Aţa morţii, găsită în două spitale din Bistriţa-Năsăud
Inspectorii Autorităţii de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud (ASP BN) au găsit, în spitalele din Năsăud şi Beclean, circa 500 de cutii cu aţă chirurgicală din China. Din cutiile respective a fost folosită o parte din aţă, însă nu este cunoscut numărul pacienţilor pentru care a fost utilizată aceasta.
Ministerul Sănătăţii ştia, încă din luna august, de problema aţei chirurgicale importate din China, însă unele spitale au ignorat ordinul de retragere a produsului din uzul medical, în ciuda avertismentelor.
În aceeaşi lună, Ministerul Sănătăţii a trimis o circulară prin care s-a dispus verificarea stocurilor de aţă chirurgicală, după ce, în urmă cu aproximativ trei luni, Elena Carmen Ghiţă, o tânără de 28 de ani din judeţul Argeş care a născut prin cezariană, la un spital din Călineşti, a decedat la scurt timp.
În unele spitale, însă, ordinul ministerului nu a fost respectat.
Produsul chinezesc, achiziţionat la Năsăud şi Beclean
În judeţul Bistriţa-Năsăud, conducerea Autorităţii de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud şi-a trimis inspectorii în teritoriu abia săptămâna trecută, pentru a verifica dacă în spitalele judeţului este utilizat un astfel de produs de provenienţă chinezească.
În urma acestui control, inspectorii ASP BN au găsit 445 de cutii cu aţă chirurgicală din China în Spitalul Orăşenesc „Dr. George Trifon” din oraşul Năsăud şi alte 23 de cutii în Spitalul Orăşenesc Beclean. Potrivit conducerii ASP BN, deocamdată nu se cunoaşte numărul exact al pacienţilor pentru care s-a utilizat aţa chirurgicală din China şi nici dacă există vreun pacient care a avut de suferit de pe urma acesteia, dar s-a dispus efectuarea unor verificări în acest sens. Singurul spital care nu a folosit aţa chirurgicală din China este Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud, unde se efectuează cele mai multe intervenţii chirurgicale.
Cutiile depistate în spitalele din Năsăud şi din Beclean au fost retrase temporar de la utilizare şi au fost trimise probe la Bucureşti, pentru a stabili dacă aţa este sterilă sau nu. După primirea rezultatelor se va decide dacă aceasta va mai putea fi folosită sau nu. Cele două spitale au achiziţionat aţa prin sistemul de licitaţie electronică.
Spre norocul unităţilor spitaliceşti nu toată aşa chirurgicală provenea din China. “Avem rezerve de aţă care fac parte din alte loturi. Spre exemplu la secţia Urgenţe a spitalului s-a folosit aţă chirurgicală din alt lot. Pentru orice eventualitate, farmacista spitalului a căutat şi două sau trei firme de profil, care să aibă un preţ rezonabil pentru acest produs, şi să nu fie din China”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa directorul Spitalului Orăşenesc “Dr. George Trifon” Năsăud, Elena Serdeşniuc.
Incorect sterilizată
Aţa chirurgicală importată din China a intrat în atenţia conducerii Ministerului Sănătăţii după ce, în urmă cu aproximativ trei luni, tânăra de 28 de ani din judeţul Argeş a murit în urma unei operaţii de cezariană în care a fost folosit acest produs. Potrivit unui prim raport al autorităţilor argeşene, aţa chirurgicală din China ar fi fost contaminată cu "bacillus cereus", bacterie care ar produce boli alimentare. Bacteria poate produce un sindrom cu perioadă de incubaţie scurtă şi un sindrom cu perioadă de incubaţie mai lungă, de 8-16 ore, spun specialiştii. Sporii bacterieni, odată ajunşi în organism, se înmulţesc rapid şi provoacă focare de infecţie.
Aţa chirurgicală este resorbabilă, adică se topeşte în organism şi este făcută din intestine de miel. Loturile din China nu au fost corect sterilizate. La astfel de fire chirurgicale care se topesc în organism, sterilizarea se poate face numai prin iradiere. Aţa chirurgicală a fost importată din China de o firma din judeţul Prahova, SC Pansiprod Medical SRL, care este distribuitorul acestui produs în întreaga ţară, prin cele zece depozite pe care le are în marile oraşe.
50% din cantitate, utilizată
La primele analize microbiologice făcute de specialiştii de la Institutul Cantacuzino din Bucureşti, unde au ajuns 50 de probe de la mai multe spitale din ţară, o parte au ieşit pozitive. În urma circularei primită de la ministerul de resort, în toată ţara inspectorii ASP au început o serie de controale pentru a descoperi dacă astfel de loturi au ajuns şi în spitalele din judeţe.
Astfel, pe 29 septembrie, autorităţile sanitare au intrat în alertă după ce în patru din cele şapte spitale din judeţ - Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreţi au fost găsite peste 1.000 de cutii cu aţă chirurgicală din China, cu atât mai mult cu cât 11 pacienţi, operaţi în intervalul mai-septembrie, în sectia de chirurgie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui, s-au simţit rău după intervenţii. Aceştia s-au plâns de febră, dureri şi apariţia unor umflături. La control, medicii le-au descoperit infecţii la plăgile cusute cu respectivul fir chirurgical, acestea fiind reacţii ale organismului, care încercă să respingă un corp străin. Tratamentul imediat a presupus administrarea de antibiotice puternice: doze şoc pentru o săptămâna sau chiar zece zile.
În cele patru spitale din judeţul Vaslui, medicii au folosit aţă chirurgicală nesterilă din China în peste 1.700 de cazuri. Numai la Urgenţă s-au găsit peste 1000 de cutii din respectivul lot de fir chirurgical, care au fost şi retrase.
De asemenea, zeci de cutii au fost găsite şi retrase din spitalele din Hârşova, Cernavodă şi Mangalia din judeţul Constanţa, alte 16 în trei spitale din judeţul Olt, 91 de cutii din Spitalul Judeţean Sibiu şi 160 de cutii în trei unităţi spitaliceşti din judeţul Cluj.
Lista poate continua, având în vedere că acest produs a fost distribuit în peste 150 de spitale din ţară, peste 50% din cantitatea aflată în stocul firmei distribuitoare, SC Pansiprod Medical SRL, fiind deja utilizată. Restul cantităţii de aţă a fost oprită de la livrare sau retrasă din spitale până la finalizarea anchetei. Importul de aţă chirurgicală din China are, din 2004, avizul Ministerului Sănătăţii. Ministrul Eugen Nicolăescu a solicitat un control riguros al importurilor de aţă chirurgicală din China, urmând ca în maximum două săptămâni să fie cunoscute rezultatele în acest caz.
Produsul nu avea marcaj CE
Pe lângă faptul că aşa chirurgicală nu a fost corect sterilizată şi era infestată cu germeni patogeni, pachetele de aţă nu aveau inscripţionate nici sigla CE, deci nu aveau certificat de conformitate european.
Firma importatoare recunoaşte ca aţa nu purta marcajul respectiv, dar susţine că avea o aprobare de la Ministerul Sănătăţii, căruia îi înaintase în 2004 dosarul pentru înregistrare. Certificatul CE are drept scop scutirea ţării utilizatoare de a mai testa loturile, care sunt verificate după norme stricte, la nivel european. Acesta oferă garanţia că procedurile europene de asigurare a calităţii şi securităţii produselor sunt respectate. În plus, aprobarea obţinută în 2004 nu mai putea fi folosită, deşi ministerul îi acordase cinci ani de valabilitate, deoarece de la 1 ianuarie 2007, data la care România a devenit membră UE, se aplica o hotărâre de guvern care impunea normele europene.
Mai mult decât atât, directorii de spitale aveau obligaţia de a cunoaşte HG 911/2005, care prevede că introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a dispozitivelor trebuie să poarte marcajul european de conformitate CE. Ata chirurgicala suspectă de contaminare purta doar marcajul CS, care semnifică faptul că produsul este steril, dar nu şi testat.
Liana Mureşan
În aceeaşi lună, Ministerul Sănătăţii a trimis o circulară prin care s-a dispus verificarea stocurilor de aţă chirurgicală, după ce, în urmă cu aproximativ trei luni, Elena Carmen Ghiţă, o tânără de 28 de ani din judeţul Argeş care a născut prin cezariană, la un spital din Călineşti, a decedat la scurt timp.
În unele spitale, însă, ordinul ministerului nu a fost respectat.
Produsul chinezesc, achiziţionat la Năsăud şi Beclean
În judeţul Bistriţa-Năsăud, conducerea Autorităţii de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud şi-a trimis inspectorii în teritoriu abia săptămâna trecută, pentru a verifica dacă în spitalele judeţului este utilizat un astfel de produs de provenienţă chinezească.
În urma acestui control, inspectorii ASP BN au găsit 445 de cutii cu aţă chirurgicală din China în Spitalul Orăşenesc „Dr. George Trifon” din oraşul Năsăud şi alte 23 de cutii în Spitalul Orăşenesc Beclean. Potrivit conducerii ASP BN, deocamdată nu se cunoaşte numărul exact al pacienţilor pentru care s-a utilizat aţa chirurgicală din China şi nici dacă există vreun pacient care a avut de suferit de pe urma acesteia, dar s-a dispus efectuarea unor verificări în acest sens. Singurul spital care nu a folosit aţa chirurgicală din China este Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud, unde se efectuează cele mai multe intervenţii chirurgicale.
Cutiile depistate în spitalele din Năsăud şi din Beclean au fost retrase temporar de la utilizare şi au fost trimise probe la Bucureşti, pentru a stabili dacă aţa este sterilă sau nu. După primirea rezultatelor se va decide dacă aceasta va mai putea fi folosită sau nu. Cele două spitale au achiziţionat aţa prin sistemul de licitaţie electronică.
Spre norocul unităţilor spitaliceşti nu toată aşa chirurgicală provenea din China. “Avem rezerve de aţă care fac parte din alte loturi. Spre exemplu la secţia Urgenţe a spitalului s-a folosit aţă chirurgicală din alt lot. Pentru orice eventualitate, farmacista spitalului a căutat şi două sau trei firme de profil, care să aibă un preţ rezonabil pentru acest produs, şi să nu fie din China”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa directorul Spitalului Orăşenesc “Dr. George Trifon” Năsăud, Elena Serdeşniuc.
Incorect sterilizată
Aţa chirurgicală importată din China a intrat în atenţia conducerii Ministerului Sănătăţii după ce, în urmă cu aproximativ trei luni, tânăra de 28 de ani din judeţul Argeş a murit în urma unei operaţii de cezariană în care a fost folosit acest produs. Potrivit unui prim raport al autorităţilor argeşene, aţa chirurgicală din China ar fi fost contaminată cu "bacillus cereus", bacterie care ar produce boli alimentare. Bacteria poate produce un sindrom cu perioadă de incubaţie scurtă şi un sindrom cu perioadă de incubaţie mai lungă, de 8-16 ore, spun specialiştii. Sporii bacterieni, odată ajunşi în organism, se înmulţesc rapid şi provoacă focare de infecţie.
Aţa chirurgicală este resorbabilă, adică se topeşte în organism şi este făcută din intestine de miel. Loturile din China nu au fost corect sterilizate. La astfel de fire chirurgicale care se topesc în organism, sterilizarea se poate face numai prin iradiere. Aţa chirurgicală a fost importată din China de o firma din judeţul Prahova, SC Pansiprod Medical SRL, care este distribuitorul acestui produs în întreaga ţară, prin cele zece depozite pe care le are în marile oraşe.
50% din cantitate, utilizată
La primele analize microbiologice făcute de specialiştii de la Institutul Cantacuzino din Bucureşti, unde au ajuns 50 de probe de la mai multe spitale din ţară, o parte au ieşit pozitive. În urma circularei primită de la ministerul de resort, în toată ţara inspectorii ASP au început o serie de controale pentru a descoperi dacă astfel de loturi au ajuns şi în spitalele din judeţe.
Astfel, pe 29 septembrie, autorităţile sanitare au intrat în alertă după ce în patru din cele şapte spitale din judeţ - Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreţi au fost găsite peste 1.000 de cutii cu aţă chirurgicală din China, cu atât mai mult cu cât 11 pacienţi, operaţi în intervalul mai-septembrie, în sectia de chirurgie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui, s-au simţit rău după intervenţii. Aceştia s-au plâns de febră, dureri şi apariţia unor umflături. La control, medicii le-au descoperit infecţii la plăgile cusute cu respectivul fir chirurgical, acestea fiind reacţii ale organismului, care încercă să respingă un corp străin. Tratamentul imediat a presupus administrarea de antibiotice puternice: doze şoc pentru o săptămâna sau chiar zece zile.
În cele patru spitale din judeţul Vaslui, medicii au folosit aţă chirurgicală nesterilă din China în peste 1.700 de cazuri. Numai la Urgenţă s-au găsit peste 1000 de cutii din respectivul lot de fir chirurgical, care au fost şi retrase.
De asemenea, zeci de cutii au fost găsite şi retrase din spitalele din Hârşova, Cernavodă şi Mangalia din judeţul Constanţa, alte 16 în trei spitale din judeţul Olt, 91 de cutii din Spitalul Judeţean Sibiu şi 160 de cutii în trei unităţi spitaliceşti din judeţul Cluj.
Lista poate continua, având în vedere că acest produs a fost distribuit în peste 150 de spitale din ţară, peste 50% din cantitatea aflată în stocul firmei distribuitoare, SC Pansiprod Medical SRL, fiind deja utilizată. Restul cantităţii de aţă a fost oprită de la livrare sau retrasă din spitale până la finalizarea anchetei. Importul de aţă chirurgicală din China are, din 2004, avizul Ministerului Sănătăţii. Ministrul Eugen Nicolăescu a solicitat un control riguros al importurilor de aţă chirurgicală din China, urmând ca în maximum două săptămâni să fie cunoscute rezultatele în acest caz.
Produsul nu avea marcaj CE
Pe lângă faptul că aşa chirurgicală nu a fost corect sterilizată şi era infestată cu germeni patogeni, pachetele de aţă nu aveau inscripţionate nici sigla CE, deci nu aveau certificat de conformitate european.
Firma importatoare recunoaşte ca aţa nu purta marcajul respectiv, dar susţine că avea o aprobare de la Ministerul Sănătăţii, căruia îi înaintase în 2004 dosarul pentru înregistrare. Certificatul CE are drept scop scutirea ţării utilizatoare de a mai testa loturile, care sunt verificate după norme stricte, la nivel european. Acesta oferă garanţia că procedurile europene de asigurare a calităţii şi securităţii produselor sunt respectate. În plus, aprobarea obţinută în 2004 nu mai putea fi folosită, deşi ministerul îi acordase cinci ani de valabilitate, deoarece de la 1 ianuarie 2007, data la care România a devenit membră UE, se aplica o hotărâre de guvern care impunea normele europene.
Mai mult decât atât, directorii de spitale aveau obligaţia de a cunoaşte HG 911/2005, care prevede că introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a dispozitivelor trebuie să poarte marcajul european de conformitate CE. Ata chirurgicala suspectă de contaminare purta doar marcajul CS, care semnifică faptul că produsul este steril, dar nu şi testat.
Liana Mureşan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- In acest week-end, frig si ninsori in Bistrita-Nasaud publicat în data de 22-01-2011
- Scandal la Penitenciar publicat în data de 27-02-2011
- Liga I, etapa a XX-a: Bistriţa a învins Sportul cu 1-0 publicat în data de 05-03-2011
- An de an, Primaria Bistrita reincepe ,,marea peticeala” publicat în data de 05-03-2011
- Împuşcături ca în Vestul sălbatic publicat în data de 19-03-2011
Articol vizualizat de 1250 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.