Dalai Lama nu este primit cu braţele deschise în România
Dalai Lama ar putea face o vizită de două zile în România, în luna septembrie, la invitaţia lansată de europarlamentarul Laszlo Tőkes, care a anunţat că a primit confirmarea din partea liderului spiritual tibetan.
Ministerul Afacerilor Externe, dar şi fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, nu văd cu ochi buni vizita liderului spiritual al Tibetului.
În decembrie 2008, europarlamentarul Laszlo Tőkes a lansat o invitaţie liderului spiritual al Tibetului, Dalai Lama, pentru a veni într-o vizită în Transilvania, împreună cu primul ministru al Guvernului Tibetului din exil, profesorul Samdong Rinpoche.
Nu demult, potrivit semnalului oficial, primit sub formă de scrisoare, Dalai Lama va sosi în România în satul natal al lui Kőrősi Csoma Sándor, considerat întemeietorul Tibetologiei.
Kőrősi Csoma Sándor s-a născut în 1784, într-o familie săracă de secui, al şaselea copil, fiul unui grănicer. A urmat Colegiul Bethlen din Aiud după care şi-a urmat studiile în Germania, la Heidelberg şi Göttingen, reuşind performanţa de a cunoaşte 13 limbi străine. În 1819 a fost pentru puţină vreme şi la Bucureşti, de unde a plecat în Orient, la Constantinopol. Îşi continuă periplul, prin Cipru, Beirut şi Tripoli, Bagdad, Teheran, Kabul, şi în cele din urmă în India. În căutarea originilor maghiarilor, Kőrősi Csoma Sándor s-a stabilit în Orient, în Laddakh, în Tibetul indian, acolo unde şi-a dedicat viaţa studiului limbii tibetane. În timp ce locuia în mănăstirea Zangla din Zanskar, în 1823, a scris primul dicţionar tibetan-englez. Opt ani mai târziu, a publicat Gramatica şi dicţionarul limbii tibetane. Kőrősi Csoma Sándor a murit în 1842, în Darjeeling, el fiind considerat întemeietorul Tibetologiei.
Autorităţile române nu au formulat invitaţii
Acceptul lui Dalai Lama de a veni în România în toamna acestui an a generat o serie de reacţii din partea Ministerului de Afaceri Externe (MAE). Potrivit Mediafax, MAE a comunicat că autorităţile române nu au formulat invitaţii către Dalai Lama sau reprezentanţii săi pentru a vizita România, iar Bucureştiul recunoaşte existenţa unei singure Chine, din care face parte şi Tibetul. „România recunoaşte principiul existenţei unei singure Chine, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Populare Chineze şi apartenenţa Tibetului la aceasta. Orice contacte ale oficialităţilor române cu reprezentanţi ai Regiunii Autonome Tibet sunt convenite pe canale diplomatice, în cadrul relaţiilor dintre România şi R.P. Chineză”, se arată într-un comunicat al MAE, remis presei.
De asemenea, reprezentanţii MAE lasă să se înţeleagă că nu vor exista contacte cu liderul spiritual tibetan în timpul vizitei sale. Potrivit MAE, orice contacte ale oficialităţilor române cu reprezentanţi ai Regiunii Autonome Tibet sunt convenite pe canale diplomatice, în cadrul relaţiilor dintre România şi Republica Populară Chineză, menţionează agenţia.
De altfel, o vizită similară a lui Dalai Lama în România a fost stopată şi acum doi ani de MAE, în urma unor presiuni exercitate pe canale discrete. Motivul concret este problema Tibetului, punctul cel mai nevralgic al Chinei, care reacţionează extrem de dur la orice acţiune derulată în favoarea cauzei tibetane.
Iliescu dă avertismente
Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu a avertizat că vor fi o serie de consecinţe nu tocmai plăcute pe plan diplomatic şi este convins că relaţiile cu China, în special cele economice, se vor înrăutăţi din această cauză. „O astfel de invitaţie trebuie foarte bine cumpănită. Nu o faci aşa, deodată, că aşa ţi-a venit ţie. O vizită a lui Dalai Lama în România ar avea drept consecinţă directă stricarea relaţiilor pe care ţara noastră le are cu China. China nu o să privească niciodată o astfel de invitaţie cu ochi buni. Desigur, e posibil ca prezenţa lui Dalai Lama la noi în ţară să îmbunătăţească oarecum, ca idee, şi relaţiile pe care le avem cu statele occidentale. Revin la ideea că o astfel de invitaţie trebuia, însă, foarte bine cumpănită înainte de a fi lansată. Bine că Laszlo Tőkes e persoană independentă şi invitaţia nu a fost făcută de la un nivel mult mai înalt. Totuşi, Laszlo Tőkes este europarlamentar român”, a avertizat fostul preşedinte al României, Ion Iliescu.
Preşedinţi criticaţi
Întâlnirile lui Dalai Lama cu oficiali străini au fost criticate constant de Beijing, care vede în liderul spiritual tibetan o ameninţare la adresa unităţii ţării.
De criticile Chinei nu a scăpat nici preşedintele american Barack Obama, care a avut, în luna februarie a acestui an, o întrevedere cu Dalai Lama. O întâlnire a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy cu liderul spiritual tibetan, în 2008, la Gdansk, a stârnit, de asemenea, nemulţumirea Beijingului, care şi-a anulat prezenţa la summitul UE-China, programat la puţin timp după, cu toate că Sarkozy a precizat că discuţia cu Dalai Lama nu a presupus recunoaşterea de către Franţa a independenţei Tibetului.
Irina Szasz: „Mi-au transmis ca niciodată să nu îndrăznesc să intru în China”
Adversităţile autorităţilor chineze faţă de liderul spiritual tibetan nu se manifestă doar la nivel oficial. Un documentar – CuMinte la Dalai Lama - realizat de jurnalista Irina Szasz, în 2005, şi difuzat pe unele posturi de televiziune au generat reacţii ale Ambasadei Chinei în România. Mai mult decât atât, la începutul anului trecut, după ce B1TV a promovat timp de o săptămână difuzarea documentarului, conducerea postului de televiziune a hotărât pe ultima sută de metri să fie înlocuit în grila de programe cu reality show-ul Monicăi Columbeanu. Ulterior, potrivit Cotidianul, Irina Szasz a aflat cu ajutorul unor surse din interiorul B1 TV că, filmul nu a mai fost difuzat la cererea expresă a Ambasadei Chinei.
Conducerea postului de televiziune a susţinut la acea dată că decizia nedifuzării documentarului a fost doar „o decizie internă”.
Încercarea de blocare a difuzării documentarului Irinei Szasz pe un post de televiziune nu a fost prima intervenţie de acest gen al oficialilor chinezi în România. Astfel, documentarul a mai fost difuzat pe micile ecrane din România în 2005 pe Antena 3 şi în 2006 pe TVR 1, iar reluarea lui pe B1 TV a fost prilejuită, în parte, de volumul omonim pe care Szasz l-a publicat, în 2008, la Editura Curtea Veche. Potrivit Cotidianul, Irina Szasz a afirmat că şi Antena 3 şi TVR 1 au primit reacţii din partea oficialilor chinezi. „TVR 1 şi Antena 3 l-au difuzat, Realitatea TV a preluat ştirea întâlnirii mele din 2005 cu Dalai Lama, iar toate cele trei posturi au avut probleme foarte mari cu ambasada”, a spus realizatoarea.
Reprezentanţii TVR 1, scrie Cotidianul, au confirmat că într-adevăr, au primit o scrisoare de la Ambasada Chinei prin care li se sugera să nu difuzeze documentarul. Potrivit Biroului de presă al TVR, citat de publicaţia mai sus amintită, postul public a difuzat pe 8 august 2006 filmul documentar al Irinei Szasz, deşi cu o zi înainte Ambasada Chinei trimisese către televiziunea publică o scrisoare în care îşi exprimase speranţa că documentarul urma să fie anulat, pe motiv că poziţia lui Dalai Lama este una politică. Tudor Giurgiu, preşedinte-director general al SRTv la acea dată, a răspuns oficialilor chinezi, subliniind că documentarul nu are ca temă relaţiile dintre China şi Tibet şi că în România dreptul la liberă exprimare a jurnalistului este consfinţit prin Constituţie.
În ceea ce priveşte difuzarea ştirii, în 2005, la Realitatea TV de spre întâlnirea cu Dalai Lama, Irina Szasz a fost contactată telefonic de Ambasada Chinei transmiţându-i-se ca niciodată să nu mai îndrăznească să intre în China. „După prima ştire despre întâlnirea mea cu Sfinţia Sa, difuzată de Realitatea TV, m-au sunat de la Ambasada Chineză. M-au întrebat cum de mi-am permis să mă duc în India, să mă întâlnesc cu Dalai Lama, în ce calitate am mers acolo. Am spus că sunt ziarist, sunt reporter, am tot dreptul să merg unde doresc eu”, a povestit Irina Szasz. Mai mult, ea a afirmat că reprezentanţii ambasadei au făcut referire la originea ei maghiară: „Mi-au spus lucrul extrem de straniu că trebuie să ştiu că România nu acceptă autonomiile şi că nu ar trebui să mă-ntâlnesc cu personalităţi din lume care susţin autonomiile. De asemenea, mi-au transmis ca niciodată să nu îndrăznesc să intru în China”.
Documentarul „CuMinte la Dalai Lama”, produs în 2005, cuprinde un interviu cu Dalai Lama, realizat în Palatul Regal din Dharamsala şi mărturii ale refugiaţilor tibetani, ale călugărilor şi ale iniţiaţilor budişti. Primul pas făcut de Irina Szasz a fost să intre în contact cu casa regală tibetană, aflată de mai bine de 40 de ani în exil în nordul Indiei, la Dharamsala. A urmat o corespondenţă, în urma căreia a obţinut aprobarea pentru a realiza un interviu. A fost chemată apoi la Dharamsala cu trei zile înainte de data programată, rămânând acolo timp de două săptămâni. Următoarea lună şi-a petrecut-o la graniţa cu Tibetul, într-o mănăstire budistă.
Premiul Nobel pentru Pace
Acum în vârstă de 75 de ani, Dalai Lama trăieşte în exil în India din 1959, an în care, în urma unei revolte anti-chineze nereuşite, a fost nevoit să părăsească Tibetul.
Tenzin Gyatso, al 14-lea Dalai Lama, este al 5-lea copil dintre cei 16 din familia sa din satul Taktser din provincia tibetană Amdo şi a fost numit succesorul celui de-al 13-lea Dalai Lama de la vârsta de doi ani.
Născut la 6 iulie 1935, Dalai Lama a fost proclamat, la numai cinci ani, noul lider spiritual al Tibetului şi a lăsat în urmă satul natal şi copilăria pentru a începe educaţia monastică. 10 ani mai târziu, în 1950, el a preluat şi puterea politică, la o lună după invadarea Tibetului de către China.
În 1954, Dalai Lama a mers la Beijing pentru a vorbi cu conducătorul Chinez Mao Zedong şi a fost ales preşedinte al Congresului National Chinez. Totuşi, după căderea mişcării rezistenţei tibetane din 1959, Dalai Lama s-a retras în India.
Dalai Lama a primit Premiul Nobel pentru Pace, în 1989, iar la 17 octombrie 2007, în prezenţa preşedintelui SUA de atunci, George W. Bush, i-a fost acordată, la Washington DC, Medalia de Aur a Congresului, cea mai importantă onoare americană care-i poate reveni unui civil.
Budismul, vechi de peste 1300 de ani în Tibet
Acum mai bine de 1300 de ani Tibetul era o mare putere militară, imperiul său întinzându-se în China şi India, pe Drumul Mătăsii. În această perioadă a apărut şi budismul în Tibet, adus la curtea regală de marii înţelepţi indieni.
Aici, Buddha cel viu, numit Bodhisattva, a venit în Tibet să-şi salveze poporul, sub chipul lui Dalai Lama. La început, non-violenţa budismului a fost privită cu suspiciune, oamenii de rând fiind mulţumiţi cu zeii lor. Mai mult decât atât, o religie filosofică precum budismul, care nu se închina vreunui zeu, era înţeleasă greşit şi chiar dispreţuită. În acele vremuri doar câţiva nobili stăpâneau pământul, iar ţăranii care îl lucrau, fapt pentru care cei care se năşteau săraci nu aveau nicio şansă de a realiza mai mult în viaţă. Budismul, însă, a venit cu şanse noi, el predicând egalitatea între oameni. Pentru că în mănăstirile budiste ierarhia avea la bază meritele personale şi chiar şi un ţăran obişnuit putea ajunge în fruntea mănăstirii, oamenii au început să ia cu asalt astfel de locuri.
La început, pe măsură ce pătrundea tot mai mult în Tibet, fiecare regiune avea propria sa variantă despre religie şi diferite secte budiste conduceau ţinuturile Tibetului, fiindcă fiecare sectă avea propria ierarhie, propriile concepţii şi ritualuri. Potrivit profesorului de Studii de Budism Indo-Tibetan, Robert A. F. Thurman, de la Universitatea din Columbia – SUA, această situaţie a durat între 500 şi 1000 de ani. „Budişti cu adevărat putem spune că au devenit abia după 500 de ani, în sensul în care budismul promovează pacea, respectă viaţa oricărei fiinţe şi are ca scop iluminarea transcendentă, nu bogăţia sau puterea”, este de părere profesorul Thurman.
Budismul avea să se dezvolte în timpul hanului Kublai – nepotul lui Genghis Han, când a luat locul confucianismului. Kublai a înţeles că pentru a stăpâni China şi numeroasele ei neamuri, sabia nu-i era de ajuns. Avea nevoie de ceva ce China cunoscuse deja - o filosofie care era mai mult decât o religie. Astfel, în 1253, a fost chemat la curtea hanului un înţelept, pe nume Phagpha, care aparţinea sectei Sakya a budismului tibetan şi era renumit pentru pioşenia şi cunoştinţele sale. Înţeleptul a rămas, se pare, 20 de ani la curtea hanului Kublai. „El a adus civilizaţia la curtea hanului. L-a convins pe acesta să înceteze masacrarea chinezilor. Când Kublai credea că într-o zonă sunt prea mulţi chinezi, îşi trimitea armata, care îi omora şi îi arunca într-un lac. Dar apoi Phagpha l-a învăţat budismul şi Kublai a devenit un om pios”, afirmă profesorul Thurman. Astfel, un simplu călugăr budist a devenit primul preot-rege care a condus Tibetul unit, iar generaţii de călugări Sakya au condus Tibetul, sub ocrotirea descendenţilor lui Kublai până în secolul al XIV-lea, când mongolii au fost detronaţi şi alungaţi din China.
Ideea de reincarnare a fost introdusă de Gredun Truppa, un discipol al unui înţelept budist, care împreună cu discipolii săi au înfiinţat o nouă sectă: Gelugpa, „Model de virtute”. Pentru a se deosebi de alte secte, membrii ei purtau pălării galbene, în locul celor roşii, tradiţionale. Cu puţin înainte să moară, Gredun Truppa şi-a adunat discipolii şi le-a spus să nu plângă, deoarece avea să se întoarcă în curând printre ei, prin reîncarnare. Aceasta rezolva problema oricărui conducător fără urmaşi, fiind o idee extrem de folositoare, întrucât le-a permis călugărilor să conducă generaţiile următoare, fără să se căsătorească şi să aibă urmaşi. La 84 de ani, Gredun Truppa şi-a părăsit corpul muritor. Conform profeţiei sale, el s-a reîncarnat în Gedin Gyatso, care, la rândul său, s-a reîncarnat în Sonam Gyatso. În 1576, hanul Altan, descendent al hanului Kublai, l-a invitat în Mongolia pe Sonam Gyatso. Scopul hanului era de a-şi întări supremaţia, asupra triburilor mongole, dar şi asupra altor descendenţi ai lui Kublai care îl contestau. Faptul că Sonam Gyatso era reîncarnarea lui Dalai Lama, conta extrem de mult pentru Altan. Mai mult decât atât, Altan, după ce în faţa tuturor, l-a declarat pe Sonam Gyatso reîncarnarea lui Phagpha, sfătuitorul hanului Kublai, s-a declarat pe sine însuşi reîncarnarea marelui han Kublai. Astfel, Altan i-a atribuit lui Sonam Gyatso titlul de „Dalai Lama” sau „Ocean de înţelepciune”, iar a treia reîncarnare, Sonam Gyatso devenea al treilea Dalai Lama. Călugărul nomad Gredum Truppa avea să fie cunoscut de acum drept primul Dalai Lama din Tibet.
Liana Mureşan
Ministerul Afacerilor Externe, dar şi fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, nu văd cu ochi buni vizita liderului spiritual al Tibetului.
În decembrie 2008, europarlamentarul Laszlo Tőkes a lansat o invitaţie liderului spiritual al Tibetului, Dalai Lama, pentru a veni într-o vizită în Transilvania, împreună cu primul ministru al Guvernului Tibetului din exil, profesorul Samdong Rinpoche.
Nu demult, potrivit semnalului oficial, primit sub formă de scrisoare, Dalai Lama va sosi în România în satul natal al lui Kőrősi Csoma Sándor, considerat întemeietorul Tibetologiei.
Kőrősi Csoma Sándor s-a născut în 1784, într-o familie săracă de secui, al şaselea copil, fiul unui grănicer. A urmat Colegiul Bethlen din Aiud după care şi-a urmat studiile în Germania, la Heidelberg şi Göttingen, reuşind performanţa de a cunoaşte 13 limbi străine. În 1819 a fost pentru puţină vreme şi la Bucureşti, de unde a plecat în Orient, la Constantinopol. Îşi continuă periplul, prin Cipru, Beirut şi Tripoli, Bagdad, Teheran, Kabul, şi în cele din urmă în India. În căutarea originilor maghiarilor, Kőrősi Csoma Sándor s-a stabilit în Orient, în Laddakh, în Tibetul indian, acolo unde şi-a dedicat viaţa studiului limbii tibetane. În timp ce locuia în mănăstirea Zangla din Zanskar, în 1823, a scris primul dicţionar tibetan-englez. Opt ani mai târziu, a publicat Gramatica şi dicţionarul limbii tibetane. Kőrősi Csoma Sándor a murit în 1842, în Darjeeling, el fiind considerat întemeietorul Tibetologiei.
Autorităţile române nu au formulat invitaţii
Acceptul lui Dalai Lama de a veni în România în toamna acestui an a generat o serie de reacţii din partea Ministerului de Afaceri Externe (MAE). Potrivit Mediafax, MAE a comunicat că autorităţile române nu au formulat invitaţii către Dalai Lama sau reprezentanţii săi pentru a vizita România, iar Bucureştiul recunoaşte existenţa unei singure Chine, din care face parte şi Tibetul. „România recunoaşte principiul existenţei unei singure Chine, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Populare Chineze şi apartenenţa Tibetului la aceasta. Orice contacte ale oficialităţilor române cu reprezentanţi ai Regiunii Autonome Tibet sunt convenite pe canale diplomatice, în cadrul relaţiilor dintre România şi R.P. Chineză”, se arată într-un comunicat al MAE, remis presei.
De asemenea, reprezentanţii MAE lasă să se înţeleagă că nu vor exista contacte cu liderul spiritual tibetan în timpul vizitei sale. Potrivit MAE, orice contacte ale oficialităţilor române cu reprezentanţi ai Regiunii Autonome Tibet sunt convenite pe canale diplomatice, în cadrul relaţiilor dintre România şi Republica Populară Chineză, menţionează agenţia.
De altfel, o vizită similară a lui Dalai Lama în România a fost stopată şi acum doi ani de MAE, în urma unor presiuni exercitate pe canale discrete. Motivul concret este problema Tibetului, punctul cel mai nevralgic al Chinei, care reacţionează extrem de dur la orice acţiune derulată în favoarea cauzei tibetane.
Iliescu dă avertismente
Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu a avertizat că vor fi o serie de consecinţe nu tocmai plăcute pe plan diplomatic şi este convins că relaţiile cu China, în special cele economice, se vor înrăutăţi din această cauză. „O astfel de invitaţie trebuie foarte bine cumpănită. Nu o faci aşa, deodată, că aşa ţi-a venit ţie. O vizită a lui Dalai Lama în România ar avea drept consecinţă directă stricarea relaţiilor pe care ţara noastră le are cu China. China nu o să privească niciodată o astfel de invitaţie cu ochi buni. Desigur, e posibil ca prezenţa lui Dalai Lama la noi în ţară să îmbunătăţească oarecum, ca idee, şi relaţiile pe care le avem cu statele occidentale. Revin la ideea că o astfel de invitaţie trebuia, însă, foarte bine cumpănită înainte de a fi lansată. Bine că Laszlo Tőkes e persoană independentă şi invitaţia nu a fost făcută de la un nivel mult mai înalt. Totuşi, Laszlo Tőkes este europarlamentar român”, a avertizat fostul preşedinte al României, Ion Iliescu.
Preşedinţi criticaţi
Întâlnirile lui Dalai Lama cu oficiali străini au fost criticate constant de Beijing, care vede în liderul spiritual tibetan o ameninţare la adresa unităţii ţării.
De criticile Chinei nu a scăpat nici preşedintele american Barack Obama, care a avut, în luna februarie a acestui an, o întrevedere cu Dalai Lama. O întâlnire a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy cu liderul spiritual tibetan, în 2008, la Gdansk, a stârnit, de asemenea, nemulţumirea Beijingului, care şi-a anulat prezenţa la summitul UE-China, programat la puţin timp după, cu toate că Sarkozy a precizat că discuţia cu Dalai Lama nu a presupus recunoaşterea de către Franţa a independenţei Tibetului.
Irina Szasz: „Mi-au transmis ca niciodată să nu îndrăznesc să intru în China”
Adversităţile autorităţilor chineze faţă de liderul spiritual tibetan nu se manifestă doar la nivel oficial. Un documentar – CuMinte la Dalai Lama - realizat de jurnalista Irina Szasz, în 2005, şi difuzat pe unele posturi de televiziune au generat reacţii ale Ambasadei Chinei în România. Mai mult decât atât, la începutul anului trecut, după ce B1TV a promovat timp de o săptămână difuzarea documentarului, conducerea postului de televiziune a hotărât pe ultima sută de metri să fie înlocuit în grila de programe cu reality show-ul Monicăi Columbeanu. Ulterior, potrivit Cotidianul, Irina Szasz a aflat cu ajutorul unor surse din interiorul B1 TV că, filmul nu a mai fost difuzat la cererea expresă a Ambasadei Chinei.
Conducerea postului de televiziune a susţinut la acea dată că decizia nedifuzării documentarului a fost doar „o decizie internă”.
Încercarea de blocare a difuzării documentarului Irinei Szasz pe un post de televiziune nu a fost prima intervenţie de acest gen al oficialilor chinezi în România. Astfel, documentarul a mai fost difuzat pe micile ecrane din România în 2005 pe Antena 3 şi în 2006 pe TVR 1, iar reluarea lui pe B1 TV a fost prilejuită, în parte, de volumul omonim pe care Szasz l-a publicat, în 2008, la Editura Curtea Veche. Potrivit Cotidianul, Irina Szasz a afirmat că şi Antena 3 şi TVR 1 au primit reacţii din partea oficialilor chinezi. „TVR 1 şi Antena 3 l-au difuzat, Realitatea TV a preluat ştirea întâlnirii mele din 2005 cu Dalai Lama, iar toate cele trei posturi au avut probleme foarte mari cu ambasada”, a spus realizatoarea.
Reprezentanţii TVR 1, scrie Cotidianul, au confirmat că într-adevăr, au primit o scrisoare de la Ambasada Chinei prin care li se sugera să nu difuzeze documentarul. Potrivit Biroului de presă al TVR, citat de publicaţia mai sus amintită, postul public a difuzat pe 8 august 2006 filmul documentar al Irinei Szasz, deşi cu o zi înainte Ambasada Chinei trimisese către televiziunea publică o scrisoare în care îşi exprimase speranţa că documentarul urma să fie anulat, pe motiv că poziţia lui Dalai Lama este una politică. Tudor Giurgiu, preşedinte-director general al SRTv la acea dată, a răspuns oficialilor chinezi, subliniind că documentarul nu are ca temă relaţiile dintre China şi Tibet şi că în România dreptul la liberă exprimare a jurnalistului este consfinţit prin Constituţie.
În ceea ce priveşte difuzarea ştirii, în 2005, la Realitatea TV de spre întâlnirea cu Dalai Lama, Irina Szasz a fost contactată telefonic de Ambasada Chinei transmiţându-i-se ca niciodată să nu mai îndrăznească să intre în China. „După prima ştire despre întâlnirea mea cu Sfinţia Sa, difuzată de Realitatea TV, m-au sunat de la Ambasada Chineză. M-au întrebat cum de mi-am permis să mă duc în India, să mă întâlnesc cu Dalai Lama, în ce calitate am mers acolo. Am spus că sunt ziarist, sunt reporter, am tot dreptul să merg unde doresc eu”, a povestit Irina Szasz. Mai mult, ea a afirmat că reprezentanţii ambasadei au făcut referire la originea ei maghiară: „Mi-au spus lucrul extrem de straniu că trebuie să ştiu că România nu acceptă autonomiile şi că nu ar trebui să mă-ntâlnesc cu personalităţi din lume care susţin autonomiile. De asemenea, mi-au transmis ca niciodată să nu îndrăznesc să intru în China”.
Documentarul „CuMinte la Dalai Lama”, produs în 2005, cuprinde un interviu cu Dalai Lama, realizat în Palatul Regal din Dharamsala şi mărturii ale refugiaţilor tibetani, ale călugărilor şi ale iniţiaţilor budişti. Primul pas făcut de Irina Szasz a fost să intre în contact cu casa regală tibetană, aflată de mai bine de 40 de ani în exil în nordul Indiei, la Dharamsala. A urmat o corespondenţă, în urma căreia a obţinut aprobarea pentru a realiza un interviu. A fost chemată apoi la Dharamsala cu trei zile înainte de data programată, rămânând acolo timp de două săptămâni. Următoarea lună şi-a petrecut-o la graniţa cu Tibetul, într-o mănăstire budistă.
Premiul Nobel pentru Pace
Acum în vârstă de 75 de ani, Dalai Lama trăieşte în exil în India din 1959, an în care, în urma unei revolte anti-chineze nereuşite, a fost nevoit să părăsească Tibetul.
Tenzin Gyatso, al 14-lea Dalai Lama, este al 5-lea copil dintre cei 16 din familia sa din satul Taktser din provincia tibetană Amdo şi a fost numit succesorul celui de-al 13-lea Dalai Lama de la vârsta de doi ani.
Născut la 6 iulie 1935, Dalai Lama a fost proclamat, la numai cinci ani, noul lider spiritual al Tibetului şi a lăsat în urmă satul natal şi copilăria pentru a începe educaţia monastică. 10 ani mai târziu, în 1950, el a preluat şi puterea politică, la o lună după invadarea Tibetului de către China.
În 1954, Dalai Lama a mers la Beijing pentru a vorbi cu conducătorul Chinez Mao Zedong şi a fost ales preşedinte al Congresului National Chinez. Totuşi, după căderea mişcării rezistenţei tibetane din 1959, Dalai Lama s-a retras în India.
Dalai Lama a primit Premiul Nobel pentru Pace, în 1989, iar la 17 octombrie 2007, în prezenţa preşedintelui SUA de atunci, George W. Bush, i-a fost acordată, la Washington DC, Medalia de Aur a Congresului, cea mai importantă onoare americană care-i poate reveni unui civil.
Budismul, vechi de peste 1300 de ani în Tibet
Acum mai bine de 1300 de ani Tibetul era o mare putere militară, imperiul său întinzându-se în China şi India, pe Drumul Mătăsii. În această perioadă a apărut şi budismul în Tibet, adus la curtea regală de marii înţelepţi indieni.
Aici, Buddha cel viu, numit Bodhisattva, a venit în Tibet să-şi salveze poporul, sub chipul lui Dalai Lama. La început, non-violenţa budismului a fost privită cu suspiciune, oamenii de rând fiind mulţumiţi cu zeii lor. Mai mult decât atât, o religie filosofică precum budismul, care nu se închina vreunui zeu, era înţeleasă greşit şi chiar dispreţuită. În acele vremuri doar câţiva nobili stăpâneau pământul, iar ţăranii care îl lucrau, fapt pentru care cei care se năşteau săraci nu aveau nicio şansă de a realiza mai mult în viaţă. Budismul, însă, a venit cu şanse noi, el predicând egalitatea între oameni. Pentru că în mănăstirile budiste ierarhia avea la bază meritele personale şi chiar şi un ţăran obişnuit putea ajunge în fruntea mănăstirii, oamenii au început să ia cu asalt astfel de locuri.
La început, pe măsură ce pătrundea tot mai mult în Tibet, fiecare regiune avea propria sa variantă despre religie şi diferite secte budiste conduceau ţinuturile Tibetului, fiindcă fiecare sectă avea propria ierarhie, propriile concepţii şi ritualuri. Potrivit profesorului de Studii de Budism Indo-Tibetan, Robert A. F. Thurman, de la Universitatea din Columbia – SUA, această situaţie a durat între 500 şi 1000 de ani. „Budişti cu adevărat putem spune că au devenit abia după 500 de ani, în sensul în care budismul promovează pacea, respectă viaţa oricărei fiinţe şi are ca scop iluminarea transcendentă, nu bogăţia sau puterea”, este de părere profesorul Thurman.
Budismul avea să se dezvolte în timpul hanului Kublai – nepotul lui Genghis Han, când a luat locul confucianismului. Kublai a înţeles că pentru a stăpâni China şi numeroasele ei neamuri, sabia nu-i era de ajuns. Avea nevoie de ceva ce China cunoscuse deja - o filosofie care era mai mult decât o religie. Astfel, în 1253, a fost chemat la curtea hanului un înţelept, pe nume Phagpha, care aparţinea sectei Sakya a budismului tibetan şi era renumit pentru pioşenia şi cunoştinţele sale. Înţeleptul a rămas, se pare, 20 de ani la curtea hanului Kublai. „El a adus civilizaţia la curtea hanului. L-a convins pe acesta să înceteze masacrarea chinezilor. Când Kublai credea că într-o zonă sunt prea mulţi chinezi, îşi trimitea armata, care îi omora şi îi arunca într-un lac. Dar apoi Phagpha l-a învăţat budismul şi Kublai a devenit un om pios”, afirmă profesorul Thurman. Astfel, un simplu călugăr budist a devenit primul preot-rege care a condus Tibetul unit, iar generaţii de călugări Sakya au condus Tibetul, sub ocrotirea descendenţilor lui Kublai până în secolul al XIV-lea, când mongolii au fost detronaţi şi alungaţi din China.
Ideea de reincarnare a fost introdusă de Gredun Truppa, un discipol al unui înţelept budist, care împreună cu discipolii săi au înfiinţat o nouă sectă: Gelugpa, „Model de virtute”. Pentru a se deosebi de alte secte, membrii ei purtau pălării galbene, în locul celor roşii, tradiţionale. Cu puţin înainte să moară, Gredun Truppa şi-a adunat discipolii şi le-a spus să nu plângă, deoarece avea să se întoarcă în curând printre ei, prin reîncarnare. Aceasta rezolva problema oricărui conducător fără urmaşi, fiind o idee extrem de folositoare, întrucât le-a permis călugărilor să conducă generaţiile următoare, fără să se căsătorească şi să aibă urmaşi. La 84 de ani, Gredun Truppa şi-a părăsit corpul muritor. Conform profeţiei sale, el s-a reîncarnat în Gedin Gyatso, care, la rândul său, s-a reîncarnat în Sonam Gyatso. În 1576, hanul Altan, descendent al hanului Kublai, l-a invitat în Mongolia pe Sonam Gyatso. Scopul hanului era de a-şi întări supremaţia, asupra triburilor mongole, dar şi asupra altor descendenţi ai lui Kublai care îl contestau. Faptul că Sonam Gyatso era reîncarnarea lui Dalai Lama, conta extrem de mult pentru Altan. Mai mult decât atât, Altan, după ce în faţa tuturor, l-a declarat pe Sonam Gyatso reîncarnarea lui Phagpha, sfătuitorul hanului Kublai, s-a declarat pe sine însuşi reîncarnarea marelui han Kublai. Astfel, Altan i-a atribuit lui Sonam Gyatso titlul de „Dalai Lama” sau „Ocean de înţelepciune”, iar a treia reîncarnare, Sonam Gyatso devenea al treilea Dalai Lama. Călugărul nomad Gredum Truppa avea să fie cunoscut de acum drept primul Dalai Lama din Tibet.
Liana Mureşan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1834 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.