Comisia pentru politica externa intervine pentru romanii din Timoc
Comisia pentru politică externă a Parlamentului României s-a autosesizat în cazul presiunilor exercitate de autorităţile sârbe asupra românilor din Timoc, iar Titus Corlăţean a luat cuvântul în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cerând ca aceasta să reitereze solicitarea ca sârbii să respecte drepturile minorităţilor. Peste 200 de sârbi din Timoc au fost chemaţi la poliţie şi procuratură pentru a-şi retrage semnăturile de pe lista „Comunitatea vlahilor din Serbia”.
Comisia pentru politică externă a Parlamentului României s-a autosesizat în cazul presiunilor exercitate de autorităţile sârbe asupra românilor din Timoc, iar Titus Corlăţean a luat cuvântul în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cerând ca aceasta să reitereze solicitarea ca sârbii să respecte drepturile minorităţilor. Vă prezentăm mai jos reacţia acestuia la un articol apărut săptămâna trecută în Gazeta de Cluj şi Gazeta de Bistriţa.
“ Referitor la articolul intitulat „Şeful Consiliului Rumânesc din Serbia, anchetat de poliţia sârbă” apărut în „Gazeta de Bistriţa„ în data de 7 mai a.c., în textul căruia se menţionează lipsa de reacţie a instituţiilor statului român, între care şi Comisia pentru politică externă a Senatului, cu privire la acţiunile de intimidare a liderilor comunităţilor româneşti din Serbia, pentru o corectă informare a opiniei publice, vă transmit alăturat textul declaraţiei mele în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) în data de 29 aprilie a.c..
Documentul face referire la presiunile politice pe care autorităţile de la Belgrad le exercită, în cadrul actualului proces de desemnare a reprezentanţilor consiliilor minorităţilor naţionale, asupra membrilor comunităţilor româneşti, precum şi la actele de intimidare la care unii dintre aceştia sunt supuşi, acţiune considerată drept „inadmisibilă”.
Se condamnă, totodată, menţinerea de către autorităţile sârbe a distincţiei articifiale între comunitatea românească în Serbia şi cea „vlahă”, care ar avea o identitate distinctă.
Am cerut Adunării parlamentare a Consiliului Europei să reitereze solicitarea ca autorităţile sârbe să ia toate măsurile necesare pentru a se conforma standardelor europene în materie de protecţie a minorităţilor naţionale, inclusiv prin respectarea drepturilor minorităţii române.
Pe lângă membrii delegaţiei române prezenţi la Strasbourg, printre cei care au susţinut prin semnătura lor acest demers se numără şi prestigioşi parlamentari europeni precum Lluis Maria de Puig (Spania), Goran Lindblad (Suedia), Ana Guţu (Republica Moldova), John Austin şi John Tomlinson (Marea Britanie) sau Denis Badre (Franţa) sau Emanuelis Zingeris (Lituania).
Comisia pentru politică externă a Senatului va continua să promoveze în plan extern, prin pârghiile diplomaţiei parlamentare, interesele legitime ale României şi ale cetăţenilor săi din afara graniţelor.
Cu stimă,
Titus Corlăţean
Senator
Preşedinte al Comisiei pentru politică externă”
În continuare reproducem traducerea documentului la care face referire domnul Corlăţean:
„Declaraţie scrisă asupra „Situaţiei minorităţii române din Serbia”
În ultimele luni, am constatat nu puţine informaţii despre presiunile exercitate de către autorităţile sârbe împotriva comunităţii româneşti din această ţară.
Principala problemă rămâne distincţia artificială între acest grup recunoscut ca şi români şi celălalt, valahii, desi toţi vorbesc limba română.
Aceasta a condus la o situaţie inacceptabilă, aşa-zişii valahi nu au dreptul de a utiliza limba lor maternă în şcoala, în ciuda apelului APCE prin Rezoluţia 1632 (2008) asupra „Situaţia minorităţilor naţionale în Voivodina” şi Recomandarea 1845 (2008), amândouă adoptate în acelaşi an.
În procesul actuald e numire a reprezentanţilor consiliilor minorităţilor naţionale în Serbia, nu numai că această distincţie artificială convine autorităţilor sârbeşti, dar mai există de asemenea o presiune politică pe care autorităţile sârbe o exercită cu scopul de a influenţa rezultatul final al alegerilor. Intimidările la care au fost supuşi cei peste 50 de semnatari ai listei ”Comunitatea vlahilor din Serbia”, reprezintă o probă irefutabilă a acestui fenomen inadmisibil.
În acest context, noi credem că Adunarea trebuie să reitereze cererea sa autorităţilor sârbeşti de a lua măsurile necesare şi aşteptate pentru ca să se conformeze standardelor europene, inclusiv respectând drepturile minorităţilor româneşti.”
În 22 aprilie 50 de români din zona Petrovat au fost chemaţi la poliţia şi procuratura sârbă şi anchetaţi, la ordinele primite de la ministrul de interne de la Belgrad, Ivita Dacic. Cei 50 au semnat lista doctorului Pedrag Balasevic prin care se declară români, iar autorităţile sârbe încearcă să-i preseze să se retragă de pe această listă a Consiliului Naţional al românilor din zonă, transmite Romanian Global News.
Lideri ai românilor timoceni au cerut autorităţilor de la Belgrad încetarea imediată a acţiunilor de poliţie politică şi de înspăimântare practicate împotriva românilor/vlahilor din Timoc. În acelaşi timp aceiaşi lideri au făcut apel la autorităţile române să intervină ferm pe lângă guvernul de la Belgrad pentru a stopa campania pornită împotriva românilor/vlahilor din Timoc.
Delegaţia Comisiei Europene şi reprezentanţa Uniunii Europene au fost informate de liderii timoceni despre evenimentele din zonă, iar Ambasadorul României la Belgrad a avut întâlniri cu autorităţile sârbe pentru a cere explicaţii. În schimb, Comisiile de Politică Externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, Ministerul de Externe al României şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu au avut nici o reacţie oficială în primele zile.
Cu toate că ambasadorul României la Belgrad Ioan Macovei a avut discuţii la cel mai înalt nivel cu autorităţile sârbe, cerând explicaţii legat de gravele evenimente din Timoc, poliţia şi procuratura au continuat campania de intimidare a populaţiei româneşti/vlahe din zonă, chemând în anchetă în special femei în vârstă şi bătrâni, care consideră poliţia sârbă pot fi mai uşor intimidaţi şi făcuţi să semneze ce vrea poliţia. De altfel, corespondentul Romanian Global News a aflat că Primăria din Petrovat a pus la dispoziţie poliţiei şi procuraturii listele originale cu semnăturile pentru lista „dr. Pedrag Balasevic".
În 7 mai, şeful secretariatului Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia (CNMNRS) şi preşedintele Consiliului Local pe plasa Petrovăţ al Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, a fost anchetat de poliţia sârbă. În cadrul anchetei, acelaşi inspector de poliţie Goran Kozar, care este responsabil şi de anchetarea altor români/vlahi din zonă, i-a solicitat să-i spună numele celor care fac parte din organizaţia politică românească şi are l-au ajutat în strângerea listelor pentru alegerea noului CNMNR. Demici a refuzat spunând că ceea i se cere, este poliţie politică.
Alături de acesta, încă 200 de români din zona Petrovat, din cei care sunt pe listele actualei conduceri a CNMNR, au fost anchetaţi, procedurile premergătoare procesului fiind începute de către procurorul general Denić Momčilo din Belgrad, care a lucrat înainte în Kosovo, fiind specializat în anchete politice.
Ministrul pentru drepturile omului şi ale minorităţilor din Serbia, Svetozar Čiplić, deşi initial a acceptat să se întâlnească cu conducerea Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne (CNMNR), în ultima clipă a plecat împreună cu ministrul de interne, Ivica Dačić, adică cu cel care conduce operaţiunile antiromâneşti din Timoc, să viziteze Temerinul şi să participe la forumul „Tineretul şi securitatea", evitând întalnirea cu delegaţia românilor/vlahilor din Timoc, transmite Romanian Global News citând Timoc Press.
Diana Gabor
Comisia pentru politică externă a Parlamentului României s-a autosesizat în cazul presiunilor exercitate de autorităţile sârbe asupra românilor din Timoc, iar Titus Corlăţean a luat cuvântul în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cerând ca aceasta să reitereze solicitarea ca sârbii să respecte drepturile minorităţilor. Vă prezentăm mai jos reacţia acestuia la un articol apărut săptămâna trecută în Gazeta de Cluj şi Gazeta de Bistriţa.
“ Referitor la articolul intitulat „Şeful Consiliului Rumânesc din Serbia, anchetat de poliţia sârbă” apărut în „Gazeta de Bistriţa„ în data de 7 mai a.c., în textul căruia se menţionează lipsa de reacţie a instituţiilor statului român, între care şi Comisia pentru politică externă a Senatului, cu privire la acţiunile de intimidare a liderilor comunităţilor româneşti din Serbia, pentru o corectă informare a opiniei publice, vă transmit alăturat textul declaraţiei mele în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) în data de 29 aprilie a.c..
Documentul face referire la presiunile politice pe care autorităţile de la Belgrad le exercită, în cadrul actualului proces de desemnare a reprezentanţilor consiliilor minorităţilor naţionale, asupra membrilor comunităţilor româneşti, precum şi la actele de intimidare la care unii dintre aceştia sunt supuşi, acţiune considerată drept „inadmisibilă”.
Se condamnă, totodată, menţinerea de către autorităţile sârbe a distincţiei articifiale între comunitatea românească în Serbia şi cea „vlahă”, care ar avea o identitate distinctă.
Am cerut Adunării parlamentare a Consiliului Europei să reitereze solicitarea ca autorităţile sârbe să ia toate măsurile necesare pentru a se conforma standardelor europene în materie de protecţie a minorităţilor naţionale, inclusiv prin respectarea drepturilor minorităţii române.
Pe lângă membrii delegaţiei române prezenţi la Strasbourg, printre cei care au susţinut prin semnătura lor acest demers se numără şi prestigioşi parlamentari europeni precum Lluis Maria de Puig (Spania), Goran Lindblad (Suedia), Ana Guţu (Republica Moldova), John Austin şi John Tomlinson (Marea Britanie) sau Denis Badre (Franţa) sau Emanuelis Zingeris (Lituania).
Comisia pentru politică externă a Senatului va continua să promoveze în plan extern, prin pârghiile diplomaţiei parlamentare, interesele legitime ale României şi ale cetăţenilor săi din afara graniţelor.
Cu stimă,
Titus Corlăţean
Senator
Preşedinte al Comisiei pentru politică externă”
În continuare reproducem traducerea documentului la care face referire domnul Corlăţean:
„Declaraţie scrisă asupra „Situaţiei minorităţii române din Serbia”
În ultimele luni, am constatat nu puţine informaţii despre presiunile exercitate de către autorităţile sârbe împotriva comunităţii româneşti din această ţară.
Principala problemă rămâne distincţia artificială între acest grup recunoscut ca şi români şi celălalt, valahii, desi toţi vorbesc limba română.
Aceasta a condus la o situaţie inacceptabilă, aşa-zişii valahi nu au dreptul de a utiliza limba lor maternă în şcoala, în ciuda apelului APCE prin Rezoluţia 1632 (2008) asupra „Situaţia minorităţilor naţionale în Voivodina” şi Recomandarea 1845 (2008), amândouă adoptate în acelaşi an.
În procesul actuald e numire a reprezentanţilor consiliilor minorităţilor naţionale în Serbia, nu numai că această distincţie artificială convine autorităţilor sârbeşti, dar mai există de asemenea o presiune politică pe care autorităţile sârbe o exercită cu scopul de a influenţa rezultatul final al alegerilor. Intimidările la care au fost supuşi cei peste 50 de semnatari ai listei ”Comunitatea vlahilor din Serbia”, reprezintă o probă irefutabilă a acestui fenomen inadmisibil.
În acest context, noi credem că Adunarea trebuie să reitereze cererea sa autorităţilor sârbeşti de a lua măsurile necesare şi aşteptate pentru ca să se conformeze standardelor europene, inclusiv respectând drepturile minorităţilor româneşti.”
În 22 aprilie 50 de români din zona Petrovat au fost chemaţi la poliţia şi procuratura sârbă şi anchetaţi, la ordinele primite de la ministrul de interne de la Belgrad, Ivita Dacic. Cei 50 au semnat lista doctorului Pedrag Balasevic prin care se declară români, iar autorităţile sârbe încearcă să-i preseze să se retragă de pe această listă a Consiliului Naţional al românilor din zonă, transmite Romanian Global News.
Lideri ai românilor timoceni au cerut autorităţilor de la Belgrad încetarea imediată a acţiunilor de poliţie politică şi de înspăimântare practicate împotriva românilor/vlahilor din Timoc. În acelaşi timp aceiaşi lideri au făcut apel la autorităţile române să intervină ferm pe lângă guvernul de la Belgrad pentru a stopa campania pornită împotriva românilor/vlahilor din Timoc.
Delegaţia Comisiei Europene şi reprezentanţa Uniunii Europene au fost informate de liderii timoceni despre evenimentele din zonă, iar Ambasadorul României la Belgrad a avut întâlniri cu autorităţile sârbe pentru a cere explicaţii. În schimb, Comisiile de Politică Externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, Ministerul de Externe al României şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu au avut nici o reacţie oficială în primele zile.
Cu toate că ambasadorul României la Belgrad Ioan Macovei a avut discuţii la cel mai înalt nivel cu autorităţile sârbe, cerând explicaţii legat de gravele evenimente din Timoc, poliţia şi procuratura au continuat campania de intimidare a populaţiei româneşti/vlahe din zonă, chemând în anchetă în special femei în vârstă şi bătrâni, care consideră poliţia sârbă pot fi mai uşor intimidaţi şi făcuţi să semneze ce vrea poliţia. De altfel, corespondentul Romanian Global News a aflat că Primăria din Petrovat a pus la dispoziţie poliţiei şi procuraturii listele originale cu semnăturile pentru lista „dr. Pedrag Balasevic".
În 7 mai, şeful secretariatului Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia (CNMNRS) şi preşedintele Consiliului Local pe plasa Petrovăţ al Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, a fost anchetat de poliţia sârbă. În cadrul anchetei, acelaşi inspector de poliţie Goran Kozar, care este responsabil şi de anchetarea altor români/vlahi din zonă, i-a solicitat să-i spună numele celor care fac parte din organizaţia politică românească şi are l-au ajutat în strângerea listelor pentru alegerea noului CNMNR. Demici a refuzat spunând că ceea i se cere, este poliţie politică.
Alături de acesta, încă 200 de români din zona Petrovat, din cei care sunt pe listele actualei conduceri a CNMNR, au fost anchetaţi, procedurile premergătoare procesului fiind începute de către procurorul general Denić Momčilo din Belgrad, care a lucrat înainte în Kosovo, fiind specializat în anchete politice.
Ministrul pentru drepturile omului şi ale minorităţilor din Serbia, Svetozar Čiplić, deşi initial a acceptat să se întâlnească cu conducerea Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne (CNMNR), în ultima clipă a plecat împreună cu ministrul de interne, Ivica Dačić, adică cu cel care conduce operaţiunile antiromâneşti din Timoc, să viziteze Temerinul şi să participe la forumul „Tineretul şi securitatea", evitând întalnirea cu delegaţia românilor/vlahilor din Timoc, transmite Romanian Global News citând Timoc Press.
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 457 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.