Dupa ce a fost favoritul contractelor pe bani publici, Ioan Purcsa a ajuns la zdup
Ioan Purcsa, administratorul firmelor Purcsa Prod SRL şi SC Pur Impuls SRL a fost condamnat, pe 8 aprilie, la un an închisoare şi la plata unei amenzi penale în valoare de 6.000 de lei, pentru săvârşirea infracţiunii de emitere filă CEC fără acoperire bancară.
Pedeapsa de un an închisoare provenea dintr-un alt dosar în care instanţa s-a pronunţat în 2007, Purcsa fiind condamnat atunci cu suspendare, pentru infracţiunile de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Pe data de 10 mai omul de afaceri a fost încarcerat în Penitenciarul Bistriţa.
Numele omului de afaceri bistriţean Ioan Purcsa este, de ani de zile, implicat în mai multe scandaluri. Ancheta în dosarul care s-a finalizat pentru Ioan Purcsa cu o pedeapsă de un an închisoare cu suspendare are drept început anul 2004. În acel an, potrivit procurorilor, Ioan Purcsa, în calitate de administrator al societăţilor Purcsa Prod SRL, Pur Impuls SRL şi Lunep Construct SRL, a fost suspectat de infracţiunile de înşelăciune, fals în înscrisuri şi înşelăciune. Anchetatorii au susţinut atunci că patronul s-ar fi făcut vinovat de substituire de motorină şi a altor produse petroliere pe care le-ar fi vândut printr-o staţie de benzină. Tot atunci, el ar fi întocmit mai multe facturi fiscale în care a consemnat operaţiuni nereale şi a înregistrat în contabilitate cheltuieli inexistente, având drept consecinţă neplata TVA în sumă de peste 500 de milioane lei vechi.
Cu toată implicarea în acest scandal, Purcsa reuşeşte să se numere în 2005 printre beneficiarii lucrărilor contractate de Consiliul Judeţean pentru refacerea infrastructurii după calamităţi. Instituţia, condusă de Gheorghe Marinescu (PSD) la acea vreme, atribuie prin procedura licitaţiei cu o singură sursă lucrarea de refacere după calamităţi a străzilor din satul Silivaşu de Câmpie firmei Pur Impuls SRL Beclean, administrată de Purcsa, pentru suma de 166 de milioane lei vechi fără TVA. Contractul a fost semnat la sfârşitul lunii octombrie 2005, firma omului de afaceri din Beclean fiind de altfel şi singura care a depus oferta pentru licitaţie.
Prin aceeaşi procedură de negociere cu o singură sursă, SC Pur Impuls SRL, prin Ioan Purcsa, obţine în aceeaşi perioadă şi contractul pentru refacerea străzilor din Silivaşu de Câmpie, dar şi lucrarea de refacere a unei străzi şi apărare de mal podeţ în localitatea Beudiu. Preţul lucrărilor contractate a fost de peste 83 de milioane lei vechi fără TVA.
Acelaşi Purcsa a construit prin firmele sale şi trei blocuri ANL în municipiul Bistriţa, pentru care a încasat de la stat, la acea vreme, peste 40 de miliarde de lei vechi.
Un an cu suspendare
După finalizarea anchetei de către procurori, dosarul cu numărul 270/190/2004, în care Ioan Purcsa este acuzat de înşelăciune, ajunge, în ianuarie 2005, pe masa magistraţilor Judecătoriei Bistriţa. În decembrie 2005, Purcsa ridică o excepţie de neconstituţionalitate şi astfel dosarul ajunge şi la Curtea Constituţională.
„În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale «sub aspectul condiţionării accesului la cauzele de nepedepsire sau de reducere a pedepselor, de plata prejudiciului cauzat până la primul termen de judecată», ceea ce contravine dispoziţiilor art. 23 alin. (11) din Constituţie, referitoare la prezumţia de nevinovăţie. De asemenea, autorul excepţiei consideră că sancţionarea diferenţiată a unor inculpaţi doar motivat de momentul achitării prejudiciului determină încălcarea prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii”, se menţionează în Decizia 285 din 28 martie 2006 (Decizia 285/2006) referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, emisă de Curtea Constituţională a României. Întrucât Judecătoria Bistriţa a apreciat că excepţia de neconstituţionalitate invocată era neîntemeiată, iar Avocatul Poporului a considerat că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, după analizarea articolelor de lege despre care se spunea că sunt neconstituţionale, CCR a reţinut următoarele: „prin Legea nr. 241/2005 se instituie măsuri de prevenire şi combatere a infracţiunilor de evaziune fiscală şi a unor infracţiuni aflate în legătura cu acestea, săvârşite de acei contribuabili care, în înţelesul legii, reprezintă «orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat». În conformitate cu art. 10 alin. (1) teza întâi din lege, criticat sub aspectul neconstituţionalităţii, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecata, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege organică infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi constituţionale, legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât şi condiţiile răspunderii juridice pentru această faptă. (…) În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală, se constată că prin dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 241/2005 nu se aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie de care beneficiază orice persoană în cursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, deoarece cazul de reducere a limitelor pedepsei instituit de legiuitor se aplică în funcţie de circumstanţele fiecărei cauze şi are drept scop recuperarea cât mai rapidă a prejudiciului adus bugetului de stat, neinstituindu-se astfel nici o prezumţie de vinovăţie a inculpatului trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală”, scrie în motivarea CCR. Ca urmare, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Purcsa este respinsă de judecătorii CCR.
După doi ani, dosarul ajunge în aprilie 2007 şi pe masa judecătorilor Curţii de Apel Cluj, care în cele din urmă dau sentinţa, confirmând de altfel, parţial, sentinţele emise de Judecătoria Bistriţa şi Tribunalul Bistriţa-Năsăud – condamnarea la un an închisoare cu suspendare pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
„În baza art.385 ind.15 pct.2 lit.d C.p.p. admite recursul promovat de inculpatul Purcsa Ioan împotriva deciziei penale nr.25/A/2007 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, pe care o casează împreună cu sentinţa penală nr.1537/2006 a Judecătoriei Bistriţa, numai cu privire la neaplicarea dispoziţiilor art.10 din Legea 241/2005 şi înlăturarea din dispozitivul sentinţei penale atacate a dispoziţiei privind comunicarea dispozitivului hotărârii definitive la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Rejudecând în aceste limite, în baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.i ind.1 C.p.p. încetează procesul penal privind pe inculpatul Purcsa Ioan, pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 13 din Legea nr.87/1994, cu aplicarea art.13 C.p. În baza art.10 alin.1 din Legea nr.241/2005 rap. la art. 91 lit.c C.p. aplică inculpatului sancţiunea de 500 lei, amendă administrativă. Menţine dispoziţiile sentinţei penale atacate în ceea ce priveşte pedepsele stabilite pentru infracţiunile de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, ca urmare a contopirii celor două pedepse. Înlătură din dispozitivul sentinţei penale atacate dispoziţia privind comunicarea dispozitivului hotărârii definitive la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Menţine restul dispoziţiilor hotărârilor atacate. Stabileşte onorariu apărător din oficiu în sumă de 100 lei, ce se va avansa din FMJ în favoarea av. Mandrea Mara Roxana. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 18.06.2007”, se menţionează în încheierea deciziei Curţii de Apel Cluj, în dosarul 270/190/2004.
CEC-urile fără acoperire l-au dus la zdup
Dosarul care îl face să ispăşească pedeapsa de un an închisoare primită cu suspendare este cel în care Ioan Purcsa, în calitate de administrator al SC Pur Impuls SRL, este acuzat de semnare a mai multor file de CEC fără acoperire bancară către firma Sandy Cola SRL, Beclean.
Astfel, în cursul anului 2008, Purcsa, în calitate de administrator al SC Pur Impuls SRL Beclean, a achiziţionat mărfuri şi a emis mai multe file cec fără a avea disponibilităţi de plată, întrucât Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud a dispus blocarea conturilor sale, pentru neplata din urmă cu mai mulţi ani a unor obligaţii fiscale către bugetul de stat în sumă de peste 11 milioane de lei. Despre blocarea conturilor sale, Ioan Purcsa era în deplină cunoştinţă.
În urma procesului care a avut loc la Judecătoria Bcelean în dosarul cu nr. 390/186/2009, instanţa l-a găsit vinovat pe Ioan Purcsa şi l-a condamnat, pe 8 aprilie 2010, la pedeapsa cu 6.000 de lei amendă penală. Întrucât fapta a fost comisă în cursul termenului de suspendare condiţionată, instanţa îi cumulează şi pedeapsa cu închisoarea.
„Condamnă pe inculpatul Purcsa Ioan pentru săvârşirea infracţiunii de emitere file cec fără acoperire bancară prev. de art. 84 al.1, pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal şi a art. 37 lit. „a” Cod penal , la pedeapsa de 6.000 lei amendă penală. Constată că această infracţiune a fost comisă în cursul termenului suspendării condiţionate acordată pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin S.P. nr. 1537/2006 a Judecătoriei Bistriţa (rămasă definitivă la data de 18.06.2007, conform D.P. nr. 25/A/28.02.2007 a Curţii de Apel Cluj). În baza dispoziţiilor art. 83 alin. 1 Cod penal , revocă suspendarea condiţionată acordată inculpatului pentru pedeapsa de 1 an închisoare sus menţionată, pedeapsă pe care o cumulează aritmetic cu prezenta pedeapsă – de 6.000 lei amendă penală – şi aplică inculpatului pedeapsa de 1 an închisoare ( în regim de detenţie ), la care se adaugă pedeapsa de 6.000 lei amendă penală. Face aplicarea dispoziţiilor art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. „a” Teza II şi lit. „b” Cod penal. Pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 63 ind. 1 Cod penal. Ia act că partea vătămată a renunţat la pretenţiile civile formulate. Obligă pe inculpat la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare cu inculpatul şi cu partea vătămată şi de la comunicare cu restul părţilor. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.04.2010”, se menţionează în soluţia dată de judecători.
A dispărut cu banii
Cazurile menţionate mai sus nu sunt singurele probleme ale lui Ioan Purcsa. În 2007, omul de afaceri a câştigat licitaţia pentru reabilitarea Şcolii Generale din comuna Matei, contract cu valoarea de 1.180.410 lei. Numai că firma lui Purcsa nu a executat decât o mică parte din lucrări, deşi i s-au virat aproximativ 500.000 de lei. Din aceşti bani au fost cumpărate materiale de construcţie, care însă, au fost folosite de firma lui Purcsa în altă parte. Mai mult de atât, Purcsa nu a mai fost de găsit. Pentru că lucrările de reabilitare nu au fost finalizate în timp util, a izbucnit scandalul. În prima zi a anului şcolar 2008 – 2009, prefectul judeţului de la acea vreme, Ioan Szilagyi, a efectuat o vizită de lucru la şcoala din Matei, unde a găsit numai molozuri şi mizerie, iar pe elevi la cursuri ce se ţineau în trei case închiriate. Drept urmare, Ioan Szilagyi a cerut, în calitate de prefect anchetarea primarului comunei Matei, Vasile Encian, dar şi a contabilului primăriei, Iacob Filipaş. Astfel Szilagyi a sesizat Curtea de Conturi şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie. În urma anchetei, procurorii au dispus trimiterea în judecată a primarului Encian şi a contabilului Filipaş.
Cu o lună înainte de a fi trimişi în judecată, Primăria Matei a câştigat în instanţă un proces intentat lui Ioan Purcsa, în vederea recuperării banilor achitaţi acestuia. Cei aproximativ 500.000 de lei, plus încă 400.000 de lei, penalităţi de întârziere, sumă calculată la data emiterii sentinţei – 18 martie 2009 – nu au fost nici la această dată recuperaţi de Primăria Matei.
Bănuit de credite false, de foştii angajaţi
Numele lui Ioan Purcsa a fost amestecat şi în scandalul legat de credite false contractate la BCR Beclean. Cel care a descoperit afacerea este un fost angajat al lui Purcsa, Andrei Fustos. Acesta a avut surpriza să constate în momentul în care a solicitat sucursalei BCR din municipiul Dej eliberarea unui card de salarii, că pe numele lui era contractat un împrumut bancar la BCR Beclean, în valoare de 30.000 de lei. Încercând să afle adevărul, Fustos a aflat că nu era singurul pe numele căruia existau credite bancare, alţi 14 foşti colegi de-ai săi de muncă la firma lui Purcsa – Purcsa Prod SRL - fiind în aceeaşi situaţie – în total 15 persoane.
Şapte dintre cei 15 au depus plângeri penale. Oamenii l-au bănuit pe Ioan Purcsa, singurul care a avut acces la copiile după cărţile de identitate şi la cărţile lor de muncă. Aceştia au aflat de faptul că pe numele lor au fost contractate, în anul 2007, nişte credite în momentul în care s-au pomenit cu somaţiile de plată emise de bancă pe numele lor. Potrivit oamenilor, creditele cu pricina erau de nevoie personale, sumele împrumutate fiind în majoritate de 15.000 de euro, pentru care nu era nevoie de garanţii bancare. În plus, unii aveau contractate chiar şi două credite – unul în lei şi altul în euro. O bună perioadă de timp nimeni nu a bănuit nimic, întrucât ratele erau plătite la timp, iar firma lui Purcsa la care erau oamenii angajaţi mergea ca pe roate încă sau cel puţin aşa credeau ei. La finele anului 2008, firma Purcsa Prod a intrat în faliment, iar ratele rămânând neplătite, oamenii au început să primească acasă notificări din partea băncii.
Liana Mureşan
Pedeapsa de un an închisoare provenea dintr-un alt dosar în care instanţa s-a pronunţat în 2007, Purcsa fiind condamnat atunci cu suspendare, pentru infracţiunile de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Pe data de 10 mai omul de afaceri a fost încarcerat în Penitenciarul Bistriţa.
Numele omului de afaceri bistriţean Ioan Purcsa este, de ani de zile, implicat în mai multe scandaluri. Ancheta în dosarul care s-a finalizat pentru Ioan Purcsa cu o pedeapsă de un an închisoare cu suspendare are drept început anul 2004. În acel an, potrivit procurorilor, Ioan Purcsa, în calitate de administrator al societăţilor Purcsa Prod SRL, Pur Impuls SRL şi Lunep Construct SRL, a fost suspectat de infracţiunile de înşelăciune, fals în înscrisuri şi înşelăciune. Anchetatorii au susţinut atunci că patronul s-ar fi făcut vinovat de substituire de motorină şi a altor produse petroliere pe care le-ar fi vândut printr-o staţie de benzină. Tot atunci, el ar fi întocmit mai multe facturi fiscale în care a consemnat operaţiuni nereale şi a înregistrat în contabilitate cheltuieli inexistente, având drept consecinţă neplata TVA în sumă de peste 500 de milioane lei vechi.
Cu toată implicarea în acest scandal, Purcsa reuşeşte să se numere în 2005 printre beneficiarii lucrărilor contractate de Consiliul Judeţean pentru refacerea infrastructurii după calamităţi. Instituţia, condusă de Gheorghe Marinescu (PSD) la acea vreme, atribuie prin procedura licitaţiei cu o singură sursă lucrarea de refacere după calamităţi a străzilor din satul Silivaşu de Câmpie firmei Pur Impuls SRL Beclean, administrată de Purcsa, pentru suma de 166 de milioane lei vechi fără TVA. Contractul a fost semnat la sfârşitul lunii octombrie 2005, firma omului de afaceri din Beclean fiind de altfel şi singura care a depus oferta pentru licitaţie.
Prin aceeaşi procedură de negociere cu o singură sursă, SC Pur Impuls SRL, prin Ioan Purcsa, obţine în aceeaşi perioadă şi contractul pentru refacerea străzilor din Silivaşu de Câmpie, dar şi lucrarea de refacere a unei străzi şi apărare de mal podeţ în localitatea Beudiu. Preţul lucrărilor contractate a fost de peste 83 de milioane lei vechi fără TVA.
Acelaşi Purcsa a construit prin firmele sale şi trei blocuri ANL în municipiul Bistriţa, pentru care a încasat de la stat, la acea vreme, peste 40 de miliarde de lei vechi.
Un an cu suspendare
După finalizarea anchetei de către procurori, dosarul cu numărul 270/190/2004, în care Ioan Purcsa este acuzat de înşelăciune, ajunge, în ianuarie 2005, pe masa magistraţilor Judecătoriei Bistriţa. În decembrie 2005, Purcsa ridică o excepţie de neconstituţionalitate şi astfel dosarul ajunge şi la Curtea Constituţională.
„În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale «sub aspectul condiţionării accesului la cauzele de nepedepsire sau de reducere a pedepselor, de plata prejudiciului cauzat până la primul termen de judecată», ceea ce contravine dispoziţiilor art. 23 alin. (11) din Constituţie, referitoare la prezumţia de nevinovăţie. De asemenea, autorul excepţiei consideră că sancţionarea diferenţiată a unor inculpaţi doar motivat de momentul achitării prejudiciului determină încălcarea prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii”, se menţionează în Decizia 285 din 28 martie 2006 (Decizia 285/2006) referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, emisă de Curtea Constituţională a României. Întrucât Judecătoria Bistriţa a apreciat că excepţia de neconstituţionalitate invocată era neîntemeiată, iar Avocatul Poporului a considerat că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, după analizarea articolelor de lege despre care se spunea că sunt neconstituţionale, CCR a reţinut următoarele: „prin Legea nr. 241/2005 se instituie măsuri de prevenire şi combatere a infracţiunilor de evaziune fiscală şi a unor infracţiuni aflate în legătura cu acestea, săvârşite de acei contribuabili care, în înţelesul legii, reprezintă «orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat». În conformitate cu art. 10 alin. (1) teza întâi din lege, criticat sub aspectul neconstituţionalităţii, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecata, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege organică infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi constituţionale, legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât şi condiţiile răspunderii juridice pentru această faptă. (…) În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală, se constată că prin dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 241/2005 nu se aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie de care beneficiază orice persoană în cursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, deoarece cazul de reducere a limitelor pedepsei instituit de legiuitor se aplică în funcţie de circumstanţele fiecărei cauze şi are drept scop recuperarea cât mai rapidă a prejudiciului adus bugetului de stat, neinstituindu-se astfel nici o prezumţie de vinovăţie a inculpatului trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală”, scrie în motivarea CCR. Ca urmare, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Purcsa este respinsă de judecătorii CCR.
După doi ani, dosarul ajunge în aprilie 2007 şi pe masa judecătorilor Curţii de Apel Cluj, care în cele din urmă dau sentinţa, confirmând de altfel, parţial, sentinţele emise de Judecătoria Bistriţa şi Tribunalul Bistriţa-Năsăud – condamnarea la un an închisoare cu suspendare pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
„În baza art.385 ind.15 pct.2 lit.d C.p.p. admite recursul promovat de inculpatul Purcsa Ioan împotriva deciziei penale nr.25/A/2007 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, pe care o casează împreună cu sentinţa penală nr.1537/2006 a Judecătoriei Bistriţa, numai cu privire la neaplicarea dispoziţiilor art.10 din Legea 241/2005 şi înlăturarea din dispozitivul sentinţei penale atacate a dispoziţiei privind comunicarea dispozitivului hotărârii definitive la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Rejudecând în aceste limite, în baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.i ind.1 C.p.p. încetează procesul penal privind pe inculpatul Purcsa Ioan, pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 13 din Legea nr.87/1994, cu aplicarea art.13 C.p. În baza art.10 alin.1 din Legea nr.241/2005 rap. la art. 91 lit.c C.p. aplică inculpatului sancţiunea de 500 lei, amendă administrativă. Menţine dispoziţiile sentinţei penale atacate în ceea ce priveşte pedepsele stabilite pentru infracţiunile de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, ca urmare a contopirii celor două pedepse. Înlătură din dispozitivul sentinţei penale atacate dispoziţia privind comunicarea dispozitivului hotărârii definitive la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Menţine restul dispoziţiilor hotărârilor atacate. Stabileşte onorariu apărător din oficiu în sumă de 100 lei, ce se va avansa din FMJ în favoarea av. Mandrea Mara Roxana. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 18.06.2007”, se menţionează în încheierea deciziei Curţii de Apel Cluj, în dosarul 270/190/2004.
CEC-urile fără acoperire l-au dus la zdup
Dosarul care îl face să ispăşească pedeapsa de un an închisoare primită cu suspendare este cel în care Ioan Purcsa, în calitate de administrator al SC Pur Impuls SRL, este acuzat de semnare a mai multor file de CEC fără acoperire bancară către firma Sandy Cola SRL, Beclean.
Astfel, în cursul anului 2008, Purcsa, în calitate de administrator al SC Pur Impuls SRL Beclean, a achiziţionat mărfuri şi a emis mai multe file cec fără a avea disponibilităţi de plată, întrucât Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud a dispus blocarea conturilor sale, pentru neplata din urmă cu mai mulţi ani a unor obligaţii fiscale către bugetul de stat în sumă de peste 11 milioane de lei. Despre blocarea conturilor sale, Ioan Purcsa era în deplină cunoştinţă.
În urma procesului care a avut loc la Judecătoria Bcelean în dosarul cu nr. 390/186/2009, instanţa l-a găsit vinovat pe Ioan Purcsa şi l-a condamnat, pe 8 aprilie 2010, la pedeapsa cu 6.000 de lei amendă penală. Întrucât fapta a fost comisă în cursul termenului de suspendare condiţionată, instanţa îi cumulează şi pedeapsa cu închisoarea.
„Condamnă pe inculpatul Purcsa Ioan pentru săvârşirea infracţiunii de emitere file cec fără acoperire bancară prev. de art. 84 al.1, pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal şi a art. 37 lit. „a” Cod penal , la pedeapsa de 6.000 lei amendă penală. Constată că această infracţiune a fost comisă în cursul termenului suspendării condiţionate acordată pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin S.P. nr. 1537/2006 a Judecătoriei Bistriţa (rămasă definitivă la data de 18.06.2007, conform D.P. nr. 25/A/28.02.2007 a Curţii de Apel Cluj). În baza dispoziţiilor art. 83 alin. 1 Cod penal , revocă suspendarea condiţionată acordată inculpatului pentru pedeapsa de 1 an închisoare sus menţionată, pedeapsă pe care o cumulează aritmetic cu prezenta pedeapsă – de 6.000 lei amendă penală – şi aplică inculpatului pedeapsa de 1 an închisoare ( în regim de detenţie ), la care se adaugă pedeapsa de 6.000 lei amendă penală. Face aplicarea dispoziţiilor art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. „a” Teza II şi lit. „b” Cod penal. Pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 63 ind. 1 Cod penal. Ia act că partea vătămată a renunţat la pretenţiile civile formulate. Obligă pe inculpat la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare cu inculpatul şi cu partea vătămată şi de la comunicare cu restul părţilor. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.04.2010”, se menţionează în soluţia dată de judecători.
A dispărut cu banii
Cazurile menţionate mai sus nu sunt singurele probleme ale lui Ioan Purcsa. În 2007, omul de afaceri a câştigat licitaţia pentru reabilitarea Şcolii Generale din comuna Matei, contract cu valoarea de 1.180.410 lei. Numai că firma lui Purcsa nu a executat decât o mică parte din lucrări, deşi i s-au virat aproximativ 500.000 de lei. Din aceşti bani au fost cumpărate materiale de construcţie, care însă, au fost folosite de firma lui Purcsa în altă parte. Mai mult de atât, Purcsa nu a mai fost de găsit. Pentru că lucrările de reabilitare nu au fost finalizate în timp util, a izbucnit scandalul. În prima zi a anului şcolar 2008 – 2009, prefectul judeţului de la acea vreme, Ioan Szilagyi, a efectuat o vizită de lucru la şcoala din Matei, unde a găsit numai molozuri şi mizerie, iar pe elevi la cursuri ce se ţineau în trei case închiriate. Drept urmare, Ioan Szilagyi a cerut, în calitate de prefect anchetarea primarului comunei Matei, Vasile Encian, dar şi a contabilului primăriei, Iacob Filipaş. Astfel Szilagyi a sesizat Curtea de Conturi şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie. În urma anchetei, procurorii au dispus trimiterea în judecată a primarului Encian şi a contabilului Filipaş.
Cu o lună înainte de a fi trimişi în judecată, Primăria Matei a câştigat în instanţă un proces intentat lui Ioan Purcsa, în vederea recuperării banilor achitaţi acestuia. Cei aproximativ 500.000 de lei, plus încă 400.000 de lei, penalităţi de întârziere, sumă calculată la data emiterii sentinţei – 18 martie 2009 – nu au fost nici la această dată recuperaţi de Primăria Matei.
Bănuit de credite false, de foştii angajaţi
Numele lui Ioan Purcsa a fost amestecat şi în scandalul legat de credite false contractate la BCR Beclean. Cel care a descoperit afacerea este un fost angajat al lui Purcsa, Andrei Fustos. Acesta a avut surpriza să constate în momentul în care a solicitat sucursalei BCR din municipiul Dej eliberarea unui card de salarii, că pe numele lui era contractat un împrumut bancar la BCR Beclean, în valoare de 30.000 de lei. Încercând să afle adevărul, Fustos a aflat că nu era singurul pe numele căruia existau credite bancare, alţi 14 foşti colegi de-ai săi de muncă la firma lui Purcsa – Purcsa Prod SRL - fiind în aceeaşi situaţie – în total 15 persoane.
Şapte dintre cei 15 au depus plângeri penale. Oamenii l-au bănuit pe Ioan Purcsa, singurul care a avut acces la copiile după cărţile de identitate şi la cărţile lor de muncă. Aceştia au aflat de faptul că pe numele lor au fost contractate, în anul 2007, nişte credite în momentul în care s-au pomenit cu somaţiile de plată emise de bancă pe numele lor. Potrivit oamenilor, creditele cu pricina erau de nevoie personale, sumele împrumutate fiind în majoritate de 15.000 de euro, pentru care nu era nevoie de garanţii bancare. În plus, unii aveau contractate chiar şi două credite – unul în lei şi altul în euro. O bună perioadă de timp nimeni nu a bănuit nimic, întrucât ratele erau plătite la timp, iar firma lui Purcsa la care erau oamenii angajaţi mergea ca pe roate încă sau cel puţin aşa credeau ei. La finele anului 2008, firma Purcsa Prod a intrat în faliment, iar ratele rămânând neplătite, oamenii au început să primească acasă notificări din partea băncii.
Liana Mureşan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- In acest week-end, frig si ninsori in Bistrita-Nasaud publicat în data de 22-01-2011
- Scandal la Penitenciar publicat în data de 27-02-2011
- Liga I, etapa a XX-a: Bistriţa a învins Sportul cu 1-0 publicat în data de 05-03-2011
- An de an, Primaria Bistrita reincepe ,,marea peticeala” publicat în data de 05-03-2011
- Împuşcături ca în Vestul sălbatic publicat în data de 19-03-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 924 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii