Centura de Sud: punct, si de la capat! Acordul de Mediu - respins, proiectantul sustine acelasi traseu
Recent, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa –Năsăud (APM BN) a respins acordul de mediu pentru Varianta de ocolire Bistriţa, în zona de sud a oraşului.
Consiliul Judeţean Bistriţa –Năsăud (CJ BN) este şi el pe punctul de a anula certificatul de urbanism acordat anul trecut pentru realizarea drumului de centură sud, prin Pădurea Codrişor.
În ciuda răspunsurilor negative primite, proiectantul SC IPTANA SA nu renunţă uşor şi va reface documentaţia cu modificarea traseului centurii doar în zona Poligonului militar din Livezile.
Proiectul de realizare a Variantei ocolitoare Bistriţa, zona Sud, a primit răspuns negativ din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa - Năsăud. Acordul de mediu a fost respins în şedinţa din 5 martie desfăşurată la sediul instituţiei. De asemenea, Consiliul Judeţean Bistriţa - Năsăud discută în prezent posibilitatea de a retrage certificatul de urbanism acordat anul trecut, asta după ce municipalitatea nu a răspuns solicitării de a trece prin Consiliul Local un proiect de hotărâre constituit în acest sens. Totuşi, proiectantul SC IPTANA SA nu renunţă la realizarea Centurii de Sud pe acelaşi traseu, prin Pădurea Codrişor, cu specificaţia că traseul va fi modificat în zona Poligonului militar de la Livezile, unde Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a răspuns tot negativ. Susţinător înverşunat al realizării proiectului este în primul rând primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu care mizează pe dezvoltarea oraşului, odată cu realizarea acestui drum de centură şi folosirea celor 70 de milioane de euro „picaţi din cer”.
În perioada care urmează, proiectantul o va lua de la zero: o nouă documentaţie şi noi solicitări pentru obţinerea acordurilor necesare realizării proiectului. Reamintim că Varianta ocolitoare Bistriţa, pe la sud de oraş are următorul traseu stabilit de proiectant şi beneficiar: de la Viişoara, în zona Gropii Sărata, traversează apa înspre Valea Budacului, trece prin Pădurea Codrişor, pe deasupra ştrandului municipal, apoi pe cursul râului Bistriţa, Valea Ghinzii, străbate Dealul Cocoş şi se termină în DN 17, undeva în zona Unirea. Traseul presupune realizarea unor lucrări mai complicate dar şi exproprieri de terenuri şi locuinţe. Proiectul Variantei ocolitoare Bistriţa face parte dintr-un proiect amplu care are ca obiect principal construirea unor variante de ocolire la Gheorgheni, Miercurea Ciuc şi Bistriţa.
Acordul de mediu a picat!
Potrivit şefului Serviciului Implementare Politici din cadrul APM BN, Ştefan Mureşan, în şedinţa din 5 martie desfăşurată la sediul Agenţiei, s-a hotărât respingerea acordului de mediu pentru Varianta ocolitoare Bistriţa, la sud de oraş. În acest caz întreaga documentaţie depusă de beneficiar şi proiectant va fi returnată. „Procedural, la noi motivăm că nu a fost depusă documentaţia completă, şi pentru orice vine în continuare tot aşa va fi tratat. Nu au mai trimis ceea ce le-am cerut, tocmai acesta este şi motivul pentru care a fost respins acordul de mediu”, spune Mureşan.
În actul oficial întocmit de APM BN şi transmis proiectantului la începutul lunii martie, se specifică cauzele care au dus la respingerea acordului de mediu, una dintre ele fiind neprezentarea unui memoriu tehnic cu datele privind terenurile şi casele ce urmează a fi afectate. „Referitor la solicitarea dumneavoastră de obţinere a acordului de mediu pentru Varianta ocolitoare Bistriţa, amplasat în zona de sud a municipiului Bistriţa, judeţul Bistriţa - Năsăud, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa - Năsăud, sub Nr. 9489/14.10.2009, vă comunicăm următoarele: prin adresele Nr. 9489/14.10.2009 şi Nr. 11312/8.12.2009 v-am solicitat: completarea memoriului tehnic cu datele privind imobilele şi terenurile afectate de proiect; modificarea planurilor de urbanism în concordanţă cu situaţia propusă; modificarea anunţului public al solicitării, cu precizarea « cu evaluarea impactului asupra mediului»; raportul la studiul de evaluare asupra mediului, întocmit de persoană fizică sau juridică atestată, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare; dovada plăţii tarifului de 600 RON, reprezentând diferenţa etapei de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului evaluării impactului asupra mediului, conform Ord. MMDD Nr. 1108/2007; avizul de gospodărire a apelor; avizul de scoatere din circuitul forestier (pădurea Codrişor) şi notificarea Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Bistriţa - Năsăud. Termenul de depunere a completărilor a fost data de 28 februarie 2010. Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului Nr. 195/2005 privind protecţia mediului, modificată, completată şi aprobată prin Legea Nr. 265/2006, modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă Nr.114/2007 şi cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr.164/2008 , Art.15, alin. (2), lit. b), titularii activităţilor au obligaţia de a respecta termenele stabilite de autoritatea competentă de protecţia mediului, în derularea procedurilor de emitere a actelor de reglementare. Conform aceluiaşi act normativ, Art.15, alin. (3), nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (2) lit. b), conduce la respingerea solicitării. Prin urmare, în temeiul celor consemnate mai sus, vă comunicăm că vi s-a respins solicitarea de obţinere a acordului de mediu pentru proiectul Varianta de ocolire Bistriţa, amplasat în zona de Sud a municipiului Bistriţa, judeţul Bistriţa - Năsăud”, se arată în actul oficial. De menţionat faptul că la sediul APM BN au fost depuse peste 750 de contestaţii din partea cetăţenilor Bistriţei, în special a celor care locuiesc în zona Codrişor.
Povestea veveriţei, în versiunea Creţu!
Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, este de părere că modificarea proiectului pentru Centura de Sud s-ar putea face destul de greu, având în vedere că a fost avizat de Comisia Europeană. Edilul insistă în continuare pe dezvoltarea oraşului, chiar dacă sunt cetăţeni care nu agreează realizarea centurii pe acest traseu. Decizia finală, însă, va fi luată tot de cei care conduc ţara, şi nu de primar, se arată convins Creţu. „Acest proiect, care a fost promovat de Ministerul Transporturilor, condus de Radu Berceanu, a fost avizat de Comisia Europeană în forma care este acum, şi cred că este greu să fie schimbat. Nu pentru faptul că eu sunt un susţinător al acestui proiect, spun treaba aceasta. Sunt un susţinător al Centurii de Sud şi am argumente solide. Sigur, îi înţeleg şi pe cei care vor să aibă în municipiul Bistriţa, o zonă ideală. Însă, dezvoltarea, în general se face şi cu sacrificii. Dar, cei care gestionează acest proiect sunt cei de la CNADNR care este subordonată Ministerului Transporturilor, care e subordonat la rândul lui Guvernului care este al Partidului Democrat - Liberal. Am mai spus-o şi cu altă ocazie: cei care conduc ţara sunt membrii PD-L, cu structurile pe care le au. Degeaba, primarul din Bistriţa vrea centură pe acolo sau prin altă parte, pentru că nu el hotărăşte. Cei de acolo (n. r - CNADNR) vor hotărî dacă o vor face sau dacă nu, dacă va fi pe acolo, sau prin altă parte. (…). Alte variante nu rezolvă problema. Adică, centura existentă este o stradă în oraş, iar varianta pe la Monariu, care din punctul meu de vedere ar fi centura reală a municipiului Bistriţa, nu este pentru această perioadă, din punct de vedere financiar. Adică, costurile ar fi cu mult mai mari, şi nu sunt sustenabile, şi atunci ca variantă de centură ocolitoare pentru, ştiu eu, o perioadă de 20 de ani, este cea de Sud, chiar dacă nu vă place, şi am reţinut treaba aceasta” a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul Ovidiu Creţu.
De asemenea, edilul spune că ţine cont şi de argumentele cetăţenilor, dar pune înainte de toate dezvoltarea oraşului şi crearea de noi locuri de muncă, poate chiar în zona centurii de Sud. „Fiecare avem dreptul să gândim în felul nostru şi să aducem şi argumente. Spre exemplu, argumentul acelui cetăţean, care mi-a rămas în minte foarte bine, cum că fetiţa lui a văzut o veveriţă în zona respectivă şi că nu o să mai vadă… Din punctul meu de vedere eu cred că fetiţa lui, peste 20 de ani, ar fi bine să fie în Bistriţa, chiar dacă veveriţe vor fi mai puţine, dar să aibă un loc de muncă bine plătit într-o zonă dezvoltată de-a lungul acelei centuri, şi nu să-şi amintească din Irlanda sau din Spania despre veveriţele din România. De aceea se dezvoltă ţările respective, pentru că au reuşit să atragă fonduri, să pună proiectele în aplicare şi să facă şi concesiuni de acest gen”, a adăugat Creţu.
Documentaţie nouă pentru acelaşi traseu
Secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Ioan Andreica, spune că, personal se aştepta la o respingere a acordului de mediu şi că, din punctul său de vedere, proiectantul trebuie să se gândească la o altă soluţie. „Aşteptam reacţia aceasta. Proiectantul ştie clar că din acest moment soluţia aceasta nu mai există. Trebuie să îşi schimbe atitudinea din acest moment. Deci, din trei variante au rămas două: fie varianta Sud, pe la Monariu sau Centura de Nord. Proiectantul, din acest moment trebuie să se gândească ce e de făcut, văzând atitudinea negativă. Pe bază legală, se elimină această soluţie din discuţie. Vorbeam până acum de păreri subiective a unora sau a altora, acum însă vedem un act oficial şi deci este gata cu această variantă”, se arată convins Andreica.
Contactat telefonic, reprezentantul SC IPTANA SA, Gabriel Bulgaru, spune însă, surprinzător, că se păstrează traseul Centurii de Sud şi se ia totul de la zero, cu o nouă documentaţie şi cu noi solicitări de acorduri. Singura modificare va fi însă în zona Poligonului militar. „Cu acordul de mediu a fost o problemă la modificarea traseului în zona Poligonului militar, la Livezile. Traseul trebuie reluat din nou cu toate procedurile. Vom depune o altă documentaţie şi la Mediu, inclusiv. Singura modificare a traseului va fi în zona Poligonului de la Livezile şi va trece tot prin Pădurea Codrişor”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Gabriel Bulgaru.
Potrivit purtătorului de cuvânt al CNADNR, Mihaela Hurezanu, la nivelul companiei nu s-a luat nici o decizie de modificare a traseului Variantei Ocolitoare Bistriţa. Beneficiarul a luat la cunoştinţă respingerea acordului de mediu al traseului centurii, varianta II Sud, iar în prezent se poartă discuţii.
PUZ contra PUZ: o chestiune de două minute
O altă problemă „minoră” care apare în plus împotriva realizării Centurii de Sud a Bistriţei este existenţa a două Planuri Urbanistice Zonale (PUZ), care se suprapun oarecum cu traseul centurii. Potrivit primarului Ovidiu Creţu, un PUZ merge la fix cu centura, iar celălalt, în doar două minute poate fi modificat. Totodată, primarul Bistriţei spune că insistenţele sale cu privire la Centura de Sud vin ca urmare a celor 70 de miliarde „care au picat din cer” şi care ar fi păcat să se piardă. „Parcul Industrial Sărata chiar foloseşte Centura de Sud, iar amenajarea Codrişor este un PUZ care are peste un an de la aprobare şi poate fi modificat oricând, fără probleme. În momentul în care se face Centura de Sud, acest PUZ se poate modifica sau anula. Este o chestiune de doar două minute. Orice PUZ se poate modifica printr-un alt PUZ. Deci PUZ - ul respectiv a fost aprobat pe baza unei gândiri de atunci, gândire care nu avea la bază şi o finanţare de 70 de milioane de euro, care ne-a picat din cer. Că aşa ne-a picat, ca să fim clari!”, se arată convins Creţu.
Cui pe cui se scoate : centura actuală reabilitată, dacă se face Centura de Sud!
Dacă va fi pe la sud, atunci facem şi nordul! Este varianta pe care va merge municipalitatea în ceea ce priveşte reabilitarea actualului drum de centură al Bistriţei, o stradă în oraş, după cum o numeşte primarul Ovidiu Creţu. Momentan, această „stradă” este în gestiunea celor de la Drumurile Naţionale şi va fi preluată de primărie cu o singură condiţie: să se facă centura de Sud. „Dacă se face centura de sud, atunci, prin Consiliul Local o să reabilităm drumul de centură nord. Dar la ora actuală, Centura de Nord nu este a noastră. Eu voi accepta să o preiau de la Drumurile Naţionale în momentul în care este valabilă cealaltă centură, pe la sud. Dacă nu, e a lor (n. r - Drumurile Naţionale), şi să o facă ei. Nu e a noastră!”, spune Creţu.
Le convine sau nu, bistriţenii mai au de aşteptat până se vor efectua ceva lucrări la drumul de centură existent la Bistriţa, care este plin de gropi „de elefant” şi constituie motiv pentru înjurături din partea şoferilor. Cât priveşte centura de sud, aşteptăm runda II.
Iulia Stupinean
Consiliul Judeţean Bistriţa –Năsăud (CJ BN) este şi el pe punctul de a anula certificatul de urbanism acordat anul trecut pentru realizarea drumului de centură sud, prin Pădurea Codrişor.
În ciuda răspunsurilor negative primite, proiectantul SC IPTANA SA nu renunţă uşor şi va reface documentaţia cu modificarea traseului centurii doar în zona Poligonului militar din Livezile.
Proiectul de realizare a Variantei ocolitoare Bistriţa, zona Sud, a primit răspuns negativ din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa - Năsăud. Acordul de mediu a fost respins în şedinţa din 5 martie desfăşurată la sediul instituţiei. De asemenea, Consiliul Judeţean Bistriţa - Năsăud discută în prezent posibilitatea de a retrage certificatul de urbanism acordat anul trecut, asta după ce municipalitatea nu a răspuns solicitării de a trece prin Consiliul Local un proiect de hotărâre constituit în acest sens. Totuşi, proiectantul SC IPTANA SA nu renunţă la realizarea Centurii de Sud pe acelaşi traseu, prin Pădurea Codrişor, cu specificaţia că traseul va fi modificat în zona Poligonului militar de la Livezile, unde Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a răspuns tot negativ. Susţinător înverşunat al realizării proiectului este în primul rând primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu care mizează pe dezvoltarea oraşului, odată cu realizarea acestui drum de centură şi folosirea celor 70 de milioane de euro „picaţi din cer”.
În perioada care urmează, proiectantul o va lua de la zero: o nouă documentaţie şi noi solicitări pentru obţinerea acordurilor necesare realizării proiectului. Reamintim că Varianta ocolitoare Bistriţa, pe la sud de oraş are următorul traseu stabilit de proiectant şi beneficiar: de la Viişoara, în zona Gropii Sărata, traversează apa înspre Valea Budacului, trece prin Pădurea Codrişor, pe deasupra ştrandului municipal, apoi pe cursul râului Bistriţa, Valea Ghinzii, străbate Dealul Cocoş şi se termină în DN 17, undeva în zona Unirea. Traseul presupune realizarea unor lucrări mai complicate dar şi exproprieri de terenuri şi locuinţe. Proiectul Variantei ocolitoare Bistriţa face parte dintr-un proiect amplu care are ca obiect principal construirea unor variante de ocolire la Gheorgheni, Miercurea Ciuc şi Bistriţa.
Acordul de mediu a picat!
Potrivit şefului Serviciului Implementare Politici din cadrul APM BN, Ştefan Mureşan, în şedinţa din 5 martie desfăşurată la sediul Agenţiei, s-a hotărât respingerea acordului de mediu pentru Varianta ocolitoare Bistriţa, la sud de oraş. În acest caz întreaga documentaţie depusă de beneficiar şi proiectant va fi returnată. „Procedural, la noi motivăm că nu a fost depusă documentaţia completă, şi pentru orice vine în continuare tot aşa va fi tratat. Nu au mai trimis ceea ce le-am cerut, tocmai acesta este şi motivul pentru care a fost respins acordul de mediu”, spune Mureşan.
În actul oficial întocmit de APM BN şi transmis proiectantului la începutul lunii martie, se specifică cauzele care au dus la respingerea acordului de mediu, una dintre ele fiind neprezentarea unui memoriu tehnic cu datele privind terenurile şi casele ce urmează a fi afectate. „Referitor la solicitarea dumneavoastră de obţinere a acordului de mediu pentru Varianta ocolitoare Bistriţa, amplasat în zona de sud a municipiului Bistriţa, judeţul Bistriţa - Năsăud, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa - Năsăud, sub Nr. 9489/14.10.2009, vă comunicăm următoarele: prin adresele Nr. 9489/14.10.2009 şi Nr. 11312/8.12.2009 v-am solicitat: completarea memoriului tehnic cu datele privind imobilele şi terenurile afectate de proiect; modificarea planurilor de urbanism în concordanţă cu situaţia propusă; modificarea anunţului public al solicitării, cu precizarea « cu evaluarea impactului asupra mediului»; raportul la studiul de evaluare asupra mediului, întocmit de persoană fizică sau juridică atestată, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare; dovada plăţii tarifului de 600 RON, reprezentând diferenţa etapei de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului evaluării impactului asupra mediului, conform Ord. MMDD Nr. 1108/2007; avizul de gospodărire a apelor; avizul de scoatere din circuitul forestier (pădurea Codrişor) şi notificarea Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Bistriţa - Năsăud. Termenul de depunere a completărilor a fost data de 28 februarie 2010. Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului Nr. 195/2005 privind protecţia mediului, modificată, completată şi aprobată prin Legea Nr. 265/2006, modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă Nr.114/2007 şi cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr.164/2008 , Art.15, alin. (2), lit. b), titularii activităţilor au obligaţia de a respecta termenele stabilite de autoritatea competentă de protecţia mediului, în derularea procedurilor de emitere a actelor de reglementare. Conform aceluiaşi act normativ, Art.15, alin. (3), nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (2) lit. b), conduce la respingerea solicitării. Prin urmare, în temeiul celor consemnate mai sus, vă comunicăm că vi s-a respins solicitarea de obţinere a acordului de mediu pentru proiectul Varianta de ocolire Bistriţa, amplasat în zona de Sud a municipiului Bistriţa, judeţul Bistriţa - Năsăud”, se arată în actul oficial. De menţionat faptul că la sediul APM BN au fost depuse peste 750 de contestaţii din partea cetăţenilor Bistriţei, în special a celor care locuiesc în zona Codrişor.
Povestea veveriţei, în versiunea Creţu!
Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, este de părere că modificarea proiectului pentru Centura de Sud s-ar putea face destul de greu, având în vedere că a fost avizat de Comisia Europeană. Edilul insistă în continuare pe dezvoltarea oraşului, chiar dacă sunt cetăţeni care nu agreează realizarea centurii pe acest traseu. Decizia finală, însă, va fi luată tot de cei care conduc ţara, şi nu de primar, se arată convins Creţu. „Acest proiect, care a fost promovat de Ministerul Transporturilor, condus de Radu Berceanu, a fost avizat de Comisia Europeană în forma care este acum, şi cred că este greu să fie schimbat. Nu pentru faptul că eu sunt un susţinător al acestui proiect, spun treaba aceasta. Sunt un susţinător al Centurii de Sud şi am argumente solide. Sigur, îi înţeleg şi pe cei care vor să aibă în municipiul Bistriţa, o zonă ideală. Însă, dezvoltarea, în general se face şi cu sacrificii. Dar, cei care gestionează acest proiect sunt cei de la CNADNR care este subordonată Ministerului Transporturilor, care e subordonat la rândul lui Guvernului care este al Partidului Democrat - Liberal. Am mai spus-o şi cu altă ocazie: cei care conduc ţara sunt membrii PD-L, cu structurile pe care le au. Degeaba, primarul din Bistriţa vrea centură pe acolo sau prin altă parte, pentru că nu el hotărăşte. Cei de acolo (n. r - CNADNR) vor hotărî dacă o vor face sau dacă nu, dacă va fi pe acolo, sau prin altă parte. (…). Alte variante nu rezolvă problema. Adică, centura existentă este o stradă în oraş, iar varianta pe la Monariu, care din punctul meu de vedere ar fi centura reală a municipiului Bistriţa, nu este pentru această perioadă, din punct de vedere financiar. Adică, costurile ar fi cu mult mai mari, şi nu sunt sustenabile, şi atunci ca variantă de centură ocolitoare pentru, ştiu eu, o perioadă de 20 de ani, este cea de Sud, chiar dacă nu vă place, şi am reţinut treaba aceasta” a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul Ovidiu Creţu.
De asemenea, edilul spune că ţine cont şi de argumentele cetăţenilor, dar pune înainte de toate dezvoltarea oraşului şi crearea de noi locuri de muncă, poate chiar în zona centurii de Sud. „Fiecare avem dreptul să gândim în felul nostru şi să aducem şi argumente. Spre exemplu, argumentul acelui cetăţean, care mi-a rămas în minte foarte bine, cum că fetiţa lui a văzut o veveriţă în zona respectivă şi că nu o să mai vadă… Din punctul meu de vedere eu cred că fetiţa lui, peste 20 de ani, ar fi bine să fie în Bistriţa, chiar dacă veveriţe vor fi mai puţine, dar să aibă un loc de muncă bine plătit într-o zonă dezvoltată de-a lungul acelei centuri, şi nu să-şi amintească din Irlanda sau din Spania despre veveriţele din România. De aceea se dezvoltă ţările respective, pentru că au reuşit să atragă fonduri, să pună proiectele în aplicare şi să facă şi concesiuni de acest gen”, a adăugat Creţu.
Documentaţie nouă pentru acelaşi traseu
Secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Ioan Andreica, spune că, personal se aştepta la o respingere a acordului de mediu şi că, din punctul său de vedere, proiectantul trebuie să se gândească la o altă soluţie. „Aşteptam reacţia aceasta. Proiectantul ştie clar că din acest moment soluţia aceasta nu mai există. Trebuie să îşi schimbe atitudinea din acest moment. Deci, din trei variante au rămas două: fie varianta Sud, pe la Monariu sau Centura de Nord. Proiectantul, din acest moment trebuie să se gândească ce e de făcut, văzând atitudinea negativă. Pe bază legală, se elimină această soluţie din discuţie. Vorbeam până acum de păreri subiective a unora sau a altora, acum însă vedem un act oficial şi deci este gata cu această variantă”, se arată convins Andreica.
Contactat telefonic, reprezentantul SC IPTANA SA, Gabriel Bulgaru, spune însă, surprinzător, că se păstrează traseul Centurii de Sud şi se ia totul de la zero, cu o nouă documentaţie şi cu noi solicitări de acorduri. Singura modificare va fi însă în zona Poligonului militar. „Cu acordul de mediu a fost o problemă la modificarea traseului în zona Poligonului militar, la Livezile. Traseul trebuie reluat din nou cu toate procedurile. Vom depune o altă documentaţie şi la Mediu, inclusiv. Singura modificare a traseului va fi în zona Poligonului de la Livezile şi va trece tot prin Pădurea Codrişor”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Gabriel Bulgaru.
Potrivit purtătorului de cuvânt al CNADNR, Mihaela Hurezanu, la nivelul companiei nu s-a luat nici o decizie de modificare a traseului Variantei Ocolitoare Bistriţa. Beneficiarul a luat la cunoştinţă respingerea acordului de mediu al traseului centurii, varianta II Sud, iar în prezent se poartă discuţii.
PUZ contra PUZ: o chestiune de două minute
O altă problemă „minoră” care apare în plus împotriva realizării Centurii de Sud a Bistriţei este existenţa a două Planuri Urbanistice Zonale (PUZ), care se suprapun oarecum cu traseul centurii. Potrivit primarului Ovidiu Creţu, un PUZ merge la fix cu centura, iar celălalt, în doar două minute poate fi modificat. Totodată, primarul Bistriţei spune că insistenţele sale cu privire la Centura de Sud vin ca urmare a celor 70 de miliarde „care au picat din cer” şi care ar fi păcat să se piardă. „Parcul Industrial Sărata chiar foloseşte Centura de Sud, iar amenajarea Codrişor este un PUZ care are peste un an de la aprobare şi poate fi modificat oricând, fără probleme. În momentul în care se face Centura de Sud, acest PUZ se poate modifica sau anula. Este o chestiune de doar două minute. Orice PUZ se poate modifica printr-un alt PUZ. Deci PUZ - ul respectiv a fost aprobat pe baza unei gândiri de atunci, gândire care nu avea la bază şi o finanţare de 70 de milioane de euro, care ne-a picat din cer. Că aşa ne-a picat, ca să fim clari!”, se arată convins Creţu.
Cui pe cui se scoate : centura actuală reabilitată, dacă se face Centura de Sud!
Dacă va fi pe la sud, atunci facem şi nordul! Este varianta pe care va merge municipalitatea în ceea ce priveşte reabilitarea actualului drum de centură al Bistriţei, o stradă în oraş, după cum o numeşte primarul Ovidiu Creţu. Momentan, această „stradă” este în gestiunea celor de la Drumurile Naţionale şi va fi preluată de primărie cu o singură condiţie: să se facă centura de Sud. „Dacă se face centura de sud, atunci, prin Consiliul Local o să reabilităm drumul de centură nord. Dar la ora actuală, Centura de Nord nu este a noastră. Eu voi accepta să o preiau de la Drumurile Naţionale în momentul în care este valabilă cealaltă centură, pe la sud. Dacă nu, e a lor (n. r - Drumurile Naţionale), şi să o facă ei. Nu e a noastră!”, spune Creţu.
Le convine sau nu, bistriţenii mai au de aşteptat până se vor efectua ceva lucrări la drumul de centură existent la Bistriţa, care este plin de gropi „de elefant” şi constituie motiv pentru înjurături din partea şoferilor. Cât priveşte centura de sud, aşteptăm runda II.
Iulia Stupinean
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 1702 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii