Creditele, problemele românilor
Piata creditelor din România are multe carente. Desi Banca Nationala a României a încercat în repetate rânduri sa limiteze problemele legate de nevoia românilor de apela la împrumuturi, cadrul legislativ în acest domeniu contine înca multe lacune. Un debitor poate “scapa” fara sa plateasca datoria.
Dorinta de câstiguri rapide a românilor si mai mult decât atât, dorinta tot mai aprinsa de a cumpara i-au împins pe români sa apeleze tot mai des la banci sau la societati de creditare pentru împrumuturi. În momentul de fata, aceste societati au lansat o gama variata de produse financiare care pot satisface „foamea” românilor pentru credite. Totusi, odata cu avalansa de credite, au aparut si problemele. O parte importanta a persoanelor care se împrumuta, dupa un timp se gasesc în imposibilitatea de a returna banii datorati bancilor sau societatilor de creditare. Si ca banca sa îsi recupereze banii împrumutati, aceasta apeleaza la una din, deja multele, societati de recuperare creeante care s-au deschis în România. Aceste societati, au destul de munca, în conditiile în care în momentul de fata exista peste doua milioane de români restantieri catre banci sau companii de telefonie mobila.
Fara “carti negre”
În momentul de fata, societatile financiare si companiile de telefonie mobila, cele mai afectate institutii de numarul mare de debitori, se lovesc de multe lacume în ceea ce priveste cadrul legislativ si posibilitatea ca acestea sa-si recupereze banii datorati. De-a lungul timpului au aparut zvonuri cu privire la înfiintarea unei asa zise “carti negre” în care sa fie trecuti toti debitorii, indiferent ca sunt “clienti” ai societatilor financiare sau a firmelor de telefonie mobila. În cazul în care ar exista un asemenea registru, posibilitatea societatilor financiare sau a companiilor de telefonie mobila de a identifica o persoana care detine deja datorii la o alta societate financiara ar fi mult mai mare. Asta în conditiile în care în mass media au aparut o multime de cazuri în care organele de ancheta au prins retele specializate care, prin mijloace ilicite, obtineau credite de la mai multe banci. Evident, banii cu pricina nefiind recuperati niciodata. Ina Moldoveanu, director de marketing la societatea de recuperare creante Urban si Asociatii a confirmat însa ca în momentul de fata nu exista un asemenea registru, fiind destul de greu de stabilit o evidenta clara a datornicilor si posibilitatea ca institutiile financiare sa evite asemenea probleme. “Nu exista un asemenea registru. Singurele companii care tin liste cu restantierii, în afara de Biroul de Credit, sunt companiile de telefonie mobila. Aceste companii detin baza de date PREVENTEL care din punctul meu de vedere este ilegala, pentru ca nu îndeplineste conditiile cerute de Legea Nr. 677/2001 privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. În afara de Biroul de Credit o asemenea lista nu exista. Sigur fiecare agentie de colectare debite are propriile baze de date, dar transmiterea acestor informatii catre terti este interzisa”, a declarat Ina Moldoveanu. În aceste conditii este destul de greu de evitat ca o asemenea societate sa nu fie “tepuita” de un rau-platnic.
Datorii uitate
În cazul în care un cetatean acumuleaza datorii catre o societate financiara, sau catre o companie de telefonie mobila, dosarul acestuia este automat trimis catre o companie de recuperare creante cu care respectiva institutie are contract. Totusi, exista diverse metode prin care un debitor poate sa “fenteze” plata acestor datorii. Astfel, în momentul de fata, conform legii o creanta se prescrie la trei ani de la data începerii scadentei. Daca timp de trei ani, un debitor nu este actionat în instanta, acesta scapa de plata respectivei creante. Totusi, au fost cazuri în care societatile de recuperare creante au trimis înstiintari de plata pentru datorii mai vechi de trei ani. Conform legii, în aceasta situatie, debitorul nu este obligat sa plateasca respectiva suma, singura masura pe care creditorul o poate lua împotriva debitorului este limitarea accesului la serviciile pe care acesta le ofera. Totusi, în conditiile în care în momentul de fata nu exista un registru în care sa fie trecuti toti debitorii, rau-platnicul poate, linistit, sa apeleze la o alta societate financiara pentru obtinerea unui credit sau al unui serviciu financiar dupa ce a expirat respectiva perioada.
Norme aiurea
Ina Moldoveanu a declarat ca în momentul de fata exista o serie de probleme cu care se confrunta o societate de recuperare creante, cele mai multe fiind legate de cadrul legislativ. “Lipsa unei legislatii care sa normeze activitatea de colectare a debitelor este principala piedica în cresterea pietei locale, dar si un impediment în calea protejarii consumatorilor fata de eventualele actiuni hartuitoare ale colectorilor de debite”, a declarat aceasta. Totusi, Ina Moldoveanu a afirmat ca sansele de recuperare a datoriilor sunt foarte mari, mai ales ca darornicii pot fi dati în judecata daca refuza plata benevola a restantelor. “Termenul de prescriptie este de trei ani de la data scadentei datoriei. Sanse de scapare nu prea exista. Totul consta în negocierea cu restantierul si convingerea lui de a plati aceste restante pentru a evita aparitia unor complicatii care se pot traduce în procese costisitoare împotriva lui. În general, ca profil general, românii sunt destul de disciplinati si îsi platesc datoriile astfel încât circa 45 % din ei achita restantele înainte de faza procesuala”, a declarat Ina Moldoveanu. De asemenea, aceasta a spus ca în momentul de fata nu putem vorbi neaparat de o criza pe piata creditelor din România. Mai mult decât atât, aceasta a confirmat ca noile prevederi impuse de catre BNR nu vor avea efect major pe piata creditelor. “Sub nici o forma nu putem vorbi despre o criza din punctul de vedere al debitorilor. Numarul lor este mic si ponderea restantelor este de asemenea mica raportat la alte tari din UE. Nu cred ca noile masuri vor avea un efect serios asupra pietei creditelor pentru ca cei care au intrat pâna acum în încetare de plati o vor face si dupa aparitia acestor norme, pentru ca lucrurile nu se schimba daca omul este trimis la Fisc sa mai aduca o hârtie în plus. El plateste restanta daca are de unde, daca nu ...”, a încheiat Ina Moldoveanu.
Augustin Stanciu
Dorinta de câstiguri rapide a românilor si mai mult decât atât, dorinta tot mai aprinsa de a cumpara i-au împins pe români sa apeleze tot mai des la banci sau la societati de creditare pentru împrumuturi. În momentul de fata, aceste societati au lansat o gama variata de produse financiare care pot satisface „foamea” românilor pentru credite. Totusi, odata cu avalansa de credite, au aparut si problemele. O parte importanta a persoanelor care se împrumuta, dupa un timp se gasesc în imposibilitatea de a returna banii datorati bancilor sau societatilor de creditare. Si ca banca sa îsi recupereze banii împrumutati, aceasta apeleaza la una din, deja multele, societati de recuperare creeante care s-au deschis în România. Aceste societati, au destul de munca, în conditiile în care în momentul de fata exista peste doua milioane de români restantieri catre banci sau companii de telefonie mobila.
Fara “carti negre”
În momentul de fata, societatile financiare si companiile de telefonie mobila, cele mai afectate institutii de numarul mare de debitori, se lovesc de multe lacume în ceea ce priveste cadrul legislativ si posibilitatea ca acestea sa-si recupereze banii datorati. De-a lungul timpului au aparut zvonuri cu privire la înfiintarea unei asa zise “carti negre” în care sa fie trecuti toti debitorii, indiferent ca sunt “clienti” ai societatilor financiare sau a firmelor de telefonie mobila. În cazul în care ar exista un asemenea registru, posibilitatea societatilor financiare sau a companiilor de telefonie mobila de a identifica o persoana care detine deja datorii la o alta societate financiara ar fi mult mai mare. Asta în conditiile în care în mass media au aparut o multime de cazuri în care organele de ancheta au prins retele specializate care, prin mijloace ilicite, obtineau credite de la mai multe banci. Evident, banii cu pricina nefiind recuperati niciodata. Ina Moldoveanu, director de marketing la societatea de recuperare creante Urban si Asociatii a confirmat însa ca în momentul de fata nu exista un asemenea registru, fiind destul de greu de stabilit o evidenta clara a datornicilor si posibilitatea ca institutiile financiare sa evite asemenea probleme. “Nu exista un asemenea registru. Singurele companii care tin liste cu restantierii, în afara de Biroul de Credit, sunt companiile de telefonie mobila. Aceste companii detin baza de date PREVENTEL care din punctul meu de vedere este ilegala, pentru ca nu îndeplineste conditiile cerute de Legea Nr. 677/2001 privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. În afara de Biroul de Credit o asemenea lista nu exista. Sigur fiecare agentie de colectare debite are propriile baze de date, dar transmiterea acestor informatii catre terti este interzisa”, a declarat Ina Moldoveanu. În aceste conditii este destul de greu de evitat ca o asemenea societate sa nu fie “tepuita” de un rau-platnic.
Datorii uitate
În cazul în care un cetatean acumuleaza datorii catre o societate financiara, sau catre o companie de telefonie mobila, dosarul acestuia este automat trimis catre o companie de recuperare creante cu care respectiva institutie are contract. Totusi, exista diverse metode prin care un debitor poate sa “fenteze” plata acestor datorii. Astfel, în momentul de fata, conform legii o creanta se prescrie la trei ani de la data începerii scadentei. Daca timp de trei ani, un debitor nu este actionat în instanta, acesta scapa de plata respectivei creante. Totusi, au fost cazuri în care societatile de recuperare creante au trimis înstiintari de plata pentru datorii mai vechi de trei ani. Conform legii, în aceasta situatie, debitorul nu este obligat sa plateasca respectiva suma, singura masura pe care creditorul o poate lua împotriva debitorului este limitarea accesului la serviciile pe care acesta le ofera. Totusi, în conditiile în care în momentul de fata nu exista un registru în care sa fie trecuti toti debitorii, rau-platnicul poate, linistit, sa apeleze la o alta societate financiara pentru obtinerea unui credit sau al unui serviciu financiar dupa ce a expirat respectiva perioada.
Norme aiurea
Ina Moldoveanu a declarat ca în momentul de fata exista o serie de probleme cu care se confrunta o societate de recuperare creante, cele mai multe fiind legate de cadrul legislativ. “Lipsa unei legislatii care sa normeze activitatea de colectare a debitelor este principala piedica în cresterea pietei locale, dar si un impediment în calea protejarii consumatorilor fata de eventualele actiuni hartuitoare ale colectorilor de debite”, a declarat aceasta. Totusi, Ina Moldoveanu a afirmat ca sansele de recuperare a datoriilor sunt foarte mari, mai ales ca darornicii pot fi dati în judecata daca refuza plata benevola a restantelor. “Termenul de prescriptie este de trei ani de la data scadentei datoriei. Sanse de scapare nu prea exista. Totul consta în negocierea cu restantierul si convingerea lui de a plati aceste restante pentru a evita aparitia unor complicatii care se pot traduce în procese costisitoare împotriva lui. În general, ca profil general, românii sunt destul de disciplinati si îsi platesc datoriile astfel încât circa 45 % din ei achita restantele înainte de faza procesuala”, a declarat Ina Moldoveanu. De asemenea, aceasta a spus ca în momentul de fata nu putem vorbi neaparat de o criza pe piata creditelor din România. Mai mult decât atât, aceasta a confirmat ca noile prevederi impuse de catre BNR nu vor avea efect major pe piata creditelor. “Sub nici o forma nu putem vorbi despre o criza din punctul de vedere al debitorilor. Numarul lor este mic si ponderea restantelor este de asemenea mica raportat la alte tari din UE. Nu cred ca noile masuri vor avea un efect serios asupra pietei creditelor pentru ca cei care au intrat pâna acum în încetare de plati o vor face si dupa aparitia acestor norme, pentru ca lucrurile nu se schimba daca omul este trimis la Fisc sa mai aduca o hârtie în plus. El plateste restanta daca are de unde, daca nu ...”, a încheiat Ina Moldoveanu.
Augustin Stanciu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- În viziunea USL, proiectele lui Liviu Rusu sunt furăciuni pe faţă publicat în data de 19-07-2011
- Maşini nou-nouţe pentru Consiliul Judeţean publicat în data de 20-07-2011
- Trei ani fără proiecte pentru consilierii judeţeni publicat în data de 08-09-2011
- Primăria reabilitează zece parcuri de joacă cu 2,7 milioane de lei publicat în data de 21-07-2011
- OJPC BN joacă tare! publicat în data de 23-05-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 701 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.