Seful Consiliului Rumanesc din Serbia, anchetat de poliţia sarba
Încercările de a suprima orice posibilă iniţiativă politică românească iau amploare.
Românii din Timoc sunt luaţi în vizorul preşedintelui sârb şi al serviciilor secrete.
Şeful secretariatului Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia(CNMNRS) şi preşedintele Consiliului Local pe plasa Petrovăţ al Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, a fost astăzi 7 mai 2010, anchetat de Politia sârbă.
În cadrul anchetei, acelaşi inspector de poliţie Goran Kozar, care este responsabil şi de anchetarea altor români/vlahi din zonă, i-a solicitat să-i spună numele celor care fac parte din organizaţia politică românească şi are l-au ajutat în strângerea listelor pentru alegerea noului CNMNR. Demici a refuzat spunând că ceea i se cere, este poliţie politică, transmite corespondentul Romanian Global News.
Alături de aceştia, încă 200 de români din zona Petrovat, din cei care sunt pe listele actualei conduceri a CNMNR, au fost anchetaţi, procedurile premergătoare procesului fiind începute de către procurorul general Denić Momčilo din Belgrad, el lucrand înainte în Kosovo şi fiind specializat în anchete politice.
Olghiţa Karanovici, secretarul tehnic al CNMNRS a fost la rândul său interogată timp de 2 ore zilele trecute de către comandantul Inspectoratului de Poliţie din Pojarevăţ, Goran Todorovic.
Alti români au fost interogaţi timp de 15 minute, fiind întrebaţi cu privire la coloritul politic şi dacă au semnat sau nu pe cererea de înregistrare în listele electorale.
Continuarea represaliilor
Acest nou şir de represalii este o continuare a acţiunilor ofensive lansate la adresa românilor şi a vlahilor din Serbia. Poliţia şi procuratura sârbă au chemat şi pe data de 29 aprilie români/vlahi din localităţile Dubocka şi Starcevo de lângă Petrovat pentru a fi anchetaţi, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.
Cu toate că ambasadorul României la Belgrad Ioan Macovei a avut discuţii la cel mai înalt nivel cu autorităţile sârbe, cerând explicaţii legat de gravele evenimente din Timoc, poliţia şi procuratura continuă campania de intimidare a populaţiei româneşti/vlahe din zonă, chemând în anchetă în special femei în vârstă şi bătrâni, care consideră poliţia sârbă pot fi mai uşor intimidaţi şi făcuţi să semneze ce vrea poliţia.
Scopul operaţiunii poliţiei sârbe este aparent intimidarea cetăţenilor minorităţii rumâne înainte de alegerile pentru consiliile naţionale, programate pentru data de 6. iunie, ca şi încheierea asimilării, care acum ia forma unei asimilări forţate. Aparent, în spatele operaţiunilor de poliţie politică îndreptate împotriva românilor ar sta cele mai marcante personalităţi din Serbia, vehiculându-se chiar numele presedintelui Boris Tadici, si ministrului de interne Ivita Dacic , toate în colaborare cu serviciile secrete sârbe.
Cu privire la acest aspect delicat al relatiilor româno-sarbe, ambasadorul României la Belgrad a avut întâlniri cu autorităţile sârbe pentru a cere explicaţii. În schimb, Comisiile de Politică Externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, Ministerul de Externe al României şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu au avut nici o reacţie oficială până acum.
Preşedintele Camerei Deputaţilor a subliniat importanţa conservării limbii şi identităţii comunităţii şi a remarcat că legislativul român respinge diviziunile artificiale ce împiedică un asemenea demers. Roberta Anastase a subliniat sprijinul ferm pe care legislativul de la Bucureşti, precum şi statul român, îl acordă românilor de pretutindeni şi a trecut în revistă evoluţiile legislative recente în acest sens.
Contactat de Romanian Global News senatorul Viorel Badea, Vicepreşedinte al Comisiei de Politică Externă a Senatului României şi senator pentru românii din Europa, a declarat că este profund îngrijorat de evoluţia evenimentelor legate de comunitatea românească din Timoc în această perioadă electorală. În acest sens va avea consultări la Bor în cel mai scurt timp cu liderii românilor/vlahilor din zonă pentru a şti exact ce acţiuni trebuiesc întreprinse.
Aşa arată declaraţia dată de un alt roman/vlah anchetat de poliţia sârbă:
Republica Serbia
Ministerul Afacerilor Interne
Direcţia Poliţiei U1 Nr. 390
Inspectoratul de Poliţie Pojarevăţ
OKP-OPK
Nr. KU-PU1-390/10
Astăzi 05.05.2010
Declaraţia oficială privind informaţiile obţinute de la cetăţean
Cetăţeanul Darko Angeloski, muncitor de profesie, născut în data de 23.07.1974., în Petrovăţ, plasa Petrovăţ, fiul lui Jivko, cod numeric personal 2307974763813, cu domiciliul în Petrovăţ, plasa Petrovăţ, str. Moše Pijade, nr. 15, pe data de 05.05.2010, Inspectoratul de Poliţie Pojarevăţ, Secţia de Poliţie Petrovăţ, la cererea procuraturii din Pojarevăţ, a dat funcţionarului autorizat al Ministerului de Interne al Republicii Serbia, Inspectoratul de Poliţie Pojarevăţ, în Petrovăţ, pe baza alineatului 2. articolul 225. din Legea penală, următoarele informaţii:
Sunt membru Consiliului Local al Partiei Democrate a Rumânilor din Sârbie, a cărui sediu este în Petrovăţ, în cancelaria Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne. Preşedintele Consiliului Local al partidului menţionat este Dragan Demici din Răşanăţ care este, de asemenea, şeful secretariatului Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne. Am fost solicitat de mai multe ori, în ultimii doi ani, din partea consiliului local al partidului şi preşedintelui, la strângerea semnăturilor pentru alegerile locale şi naţionale din Serbia, în vederea sprijinirii Partidului Democrat al Rumânilor din Sârbie, deoarece am candidat şi eu însumi, adică am fost pe listele electorale pentru alegerile locale.
Cu această ocazie am colectat semnături pentru candidatură de la cetîţenii interesaţi din Petrovăţ şi împreună cu ei am legalizat aceste liste cu semnături la primăria şi judecătoria din Petrovăţ. De asemenea, am fost rugat, din partea lui Dragan Demici, la inceputul acestui an, să ajut la colectarea cererilor de înregistrare în listele electorale speciale şi, astfel, am participat la alegerile pentru reprezentanţii minorităţilor naţionale. Cu această ocazie am primit de la biroul Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne mai multe formulare, pe care le-am dat familiei şi prietenilor mei să le completeze şi să le semneze, iar aceste cereri completate (au existat 10-12) le-am predat în sediul Consiliului Naţional, lui Demici Dragan şi Trailovici Boian, pe care în principiu i-am găsit la birou.
Cu toată responsabilitatea, susţin că nu am completat, sau semnat nici o altă cerere decât a mea. În afară de mine, această ocupaţie care consta în colectarea astfel de cereri au avut-o şi alţi membri ai partidului şi simpatizanţi din populaţia rumânească, după instrucţiile de la birou consiliului local al partidului. Încă o dată subliniez că nu am completat alte cereri, cu excepţia cererii mele, precum şi faptul că nu am semnat în numele altor persoane. Este tot ce am de declarat.
Declaraţia oficială a fost citită cetăţeanului în conformitate cu articolul 226. alineatul 5 din Legea penală, iar acesta nu are obiecţii.
Angeloski Darko
Semnătura
Funcţionarul autorizat:
Semnătura
Sabin Ripan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 444 ori
Înapoi
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.