi bani ca să se facă centura pe autostradă pe la Budac. Până una alta, varianta de dezvoltare, motorul principal de dezvoltare a municipiului pentru următorii 20 de ani, poate să fie această Centură Sud. Dacă o vor face pedeliştii, bineînţeles. Dacă nu o vor face, asta e, nu o vor face şi gata! ”, a declarat Ovidiu Creţu.
A, B sau C ? CNADNR ştieeeee…
Secretarul de stat Ioan Andreica spune că la ora actuală proiectantul S.C IPTANA trebuie să vină cu soluţii „fezabile” pentru Varianta Ocolitoare Bistriţa, soluţii pentru care să poată obţine şi avizele necesare. Potrivit lui Andreica, până acum nu s-a definitivat nimic. „La ora actuală ştiu că proiectantul trebuie să prezinte Companiei şi Ministerului soluţii, acum trec prin faza aceasta. Dar probabil că nu termină până nu rezolvă unele probleme. Dacă proiectantul nu are avize nu are cum să susţină o variantă sau alta. Din informaţiile pe care le am până la această oră, ei ( n. r – reprezentanţii IPTANA) încă nu au prezentat soluţii cu avize ca să poată definitiva o variantă din două, sau una din trei, ş. a. m. d”, a informat Andreica. Contactat telefonic de redactorul de la Gazeta de Bistriţa, reprezentantul SC. IPTANA, Gabriel Bulgaru spune că nu ştie nimic despre posibile modificări ale traseului Centurii de Sud şi scurt pe doi, arată cu degetul spre beneficiar, respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. „Nu ştiu nimic, eu am fost plecat în concediu. Vorbiţi cu beneficiarul lucrării, CNADNR, doar ei hotărăsc dacă modificăm sau nu”, ne-a expediat scurt, Gabriel Bulgaru.
În urma aprobărilor celor două PUZ - uri în Consiliul Local Bistriţa, a neacordării avizelor necesare, proiectantul şi beneficiarul Variantei Ocolitoare Bistriţa se văd puşi în situaţia de a veni cu o nouă soluţie care nu va avea nici o tangenţă cu Pădurea Codrişor.
Iulia STUPINEAN
După ce acest traseu a fost susţinut în mare parte doar de primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, luna ianuarie a adus situaţii care spun STOP realizării acestuia.
Două Planuri Urbanistice Zonale aprobate în Consiliul Local, care exclud total Centura de Sud, neacordarea de avize la termen şi posibilitatea de retragere şi a certificatului de urbanism acordat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud au dat verdictul: Bistriţa nu va avea un drum de centură care să afecteze plămânul Bistriţei, Pădurea Codrişor.
Proiectul privind realizarea unui drum de centură la Bistriţa, pe varianta Sud, prin Pădurea Codrişor nu mai are şanse de realizare. Drept fiind vorba, acest traseu a fost susţinut în ultimele luni ale anului trecut, cu mare înverşunare, doar de primarul Bistriţei, Ovidiu Teodor Creţu. Dacă această variantă s-ar fi pus şi în practică, urma să vedem peste câţiva ani, un drum cu două benzi care ar fi pornit de la Viişoara, în zona Gropii Sărata, traversa apa înspre Valea Budacului, trecea prin Pădurea Codrişor (plămânul Bistriţei), pe deasupra ştrandului municipal, apoi pe cursul râului Bistriţa, Valea Ghinzii, străbătea Dealul Cocoş şi se termina în DN 17, undeva în zona Unirea. Vorbim aici de un traseu întortocheat din punct de vedere a lucrărilor complicate, propus ca variantă a II-a de către proiectant (S.C IPTANA S.A), de către beneficiar, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi impus de Primăria Bistriţa, prin edilul Ovidiu Creţu. Şi cum mai toată lumea s-a opus realizării acestui traseu, iar sesizările au curs gârlă din partea locuitorilor din zona Codrişor, în luna ianuarie au venit şi surprizele: Consiliul Local Bistriţa aprobă în prima şedinţă din acest an, două Planuri Urbanistice Zonale (PUZ –uri) pentru modernizarea zonei Codrişor şi realizarea Parcului Industrial Sărata, care exclud traseul II al Variantei Ocolitoare Bistriţa. Apoi, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud (APM BN) prelungeşte termenul de depunere a documentaţiei de către proiectant, iar avizul de aici rămâne în stand-by. Tot la capitolul avize, Ministerul Apărării Naţionale nu vrea să dea „undă verde” Centurii de Sud, datorită aproprierii acestui traseu de Poligon. Şi, ca sacul să fie plin, Consiliul Judeţean Bistriţa –Năsăud „promite” că va retrage certificatul de urbanism cam pe la sfârşitul acestei luni. Astfel că, după luni întregi în care unii nu mai lăsau centura din braţe, iată că acum situaţia se schimbă radical, iar dacă Bistriţa va avea cândva un drum de centură nou, acesta cu siguranţă nu va trece prin Pădurea Codrişor.
La început „fuse” Nordul!
Proiectul de realizare a Variantei Ocolitoare Bistriţa face parte dintr-un proiect amplu care are ca obiect principal construirea unor variante de ocolire la Gheorgheni, Miercurea Ciuc şi Bistriţa.
Scopul acestui proiect este „eliberarea blocajelor de trafic la intrarea/ieşirea din localităţi, şi creşterea vitezei de deplasare (în afara localităţilor), contribuind astfel la reducerea timpului de transport şi la creşterea siguranţei; transferul traficului naţional şi internaţional în afara localităţilor, ceea ce conduce la reducerea impactului transportului asupra mediului”. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Ioan Andreica, la momentul includerii municipiului Bistriţa în acest proiect, în urmă cu câţiva ani, s-a pus problema reabilitării şi extinderii actualului drum de centură, situat la nord şi actualmente, lăsat în „paragină”. Ce-i drept, cu timpul, nordul a devenit sud: „Eu aşa ştiu că prima variantă discutată a fost doar cea de nord. Această problemă este veche. Atunci când s-a transferat de la Primăria Municipiului Bistriţa la Ministerul Transporturilor, acest drum, prin Hotărâre de Guvern, pentru că numai aşa se putea investi, dacă era în administrarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, s-a făcut transferul punctual - Centura de Nord. Sigur că au apărut între timp şi alte idei, asta este altă problemă”, a precizat Andreica.
„Certificatul înapoi? N-au decât!”
Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a fost singurul factor care a dat un punct favorabil pentru realizarea Centurii de Sud prin Pădurea Codrişor, eliberând un certificat de urbanism, în luna septembrie a anului trecut. În decembrie 2009, acelaşi Consiliu Judeţean „se suceşte” şi impune condiţii Primăriei Bistriţa, în caz contrar, va retrage certificatul în cauză. Luna aceasta se finalizează şi termenul dat de conducerea Consiliului Judeţean, aşa cum reiese din adresa înaintată Primăriei Bistriţa: „Singurul motiv pentru care preşedintele Consiliul Judeţean, şi nu primarul Municipiului Bistriţa, a eliberat Certificatul de Urbanism, este că investiţia se întinde şi pe teritoriul comunei Livezile. (Vezi Legea.50/1991-republicată - Art.4 (1) a /1). Proiectul se numeşte „Varianta de ocolire Bistriţa ” şi se desfăşoară în proporţie de 98 % pe teritoriul administrativ al municipiului Bistriţa, conform documentaţiei depuse la noi , având drept scop «descongestionarea circulaţiei în localităţi şi devierea traficului greu» (conform adresei de înaintare a SC. IPTANA SA). Singura localitate ce beneficiază de descongestionarea circulaţiei este Bistriţa , pe teritoriul comunei Livezile găsindu-se numai racordarea cu DN.17. (…). În conformitate cu prevederile Art.23 din Legea 350/2001 a Amenajării Teritoriului şi Urbanismului, veţi lua de îndată măsuri pentru întocmirea documentaţiilor necesare stabilirii traseului optim al «Centurii Ocolitoare Sud» a municipiului Bistriţa , cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizării serviciilor publice, participării populaţiei în procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile (în conformitate cu Art.5 şi Art.57- 61 din Legea 350/2001). Termenul până la care veţi îndeplini aceasta, este 28 februarie 2010, când veţi prezenta documentaţia aprobată prin Hotărâre de Consiliu Local , spre avizare, Consiliului Judeţean”, se menţionează în adresa din decembrie 2009, semnată de preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu, secretarul judeţului, Iosif Redl şi arhitectul şef, Victor Michiu.
La aceste condiţii impuse, edilul Bistriţei, Ovidiu Creţu se resemnează pe varianta «N-au decât!»: „În momentul în care se vor clarifica lucrurile cu cei care conduc România, atunci o să trecem şi prin Consiliul Local. Dacă va fi cazul o să fac şi referendum ca să îşi arate cetăţenii dorinţele. Până una alta, aştept să se ia o decizie la nivelul formelor care decid dezvoltarea României şi implicit a Bistriţei în următorii opt, zece, douăzeci de ani. Dacă vor să retragă certificatul de urbanism, n-au decât! Şi ce dacă îl retrag?… Să îl retragă! Pot să îl retragă şi mâine, nu trebuie să aştepte până în 28 februarie. Problema este dacă vor să facă centura, sau dacă nu vor. Dacă vor să se dezvolte Bistriţa sau dacă nu vor să se dezvolte. Asta este problema. Mai departe, sunt formalităţi şi gargară”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul Ovidiu Creţu.
Greu cu avizele!
Pe lista de avize ce trebuiau eliberate pentru realizarea Centurii de Sud prin Pădurea Codrişor, se află şi cel de la APM BN, probabil cel mai mare obstacol, întrucât aici au ajuns nu mai puţin de 750 de sesizări de la cetăţeni, în mare parte locuitori din zona Codrişor. Dacă, iniţial, proiectantul, SC IPTANA, avea de prezentat o completare la documentaţia depusă la APM BN până la sfârşitul lunii ianuarie, acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Astfel, conducerea APM BN a prelungit termenul, dar, surprinzător, un termen pentru depunerea documentaţiei necesare realizării unui traseu de centură care să nu afecteze Pădurea Codrişor. „S-a discutat cu proiectantul şi am mai acordat timp până la finele lunii februarie. Au spus că nu au putut să facă documentaţia, cele cerute de noi, şi s-a amânat până la finalul lui februarie. Proiectantul nu a mai venit cu aceeaşi variantă de Sud prin Pădurea Codrişor. Din câte ştiu eu, se lucrează la o altă variantă, care ar fi mai înafara oraşului, mai în Sud. Proiectantul cred că va aduce acum documentele pentru o variantă a centurii ocolitoare care să nu afecteze Pădurea Codrişor. Pentru că oricum zona Codrişor a trecut printr-o avizare de amenajare şi atunci nu cred că se mai merge pe varianta iniţială”, se arată convins directorul coordonator al APM BN, Ştefan Mureşan. Un alt aviz care a picat este şi cel de la Ministerul Apărării Naţionale (MApN), care, potrivit secretarului de stat în MDRT, Ioan Andreica, nu agreează realizarea unui drum de Centură Sud care să facă „cu ochiul” Poligonului de la Bistriţa: „ A mai apărut încă un obstacol. Nici Ministerul Apărării Naţionale nu a dat aviz pentru realizarea Centurii de Sud, Varianta II. Chiar dacă ar ocoli Codrişorul, într-o formă sau alta, când se apropie de Poligon, apare o altă oprelişte, Ministerul Apărării Naţionale, cum spuneam”, a precizat Andreica.
Amenajare Codrişor - Parcul Industrial Sărata ≠ Centura de Sud!
Deşi iniţial, primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu spunea că în privinţa traseului Centurii de Sud, Consiliul Local nu are nici un cuvânt de spus, se pare că prima şedinţă din ianuarie 2010, a fost una decizională pentru realizarea sau nu a acestui proiect. Aprobarea a două PUZ-uri, tocmai de Consiliul Local, exclude din start posibilitatea realizării Variantei II a Centurii Ocolitoare Bistriţa. „În ceea ce priveşte implicarea Consiliului Local în această problemă, în prima şedinţă din acest an (n. r - din 28 ianuarie 2010) au fost aprobate două Planuri Urbanistice Zonale, care prezintă interes din acest punct de vedere. Este vorba de Planul Urbanistic Zonal Codrişor (partea a II-a ) şi Planul Urbanistic Zonal - Parc Industrial Sărata, redenumit Bistriţa Sud.
Ambele Planuri Urbanistice Zonale care au fost aprobate, aproape în unanimitate, vizează o dezvoltare ce exclude până la urmă, un traseu de Centură Sud, pe varianta care a fost vehiculată în ultima perioadă. Planul Urbanistic de zonă Codrişor prevede, spre exemplu, că pe coama dealului se va face un restaurant tip Belvedere cu o imagine asupra întregului oraş şi pleacă prin urmare, de la presupunerea de altfel logică, că nu faci un astfel de restaurant la 20 de metri de viitoarea şosea de centură care ar fi trebuit să fie puţin mai jos, doar aşa ca să vezi în loc de oraş, şoseaua respectivă. Este şi un punct de intersecţie între Planul Urbanistic respectiv şi traseul vechii centuri care nu este prins ca atare. Tot acel Plan Urbanistic Zonal a fost astfel gândit ca fiind o zonă de recreere pentru cetăţenii municipiului Bistriţa, ceea ce nu ar fi posibil la o distanţă extrem de mică de o şosea de centură. Al doilea Plan Urbanistic Zonal care a fost aprobat este cel al Parcului Industrial Sărata, unde, de asemenea, era prevăzut un traseu al şoselei de centură. Ei, aici, tot cu marea majoritate a consilierilor, a fost exclusă din conţinutul Planului Urbanistic Zonal, sintagma «Drum de Centură Sud», urmând ca respectiva porţiune de drum să poată fi amenajată, dar cu singurul scop de drum de acces la Parcul Industrial Sărata. Până la eventuala realizare a acelui drum de acces, trecerea la Parcul Industrial Sărata se va face prin drumul deja existent, cel din localitatea Sărata, care evident că trebuie modernizat”, a explicat consilierul local liberal, Dan Molnar. De asemenea, secretarul de stat în MDRT, Ioan Andreica, susţine excluderea variantei de Centură ocolitoare Sud care să afecteze Pădurea Codrişor: „În ceea ce ne priveşte pe noi, sigur că acest traseu, indiferent care va fi, trebuie să excludă Pădurea Codrişor şi se pare că mulţi au aceeaşi părere. Decizia definitivă a Ministerului Transporturilor încă nu o ştim”, a spus Andreica.
Şi totuşi, iată că se poate şi altfel!
Dacă anul trecut, primarul Bistriţei, Ovidiu Teodor Creţu îşi menţinea aceeaşi placă de susţinere a realizării Centurii de Sud prin Pădurea Codrişor, iată că acum acesta acceptă şi posibilele modificări, dar tot pe varianta «să dezvoltăm oraşul Bistriţa»: „Proiectantul îşi menţine punctul de vedere. Urmează ca secretarul de stat, Ioan Andreica să clarifice cu cei de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi cu proiectantul, dacă fac alte modificări şi apoi să continuăm acţiunea. Eu mi-am exprimat de la început dorinţa ca această centură să fie prin Monariu, Budac, Jelna. Dar acum văd că mulţi candidaţi inventează chestii noi… Aceasta (n. r – varianta pe la Monariu) este o altă variantă care a fost discutată de mult, dar a fost respinsă categoric de IPTANA, ca fiind prea scumpă. Varianta de Nord nu rezolvă nimic în dezvoltarea oraşului. Aceea este o stradă în cadrul municipiului, nu este o centură, iar aceasta Centură de Sud va deveni în 15 – 20 de ani tot o stradă în cadrul municipiului… Cu siguranţă că peste 20 – 25 de ani vor fi bani ca să se facă centura pe autostradă pe la Budac. Până una alta, varianta de dezvoltare, motorul principal de dezvoltare a municipiului pentru următorii 20 de ani, poate să fie această Centură Sud. Dacă o vor face pedeliştii, bineînţeles. Dacă nu o vor face, asta e, nu o vor face şi gata! ”, a declarat Ovidiu Creţu.
A, B sau C ? CNADNR ştieeeee…
Secretarul de stat Ioan Andreica spune că la ora actuală proiectantul S.C IPTANA trebuie să vină cu soluţii „fezabile” pentru Varianta Ocolitoare Bistriţa, soluţii pentru care să poată obţine şi avizele necesare. Potrivit lui Andreica, până acum nu s-a definitivat nimic. „La ora actuală ştiu că proiectantul trebuie să prezinte Companiei şi Ministerului soluţii, acum trec prin faza aceasta. Dar probabil că nu termină până nu rezolvă unele probleme. Dacă proiectantul nu are avize nu are cum să susţină o variantă sau alta. Din informaţiile pe care le am până la această oră, ei ( n. r – reprezentanţii IPTANA) încă nu au prezentat soluţii cu avize ca să poată definitiva o variantă din două, sau una din trei, ş. a. m. d”, a informat Andreica. Contactat telefonic de redactorul de la Gazeta de Bistriţa, reprezentantul SC. IPTANA, Gabriel Bulgaru spune că nu ştie nimic despre posibile modificări ale traseului Centurii de Sud şi scurt pe doi, arată cu degetul spre beneficiar, respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. „Nu ştiu nimic, eu am fost plecat în concediu. Vorbiţi cu beneficiarul lucrării, CNADNR, doar ei hotărăsc dacă modificăm sau nu”, ne-a expediat scurt, Gabriel Bulgaru.
În urma aprobărilor celor două PUZ - uri în Consiliul Local Bistriţa, a neacordării avizelor necesare, proiectantul şi beneficiarul Variantei Ocolitoare Bistriţa se văd puşi în situaţia de a veni cu o nouă soluţie care nu va avea nici o tangenţă cu Pădurea Codrişor.
Iulia STUPINEAN
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 1078 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii