In Bistrita „vanzatorii de vise” au usile inchise
Cele două magazine din municipiul Bistriţa care comercializau produse etnobotanice sunt momentan închise.
Magazinele de „vise” din Bistriţa nu se află în această stare pentru că autorităţile au luat o astfel de decizie, ci pentru că proprietarii au ferecat uşile, astfel încât, la controlul organizat de Primăria Bistriţa şi OJPC BN, inspectorii nu au găsit pe nimeni.
Şi la ora închiderii ediţiei, uşile erau închise, deşi prin jurul magazinelor, adolescenţii îşi făceau speranţe că va veni cineva să le vândă „fericirea”. Dar, aidoma versurilor lui Bob Dylan, „omul cu tamburina” nu a apărut.
OJPC şi DSP BN nu au putut verifica magazinele care „vând vise”
Directorul coordonator adjunct al Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Bistriţa-Năsăud (OJPC BN), Lorica Şut, afirmă că este îmbucurător faptul că din cele patru unităţi comerciale care avea ca activitate vânzarea unor astfel de produse, mai există două, dar şi acestea nu sunt în activitate.
Dr. Mirela Parker, reprezentant al DSP BN punctează: „Asistăm la o revoluţie în lumea ierburilor. Acestea s-au răspândit în urmă cu cinci ani şi, treptat-treptat, au ajuns şi în sud-estul Europei. Nu ştiu cât de permisive au fost legile în Bulgaria şi Ungaria. Aceste magazine au pornit foarte timid în România, dar cred că totul a luat amploare pe litoralul românesc, unde oamenilor le-a fost deschis apetitul, iar, după ce au revenit în oraşele de reşedinţă au căutat astfel de magazine. Deci, afacerea a fost bine gândită. Vine omul la mare, îi dăm aşa-zisele plante euforice, apoi deschidem filiale în ţară”. Ulterior, susţine dr. Parker reţelele s-au dezvoltat. Astfel, magazinul care a funcţionat deasupra cinematografului „Dacia” era o filială a unei firme din Bacău. Majoritatea firmelor din ţară îşi au sediile centrale în doar câteva oraşe mari.
Cumpărătorii îşi pun în joc sănătatea,comercianţii se expun la riscuri penale
Vânzarea, deţinerea şi transportul unor astfel de produse, precum şi cumpărarea, cultivarea şi experimentarea plantelor interzise se pedepsesc cu închisoarea. Produsele şi substanţele etnobotanice au fost interzise prin ordonanţă de urgenţă. Actul normativ introduce în categoria drogurilor 27 de substanţe şi 9 plante etnobotanice cu efect halucinogen, care nu mai pot fi deţinute şi comercializate. Cei care vând sau consumă astfel de plante, dar şi orice tentativă de acest gen se va pedepsi cu închisoarea. Astfel, pentru cultivarea, producerea sau vânzarea drogurilor de risc de o categorie inferioară, românii riscă o pedeapsă cu închisoarea între 3 şi 15 ani, interval majorat la 10-20 ani în cazul drogurilor de mare risc. În zece zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, toţi comercianţii sunt obligaţi să distrugă, pe cheltuiala lor, stocurile de substanţe etnobotanice. Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a precizat recent că aceşti comercianţi nu vor fi despăgubiţi, chiar dacă până acum astfel de produse erau considerate legale. Decizia vine după ce, în ultimul timp, consumul acestor plante a crescut foarte mult, mai ales în rândul tinerilor. Ministrul Sănătăţii spune că, până acum, au fost înregistrate circa 1.300 de cazuri de intoxicaţie gravă în rândul tinerilor. Săptămâna trecută, un tânăr din Bucureşti a murit după ce a consumat plante halucinogene de la „magazinul de vise“.
Sănătate! Că-i mai bună decât toate!
„Decizia de miercuri a Guvernului presupune că fabricarea, extragerea, prepararea, vânzarea şi transportul, dar şi cumpărarea, cultivarea şi chiar experimentarea substanţelor şi plantelor interzise vor fi pedepsite cu închisoarea. Utilizarea va mai fi permisă doar în cazul plantelor ori substanţelor care prezintă interes medical şi numai instituţiile cu atribuţii în identificarea drogurilor vor mai putea deţine mici cantităţi de plante şi substanţe, care să fie folosite ca etaloane. De altfel, un proiect de lege în acest domeniu a fost înaintat spre dezbatere Camerei Deputaţilor. Această propunere normativă prevede interzicerea comercializării, distribuirii şi livrării produselor din plante şi extrase din plante cu efect halucinogen sau euforic. Premierul Emil Boc a cerut, în urmă cu două săptămâni, ministrului Cseke Attila să finalizeze în regim de urgenţă o lege privind interzicerea consumului de produse etnobotanice cu efect halucinogen, indiferent dacă există sau nu avizul Comisiei Europene. Acesta a mai precizat că aceste substanţe provoacă tot mai multe decese în rândul tinerilor.
Lista rămâne deschisă?
Plantele identificate ca având efecte halucinogene şi euforice sunt: specii de salvie (Salvia divinorum Epling & Játiva) – este o plantă care produce halucinaţii, de mitragina (Mitragyna speciosa Korth (Kratom) – este o plantă cu efecte similare cocainei şi creează dependenţă, ciuperci ca muscaria, amanita pantherina, toate speciile din genul Psilocybe, care produce halucinaţii, cu efecte similare LSD (dietilamida acidului lisergic). Următoarele substanţe generează, prin consum, efecte halucinogene: LSA (amida acidului lisergic), ketamina, derivaţi din piperazină ( produce halucinaţii, închisoare de la 10 la 20 de ani) sarea de baie (nefedronă). Aceste produse se comercializează în special sub formă de ţigări, comprimate, pulberi, fragmente vegetale ambalate în plicuri, sub diverse denumiri, preţurile de vânzare variind în funcţie de gramaj.
La porţile Orientului
Cele mai multe produse comercializate în weed-shopuri provin din India, ţară cunoscută pentru producţia mare de plante şi substanţe cu efect halucinogen. În timp ce în Germania, Franţa, Marea Britanie sau Polonia consumul ierburilor cu efect psihoactiv a fost declarat ilegal, în România comerţul cu astfel de produse cunoaşte o dezvoltare surprinzătoare. „Pliculeţele magice” conţin amestecuri din salvie, cânepă sălbatică şi alte ierburi originare din India sau din America.
Cei mai fideli clienţi par a fi studenţii, care consumă produsele euforice în special la petreceri sau la discotecă. „Ne simţim şi noi bine la câte o petrecere, strângem bani şi cumpărăm două trei plicuri. Care e problema?! Mai bine luăm heroină, cannabis, cocaină? Să fim serioşi!”, ne-a spus un amator de „vise” din Bistriţa.
Printre efectele date de consumul acestor substanţe euforice se numără tremuratul necontrolat al mâinilor şi picioarelor, crampele stomacale acute, senzaţiile de vomă, dilatarea pupilelor şi râsul necontrolat.
Raimond PETRUŢ
Magazinele de „vise” din Bistriţa nu se află în această stare pentru că autorităţile au luat o astfel de decizie, ci pentru că proprietarii au ferecat uşile, astfel încât, la controlul organizat de Primăria Bistriţa şi OJPC BN, inspectorii nu au găsit pe nimeni.
Şi la ora închiderii ediţiei, uşile erau închise, deşi prin jurul magazinelor, adolescenţii îşi făceau speranţe că va veni cineva să le vândă „fericirea”. Dar, aidoma versurilor lui Bob Dylan, „omul cu tamburina” nu a apărut.
OJPC şi DSP BN nu au putut verifica magazinele care „vând vise”
Directorul coordonator adjunct al Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Bistriţa-Năsăud (OJPC BN), Lorica Şut, afirmă că este îmbucurător faptul că din cele patru unităţi comerciale care avea ca activitate vânzarea unor astfel de produse, mai există două, dar şi acestea nu sunt în activitate.
Dr. Mirela Parker, reprezentant al DSP BN punctează: „Asistăm la o revoluţie în lumea ierburilor. Acestea s-au răspândit în urmă cu cinci ani şi, treptat-treptat, au ajuns şi în sud-estul Europei. Nu ştiu cât de permisive au fost legile în Bulgaria şi Ungaria. Aceste magazine au pornit foarte timid în România, dar cred că totul a luat amploare pe litoralul românesc, unde oamenilor le-a fost deschis apetitul, iar, după ce au revenit în oraşele de reşedinţă au căutat astfel de magazine. Deci, afacerea a fost bine gândită. Vine omul la mare, îi dăm aşa-zisele plante euforice, apoi deschidem filiale în ţară”. Ulterior, susţine dr. Parker reţelele s-au dezvoltat. Astfel, magazinul care a funcţionat deasupra cinematografului „Dacia” era o filială a unei firme din Bacău. Majoritatea firmelor din ţară îşi au sediile centrale în doar câteva oraşe mari.
Cumpărătorii îşi pun în joc sănătatea,comercianţii se expun la riscuri penale
Vânzarea, deţinerea şi transportul unor astfel de produse, precum şi cumpărarea, cultivarea şi experimentarea plantelor interzise se pedepsesc cu închisoarea. Produsele şi substanţele etnobotanice au fost interzise prin ordonanţă de urgenţă. Actul normativ introduce în categoria drogurilor 27 de substanţe şi 9 plante etnobotanice cu efect halucinogen, care nu mai pot fi deţinute şi comercializate. Cei care vând sau consumă astfel de plante, dar şi orice tentativă de acest gen se va pedepsi cu închisoarea. Astfel, pentru cultivarea, producerea sau vânzarea drogurilor de risc de o categorie inferioară, românii riscă o pedeapsă cu închisoarea între 3 şi 15 ani, interval majorat la 10-20 ani în cazul drogurilor de mare risc. În zece zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, toţi comercianţii sunt obligaţi să distrugă, pe cheltuiala lor, stocurile de substanţe etnobotanice. Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a precizat recent că aceşti comercianţi nu vor fi despăgubiţi, chiar dacă până acum astfel de produse erau considerate legale. Decizia vine după ce, în ultimul timp, consumul acestor plante a crescut foarte mult, mai ales în rândul tinerilor. Ministrul Sănătăţii spune că, până acum, au fost înregistrate circa 1.300 de cazuri de intoxicaţie gravă în rândul tinerilor. Săptămâna trecută, un tânăr din Bucureşti a murit după ce a consumat plante halucinogene de la „magazinul de vise“.
Sănătate! Că-i mai bună decât toate!
„Decizia de miercuri a Guvernului presupune că fabricarea, extragerea, prepararea, vânzarea şi transportul, dar şi cumpărarea, cultivarea şi chiar experimentarea substanţelor şi plantelor interzise vor fi pedepsite cu închisoarea. Utilizarea va mai fi permisă doar în cazul plantelor ori substanţelor care prezintă interes medical şi numai instituţiile cu atribuţii în identificarea drogurilor vor mai putea deţine mici cantităţi de plante şi substanţe, care să fie folosite ca etaloane. De altfel, un proiect de lege în acest domeniu a fost înaintat spre dezbatere Camerei Deputaţilor. Această propunere normativă prevede interzicerea comercializării, distribuirii şi livrării produselor din plante şi extrase din plante cu efect halucinogen sau euforic. Premierul Emil Boc a cerut, în urmă cu două săptămâni, ministrului Cseke Attila să finalizeze în regim de urgenţă o lege privind interzicerea consumului de produse etnobotanice cu efect halucinogen, indiferent dacă există sau nu avizul Comisiei Europene. Acesta a mai precizat că aceste substanţe provoacă tot mai multe decese în rândul tinerilor.
Lista rămâne deschisă?
Plantele identificate ca având efecte halucinogene şi euforice sunt: specii de salvie (Salvia divinorum Epling & Játiva) – este o plantă care produce halucinaţii, de mitragina (Mitragyna speciosa Korth (Kratom) – este o plantă cu efecte similare cocainei şi creează dependenţă, ciuperci ca muscaria, amanita pantherina, toate speciile din genul Psilocybe, care produce halucinaţii, cu efecte similare LSD (dietilamida acidului lisergic). Următoarele substanţe generează, prin consum, efecte halucinogene: LSA (amida acidului lisergic), ketamina, derivaţi din piperazină ( produce halucinaţii, închisoare de la 10 la 20 de ani) sarea de baie (nefedronă). Aceste produse se comercializează în special sub formă de ţigări, comprimate, pulberi, fragmente vegetale ambalate în plicuri, sub diverse denumiri, preţurile de vânzare variind în funcţie de gramaj.
La porţile Orientului
Cele mai multe produse comercializate în weed-shopuri provin din India, ţară cunoscută pentru producţia mare de plante şi substanţe cu efect halucinogen. În timp ce în Germania, Franţa, Marea Britanie sau Polonia consumul ierburilor cu efect psihoactiv a fost declarat ilegal, în România comerţul cu astfel de produse cunoaşte o dezvoltare surprinzătoare. „Pliculeţele magice” conţin amestecuri din salvie, cânepă sălbatică şi alte ierburi originare din India sau din America.
Cei mai fideli clienţi par a fi studenţii, care consumă produsele euforice în special la petreceri sau la discotecă. „Ne simţim şi noi bine la câte o petrecere, strângem bani şi cumpărăm două trei plicuri. Care e problema?! Mai bine luăm heroină, cannabis, cocaină? Să fim serioşi!”, ne-a spus un amator de „vise” din Bistriţa.
Printre efectele date de consumul acestor substanţe euforice se numără tremuratul necontrolat al mâinilor şi picioarelor, crampele stomacale acute, senzaţiile de vomă, dilatarea pupilelor şi râsul necontrolat.
Raimond PETRUŢ
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Garajele CJ BN se repara „ieftin”! Peste 800.000 de lei alocati de la bugetul aparatului propriu publicat în data de 29-09-2011
- Radu Moldovan despre Liviu Rusu si Luca Iancu: "Sa stiti ca au fost de doua-trei ori la DNA" publicat în data de 11-11-2011
- Licitatie acuzata de trucaj la primaria Bistrita publicat în data de 09-12-2011
- Turc ii spulbera visurile lui Dobra publicat în data de 09-12-2011
- Aici sunt banii dumneavoastra: Circ pe buzunarul bistritenilor! „Colindele” bufonilor din CJ BN publicat în data de 26-12-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 582 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.