Blestemul apei pe Valea Tarlisua
După tragedia din 2006, precipitaţiile şi vijeliile de săptămânile trecute au bulversat iarăşi viaţa locuitorilor din comunele de pe Valea Târlişua. Astfel, la Spermezeu, în decurs de şase luni, podul care face legătura cu localităţile arondate, Şesuri şi Hălmăsău a fost, de două ori, distrus de ape.
Primarul comunei Târlişua, Ştefan Negreanu, spune că oamenii trăiesc o „fobie a inundaţiilor” şi că aşteaptă ca lucrările la „podul discordiei” să fie finalizate.
După ce au fost loviţi de soartă în anul 2006, locuitorii de pe Valea Târlişua stau încă cu frica în spate atunci când plouă torenţial. În urmă cu patru ani, Izvorul Ţibleşului a făcut prăpăd prin satele arondate comunei Târlişua: Lunca Sătească, Cireşari, Uleasa şi centrul de comună. Viitura din 20 iunie 2006, deşi pe locul al doilea în privinţa cantităţii de apă, este de departe cea mai însemnată sub raportul efectelor devastatoare pe care le-a avut. Apele au atins înălţimea de trei metri, având o viteză foarte mare, măturând totul în cale. Au fost afectate zece case şi anexele acestora, iar o gospodărie situată lângă podul din centrul comunei a fost distrusă complet. Două persoane au decedat după ce au fost surprinse de viitură, iar o fetiţă de 10 ani a fost dată dispărută. Lemnele pe care apele învolburate le-au adus în centrul satului au format un baraj cu înălţimea de peste cinci metri. În urma evenimentelor din 20 iunie 2006 au fost afectate opt comune: Târlişua, Spermezeu, Căianu Mic, Uriu, Ciceu Giurgeşti, Braniştea, Zagra şi Runcu Salvei. Dacă în cele mai multe localităţi pagubele au fost relativ mici, din Târlişua nu a mai rămas decât fantoma comunei mândre ce a fost odinioară. Pagubele au fost imense: 890 gospodării şi 617 anexe gospodăreşti afectate, 26 de locuinţe şi 125 anexe gospodăreşti distruse, 19,5 km drumuri judeţene afectate, 12,5 km drumuri judeţene distruse, 14,7 km drumuri comunale afectate, 26,8 km drumuri comunale distruse, 6,5 km uliţe distruse şi 16 poduri distruse. Ca întru-un sinistru scenariu care se repetă, săptămâna trecută, locuitorii din zonă au privit neputincioşi cum furia apelor distruge tot ceea ce găseşte în cale.
În comuna Căianu Mic au fost afectate 70 de hectare de teren agricol, 35 de gospodării, iar trei case au fost evacuate. De asemenea, doi kilometri de drum comunal au fost inundaţi.
La Spermezeu, un pod a fost distrus, ceea ce a condus izolarea localităţii Hălmăsău. Aici cinci gospodării au fost inundate de un torent. Pe DJ 171, la Lunca Borlesei, terasamentul a fost rupt pe un fir de mers, ceea ce a îngreunat circulaţia în zonă.
„Podul întâlnirii de gradul zero” aşteaptă să fie finalizat.
Pentru preşedintele Traian Băsescu şi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, zona Târlişua a constituit un teatru de război electoral. Aceştia au aterizat la aproximativ aceeaşi ora în zonă, însă în locuri diferite. Preşedintele şi premierul s-au întâlnit atunci, aparent întâmplător, pe podul distrus din comună.
De la dezastrul din 2006 au trecut aproape patru ani, perioadă în care nu s-a făcut mare lucru pentru podul distrus, din cauza lipsei de fonduri.
Alături de acest pod afectat de inundaţiile din 2006, a început să apară timid unul nou.
„Acest pod fiind situat pe drumul judeţean, responsabilitatea revine Consiliului Judeţean. Am înţeles că anul acesta au mai fost alocate circa patru miliarde de lei (n.r – lei vechi). Cei de la judeţ nu se opresc pe la mine să mă consulte. Podul este… monumental!”, conchide primarul Ştefan Negreanu.
Edilul comunei Spermezeu: „Pentru a evita inundaţiile ne trebuie bani!”
Lipsa fondurilor determină autorităţile să fie în permanentă aşteptare. La Spermezeu precipitaţiile au distrus tot un pod, izolând astfel localităţile Şesuri şi Lunca Borlesei de centrul comunei. Edilul comunei, Sorin Hognogi, spune că a mai fost o situaţie de genul acesta, în 2009, şi pentru repararea podului au fost cheltuiţi circa 50.000 de lei. „Anul trecut am mai avut o situaţie de genul acesta, când s-a rupt podul. Atunci am avut de cheltuit 470 de milioane de lei vechi. Acum îl facem definitiv. Am achiziţionat trei grinzi. Domnul prefect ne-a promis că ne va ajuta în vederea obţinerii finanţării lucrării respective. Noi am prevăzut că se va întâmpla aşa ceva şi am comandat grinzile înainte de a se întâmpla acest lucru (n.r.-inundaţiile din 16 mai 2010), a declarat primarul. „De altfel, acest pod a mai fost distrus în 31 decembrie 2009, iar firma care a făcut atunci lucrările nu a primit niciun ban. Costurile pentru noul pod se cifrează la circa 200.000 de lei, iar, conform spuselor primarului, din bugetul local a fost alocat suma de 100.000 RON pentru finalizarea obiectivului. Din aceşti bani au fost cheltuiţi 60.000 de lei pentru achiziţionarea grinzilor, urmând ca Executivul din Spermezeu să achite contravaloarea structurii de fier, betonul, balustrarea, montarea grinzilor şi toate celelalte lucrări necesare.
Autorităţile locale spun că podul construit în anul 2007 a fost unul improvizat, fiind construit din casete de beton, iar atunci când ploua foarte tare, acestea blocau apa, ceea ce ducea la inundarea gospodăriilor. „Pentru a evita acest lucru, am hotărât că nu se mai poate din cauza unui pod prost construit să inundam gospodăriile oamenilor. Două dezastre de genul acesta costă cât jumătate din costurile totale pentru construirea unui pod nou. De altfel, prima dată, podul a fost distrus de inundaţiile din 2006, de la Târlişua. Modul cum s-a gândit acest lucru, în 2006, este de vină. Apele au un debit foarte mare, iar casetele care susţin podul se află la o distanţă de doar doi metri între ele. Deci, apa iese în câmp sau inundă casele”, a mai spus Hognogi.
Trebuie precizat că edilul comunei a improvizat un pod, fără niciun proiect, doar pentru ca oamenii să poată ajunge în sau din localităţile aparţinătoare comunei. „Mulţi vor zice că nu este legal. Dar, eu cu oamenii ce să fac?”, se întreabă primarul Sorin Hognogi.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 417 din 28 apilie 2010, Anexa 5, s-a aprobat alocarea sumei de 100.000 de lei pentru finanţarea proiectului „Lucrări pod rupt-comuna Spermezeu”. Dacă banii de la Guvern ar veni cât mai repede, s-ar finaliza şi construcţia podului s-ar putea plăti şi restanţele la firma care a realizat structura metalică. Până atunci, locuitorii de pe Valea Târlişua se roagă să plouă... cât mai rar!
Raimond Petruţ
Primarul comunei Târlişua, Ştefan Negreanu, spune că oamenii trăiesc o „fobie a inundaţiilor” şi că aşteaptă ca lucrările la „podul discordiei” să fie finalizate.
După ce au fost loviţi de soartă în anul 2006, locuitorii de pe Valea Târlişua stau încă cu frica în spate atunci când plouă torenţial. În urmă cu patru ani, Izvorul Ţibleşului a făcut prăpăd prin satele arondate comunei Târlişua: Lunca Sătească, Cireşari, Uleasa şi centrul de comună. Viitura din 20 iunie 2006, deşi pe locul al doilea în privinţa cantităţii de apă, este de departe cea mai însemnată sub raportul efectelor devastatoare pe care le-a avut. Apele au atins înălţimea de trei metri, având o viteză foarte mare, măturând totul în cale. Au fost afectate zece case şi anexele acestora, iar o gospodărie situată lângă podul din centrul comunei a fost distrusă complet. Două persoane au decedat după ce au fost surprinse de viitură, iar o fetiţă de 10 ani a fost dată dispărută. Lemnele pe care apele învolburate le-au adus în centrul satului au format un baraj cu înălţimea de peste cinci metri. În urma evenimentelor din 20 iunie 2006 au fost afectate opt comune: Târlişua, Spermezeu, Căianu Mic, Uriu, Ciceu Giurgeşti, Braniştea, Zagra şi Runcu Salvei. Dacă în cele mai multe localităţi pagubele au fost relativ mici, din Târlişua nu a mai rămas decât fantoma comunei mândre ce a fost odinioară. Pagubele au fost imense: 890 gospodării şi 617 anexe gospodăreşti afectate, 26 de locuinţe şi 125 anexe gospodăreşti distruse, 19,5 km drumuri judeţene afectate, 12,5 km drumuri judeţene distruse, 14,7 km drumuri comunale afectate, 26,8 km drumuri comunale distruse, 6,5 km uliţe distruse şi 16 poduri distruse. Ca întru-un sinistru scenariu care se repetă, săptămâna trecută, locuitorii din zonă au privit neputincioşi cum furia apelor distruge tot ceea ce găseşte în cale.
În comuna Căianu Mic au fost afectate 70 de hectare de teren agricol, 35 de gospodării, iar trei case au fost evacuate. De asemenea, doi kilometri de drum comunal au fost inundaţi.
La Spermezeu, un pod a fost distrus, ceea ce a condus izolarea localităţii Hălmăsău. Aici cinci gospodării au fost inundate de un torent. Pe DJ 171, la Lunca Borlesei, terasamentul a fost rupt pe un fir de mers, ceea ce a îngreunat circulaţia în zonă.
„Podul întâlnirii de gradul zero” aşteaptă să fie finalizat.
Pentru preşedintele Traian Băsescu şi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, zona Târlişua a constituit un teatru de război electoral. Aceştia au aterizat la aproximativ aceeaşi ora în zonă, însă în locuri diferite. Preşedintele şi premierul s-au întâlnit atunci, aparent întâmplător, pe podul distrus din comună.
De la dezastrul din 2006 au trecut aproape patru ani, perioadă în care nu s-a făcut mare lucru pentru podul distrus, din cauza lipsei de fonduri.
Alături de acest pod afectat de inundaţiile din 2006, a început să apară timid unul nou.
„Acest pod fiind situat pe drumul judeţean, responsabilitatea revine Consiliului Judeţean. Am înţeles că anul acesta au mai fost alocate circa patru miliarde de lei (n.r – lei vechi). Cei de la judeţ nu se opresc pe la mine să mă consulte. Podul este… monumental!”, conchide primarul Ştefan Negreanu.
Edilul comunei Spermezeu: „Pentru a evita inundaţiile ne trebuie bani!”
Lipsa fondurilor determină autorităţile să fie în permanentă aşteptare. La Spermezeu precipitaţiile au distrus tot un pod, izolând astfel localităţile Şesuri şi Lunca Borlesei de centrul comunei. Edilul comunei, Sorin Hognogi, spune că a mai fost o situaţie de genul acesta, în 2009, şi pentru repararea podului au fost cheltuiţi circa 50.000 de lei. „Anul trecut am mai avut o situaţie de genul acesta, când s-a rupt podul. Atunci am avut de cheltuit 470 de milioane de lei vechi. Acum îl facem definitiv. Am achiziţionat trei grinzi. Domnul prefect ne-a promis că ne va ajuta în vederea obţinerii finanţării lucrării respective. Noi am prevăzut că se va întâmpla aşa ceva şi am comandat grinzile înainte de a se întâmpla acest lucru (n.r.-inundaţiile din 16 mai 2010), a declarat primarul. „De altfel, acest pod a mai fost distrus în 31 decembrie 2009, iar firma care a făcut atunci lucrările nu a primit niciun ban. Costurile pentru noul pod se cifrează la circa 200.000 de lei, iar, conform spuselor primarului, din bugetul local a fost alocat suma de 100.000 RON pentru finalizarea obiectivului. Din aceşti bani au fost cheltuiţi 60.000 de lei pentru achiziţionarea grinzilor, urmând ca Executivul din Spermezeu să achite contravaloarea structurii de fier, betonul, balustrarea, montarea grinzilor şi toate celelalte lucrări necesare.
Autorităţile locale spun că podul construit în anul 2007 a fost unul improvizat, fiind construit din casete de beton, iar atunci când ploua foarte tare, acestea blocau apa, ceea ce ducea la inundarea gospodăriilor. „Pentru a evita acest lucru, am hotărât că nu se mai poate din cauza unui pod prost construit să inundam gospodăriile oamenilor. Două dezastre de genul acesta costă cât jumătate din costurile totale pentru construirea unui pod nou. De altfel, prima dată, podul a fost distrus de inundaţiile din 2006, de la Târlişua. Modul cum s-a gândit acest lucru, în 2006, este de vină. Apele au un debit foarte mare, iar casetele care susţin podul se află la o distanţă de doar doi metri între ele. Deci, apa iese în câmp sau inundă casele”, a mai spus Hognogi.
Trebuie precizat că edilul comunei a improvizat un pod, fără niciun proiect, doar pentru ca oamenii să poată ajunge în sau din localităţile aparţinătoare comunei. „Mulţi vor zice că nu este legal. Dar, eu cu oamenii ce să fac?”, se întreabă primarul Sorin Hognogi.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 417 din 28 apilie 2010, Anexa 5, s-a aprobat alocarea sumei de 100.000 de lei pentru finanţarea proiectului „Lucrări pod rupt-comuna Spermezeu”. Dacă banii de la Guvern ar veni cât mai repede, s-ar finaliza şi construcţia podului s-ar putea plăti şi restanţele la firma care a realizat structura metalică. Până atunci, locuitorii de pe Valea Târlişua se roagă să plouă... cât mai rar!
Raimond Petruţ
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Bistrita-Nasaud are cea mai mica suprafata construita din tara publicat în data de 29-09-2011
- Prefectii, datori la banci! Cristian Florian, printre imprumutati publicat în data de 06-10-2011
- In BN, numarul infractiunilor s-a triplat in ultimii 20 de ani publicat în data de 06-10-2011
- Trei bistriteni in Top 500 miliardari din Romania publicat în data de 20-10-2011
- Primariile bistritene au primit fonduri de la Guvern! publicat în data de 21-10-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 1327 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.