Sali de sport pentru suflete putine
Pentru construirea a 69 de săli de sport, învestiţii aprobate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) s-au alocat peste 44 de milioane de euro.
Compania Naţională de Investiţii (CNI), aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării şi Turismului, a semnat în acest an 61 contracte de atribuire a lucrărilor pentru construcţia de săli de sport, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.
Ministerul susţine că anul acesta nu au fost cheltuiţi decât şapte milioane de euro, iar conducerea CNI afirma recent că deşi s-au semnat contractele, acestea au fost suspendate şi nu se vor face plăţi.
Recent, o investigaţie a redactorului-şef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Tolontan, a încins spiritele la toate nivelele politice şi în mass media. Potrivit lui Tolontan, în 2010 au fost anunţate atribuiri de săli de sport în valoare totală de aproape 44 de milioane de euro, 53 din cele 69 de atribuiri fiind pentru primăriile PDL.
Cât de oportune sunt în acest moment aceste construcţii s-a discutat mai puţin în condiţiile în care numărul copiilor şi tinerilor cărora le sunt destinate astfel de obiective, s-a discutat mai puţin.
Program de pe vremea PSD
Programul „Construcţii săli de sport”, care se derulează prin CNI încă din 2002, vizează construirea de săli de sport, atât în mediul urban cât şi rural, în scopul garantării accesului la facilităţile moderne de practicare a sporturilor, în conformitate cu normele şi standardele europene. Programul s-a derulat la început pe două componente – săli de sport de „tip A” cu 150 de locuri, prevăzute pentru mediul urban, şi cele de „tip B”, cu 50 de locuri, pentru mediul rural.
Un număr însemnat de săli de sport au fost construite în timpul guvernării PSD, între 2003 şi 2004, dar finanţările aprobate în timpul guvernării Năstase au continuat şi în perioada guvernării liberale. La sfârşitul mandatului său de prim-ministru, în 2004, Adrian Năstase anunţa finalizarea a 415 săli de sport.
Totalul sumei alocate până în 2005 a fost de 109 milioane euro, jumătate provenind din bani de la buget, iar restul dintr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Programul nu s-a oprit însă după alegerile din 2004. În 2007, banii pentru construirea de săli de sport au venit din trei surse: 122 de milioane de lei de la buget, 28 de milioane de lei credit extern şi 113 milioane de lei din alte surse. Din 2005 au mai fost predate comunităţilor locale, ca beneficiare ale proiectelor, încă 55 de săli de sport de „tip B”.
44 milioane euro prin CNI
De la începutul anului 2010 şi până azi, CNI a atribuit lucrări de 43,8 de milioane de euro pentru 69 de săli de sport.
Scandalul iscat recent pe tema atribuirii contractelor de finanţare pentru construirea unor noi săli de sport are câteva motive la bază. Unul ar fi că majoritatea finanţărilor aprobate merg către primăriile conduse de oamenii PDL. Apoi, firmele executante ale lucrărilor, susţin unele voci, ar fi ale unor persoane extrem de apropiate PDL şi se plătesc astfel multe datorii din campania electorală. Cireaşa de pe tort este criza economică ce bântuie anul acesta România la greu, iar aceste investiţii nu sunt de maximă urgenţă, în condiţiile în care se reduc salariile bugetarilor, pensiile şi indemnizaţiile mamelor pentru creşterea copiilor.
Guvernul, scrie Tolontan, a hotărât ca Elena Udrea să stabilească lista localităţilor unde se construiesc sălile, iar modul în care a fost întocmită aceasta a făcut însă ca accesul să devină profund inegal. Este vorba de coloratura politică a primarilor care se află la cârma acestor comune, numărul primăriilor democrat-liberale surclasând fără discuţie pe cele liberale, pesediste sau ale UDMR. „Un copil dintr-o localitate cu primar PNL are de 15 ori mai puţine şanse să aibă acces la o sală de sport decât un copil cu primar PD-L!”, spune Tolontan.
Mai puţin luat în seamă a fost însă numărul foarte mic al locuitori din comunelor care au primit aceste aprobări de finanţare a construcţiei sălilor de sport. Raportat la acest număr mic, se poate deduce şi numărul populaţiei şcolare existent în acele localităţi, pentru care sunt destinate aceste săli de sport.
Mai mult decât atât, în unele cazuri, locul de construire a sălii de sport este foarte clar specificat şi dăm trei exemple în acest sens – localitatea Răchiţele (comuna Margău, judeţul Cluj), satul natal al premierului Boc, satul Petrileni, aparţinător de comuna Rieni, judeţul Bihor, localitatea natală a ministrului de Interne Vasile Blaga, şi satul Ianoşda, tot din judeţul Bihor, localitate care aparţine de comuna Mădăraş.
Suflete puţine, „remuneraţie” mare
Răchiţele este unul din cele şase sate ale comunei Margău şi are doar 800 de locuitori, din cei totalul celor 1.892 câţi care unitatea administrativ-teritorială.
Satul premierului a primit nu doar finanţarea pentru sala de sport anul acesta, ci şi una de la Guvern, pentru reabilitarea căminului cultural, a dispensarului şi a parohiei ortodoxe, în valoare de 200.000 de euro. Suma este una dintre cele mai mari sume alocate de Executiv printr-o hotărâre care a distribuit fonduri totale de 68,3 milioane lei către aproape 1.000 de primării din ţară.
Un alt exemplu este cel al localităţii Petrileni, sat aparţinător comunei Rieni, judeţul Bihor. Petrileni este localitatea natală a ministrului de interne Vasile Blaga, sat care are abia 600 de locuitori, din cei aproximativ 3.000 ai comunei Rieni. Suma alocată sălii de sport de la Petrileni este de 2.609.586 lei, adică circa 621.000 de euro.
Satul Ianoşda, localitatea aparţinătoare comunei Mădăraş, numără aproximativ 1.080 de suflete, din cele 3.000 ale întregii unităţi administrative bihorene. Finanţarea aprobată de MDRT este de aproape 2,5 milioane lei.
Sală să fie!
O altă comună cu număr mic de locuitori căreia i-a fost aprobată finanţarea pentru construirea unei săli de sport este comuna Jorăşti, judeţul Galaţi, unde numărul locuitorilor este cu puţin peste 2.200. Cu toate acestea finanţarea este de peste 2,8 milioane lei – tradus în euro suma depăşeşte 650.000.
O altă comună cu număr mic de locuitori este comuna Vârghiş din judeţul Covasna, care are doar 700 de gospodării şi 1.904 locuitori. Finanţarea însă este de peste 2,5 milioane de lei.
Nucet din judeţul Bihor este o altă comună cu număr mic de locuitori, doar 2.400. Aici suma alocată pentru finanţarea lucrărilor de execuţie a sălii de sport este de peste 2,3 milioane lei, adică aproximativ 550.000 de euro.
O altă comună cu număr mic de locuitori este Glimboca din judeţul Caraş Severin, situată în apropierea oraşului Oţelu-Roşu. Glimboca are o populaţie de doar 1.930 locuitori, dar va avea, se pare sală de sport. Suma alocată de MDRT pentru construcţia sălii de sport din această localitate este de peste 2,5 milioane lei – circa 550.000 euro.
Obârşia, comună din judeţul Olt, are o populaţie de aproximativ 3.360 de locuitori, dar doar 240 de elevi şi 120 de preşcolari. Şi aici MDRT a aprobat o finanţare pentru construirea unei săli de sport, suma alocată fiind de aproape 2,6 milioane lei (circa 600.000 euro).
Alte două comune cu număr mic de locuitori sunt Crizbav din judeţul Braşov, care numără 2.400 de suflete, şi comuna Leorda din judeţul Botoşani, care are 2.860 de locutori. În ambele cazuri finanţările sunt de peste 2,6 milioane lei.
Liana Mureşan
Compania Naţională de Investiţii (CNI), aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării şi Turismului, a semnat în acest an 61 contracte de atribuire a lucrărilor pentru construcţia de săli de sport, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.
Ministerul susţine că anul acesta nu au fost cheltuiţi decât şapte milioane de euro, iar conducerea CNI afirma recent că deşi s-au semnat contractele, acestea au fost suspendate şi nu se vor face plăţi.
Recent, o investigaţie a redactorului-şef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Tolontan, a încins spiritele la toate nivelele politice şi în mass media. Potrivit lui Tolontan, în 2010 au fost anunţate atribuiri de săli de sport în valoare totală de aproape 44 de milioane de euro, 53 din cele 69 de atribuiri fiind pentru primăriile PDL.
Cât de oportune sunt în acest moment aceste construcţii s-a discutat mai puţin în condiţiile în care numărul copiilor şi tinerilor cărora le sunt destinate astfel de obiective, s-a discutat mai puţin.
Program de pe vremea PSD
Programul „Construcţii săli de sport”, care se derulează prin CNI încă din 2002, vizează construirea de săli de sport, atât în mediul urban cât şi rural, în scopul garantării accesului la facilităţile moderne de practicare a sporturilor, în conformitate cu normele şi standardele europene. Programul s-a derulat la început pe două componente – săli de sport de „tip A” cu 150 de locuri, prevăzute pentru mediul urban, şi cele de „tip B”, cu 50 de locuri, pentru mediul rural.
Un număr însemnat de săli de sport au fost construite în timpul guvernării PSD, între 2003 şi 2004, dar finanţările aprobate în timpul guvernării Năstase au continuat şi în perioada guvernării liberale. La sfârşitul mandatului său de prim-ministru, în 2004, Adrian Năstase anunţa finalizarea a 415 săli de sport.
Totalul sumei alocate până în 2005 a fost de 109 milioane euro, jumătate provenind din bani de la buget, iar restul dintr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Programul nu s-a oprit însă după alegerile din 2004. În 2007, banii pentru construirea de săli de sport au venit din trei surse: 122 de milioane de lei de la buget, 28 de milioane de lei credit extern şi 113 milioane de lei din alte surse. Din 2005 au mai fost predate comunităţilor locale, ca beneficiare ale proiectelor, încă 55 de săli de sport de „tip B”.
44 milioane euro prin CNI
De la începutul anului 2010 şi până azi, CNI a atribuit lucrări de 43,8 de milioane de euro pentru 69 de săli de sport.
Scandalul iscat recent pe tema atribuirii contractelor de finanţare pentru construirea unor noi săli de sport are câteva motive la bază. Unul ar fi că majoritatea finanţărilor aprobate merg către primăriile conduse de oamenii PDL. Apoi, firmele executante ale lucrărilor, susţin unele voci, ar fi ale unor persoane extrem de apropiate PDL şi se plătesc astfel multe datorii din campania electorală. Cireaşa de pe tort este criza economică ce bântuie anul acesta România la greu, iar aceste investiţii nu sunt de maximă urgenţă, în condiţiile în care se reduc salariile bugetarilor, pensiile şi indemnizaţiile mamelor pentru creşterea copiilor.
Guvernul, scrie Tolontan, a hotărât ca Elena Udrea să stabilească lista localităţilor unde se construiesc sălile, iar modul în care a fost întocmită aceasta a făcut însă ca accesul să devină profund inegal. Este vorba de coloratura politică a primarilor care se află la cârma acestor comune, numărul primăriilor democrat-liberale surclasând fără discuţie pe cele liberale, pesediste sau ale UDMR. „Un copil dintr-o localitate cu primar PNL are de 15 ori mai puţine şanse să aibă acces la o sală de sport decât un copil cu primar PD-L!”, spune Tolontan.
Mai puţin luat în seamă a fost însă numărul foarte mic al locuitori din comunelor care au primit aceste aprobări de finanţare a construcţiei sălilor de sport. Raportat la acest număr mic, se poate deduce şi numărul populaţiei şcolare existent în acele localităţi, pentru care sunt destinate aceste săli de sport.
Mai mult decât atât, în unele cazuri, locul de construire a sălii de sport este foarte clar specificat şi dăm trei exemple în acest sens – localitatea Răchiţele (comuna Margău, judeţul Cluj), satul natal al premierului Boc, satul Petrileni, aparţinător de comuna Rieni, judeţul Bihor, localitatea natală a ministrului de Interne Vasile Blaga, şi satul Ianoşda, tot din judeţul Bihor, localitate care aparţine de comuna Mădăraş.
Suflete puţine, „remuneraţie” mare
Răchiţele este unul din cele şase sate ale comunei Margău şi are doar 800 de locuitori, din cei totalul celor 1.892 câţi care unitatea administrativ-teritorială.
Satul premierului a primit nu doar finanţarea pentru sala de sport anul acesta, ci şi una de la Guvern, pentru reabilitarea căminului cultural, a dispensarului şi a parohiei ortodoxe, în valoare de 200.000 de euro. Suma este una dintre cele mai mari sume alocate de Executiv printr-o hotărâre care a distribuit fonduri totale de 68,3 milioane lei către aproape 1.000 de primării din ţară.
Un alt exemplu este cel al localităţii Petrileni, sat aparţinător comunei Rieni, judeţul Bihor. Petrileni este localitatea natală a ministrului de interne Vasile Blaga, sat care are abia 600 de locuitori, din cei aproximativ 3.000 ai comunei Rieni. Suma alocată sălii de sport de la Petrileni este de 2.609.586 lei, adică circa 621.000 de euro.
Satul Ianoşda, localitatea aparţinătoare comunei Mădăraş, numără aproximativ 1.080 de suflete, din cele 3.000 ale întregii unităţi administrative bihorene. Finanţarea aprobată de MDRT este de aproape 2,5 milioane lei.
Sală să fie!
O altă comună cu număr mic de locuitori căreia i-a fost aprobată finanţarea pentru construirea unei săli de sport este comuna Jorăşti, judeţul Galaţi, unde numărul locuitorilor este cu puţin peste 2.200. Cu toate acestea finanţarea este de peste 2,8 milioane lei – tradus în euro suma depăşeşte 650.000.
O altă comună cu număr mic de locuitori este comuna Vârghiş din judeţul Covasna, care are doar 700 de gospodării şi 1.904 locuitori. Finanţarea însă este de peste 2,5 milioane de lei.
Nucet din judeţul Bihor este o altă comună cu număr mic de locuitori, doar 2.400. Aici suma alocată pentru finanţarea lucrărilor de execuţie a sălii de sport este de peste 2,3 milioane lei, adică aproximativ 550.000 de euro.
O altă comună cu număr mic de locuitori este Glimboca din judeţul Caraş Severin, situată în apropierea oraşului Oţelu-Roşu. Glimboca are o populaţie de doar 1.930 locuitori, dar va avea, se pare sală de sport. Suma alocată de MDRT pentru construcţia sălii de sport din această localitate este de peste 2,5 milioane lei – circa 550.000 euro.
Obârşia, comună din judeţul Olt, are o populaţie de aproximativ 3.360 de locuitori, dar doar 240 de elevi şi 120 de preşcolari. Şi aici MDRT a aprobat o finanţare pentru construirea unei săli de sport, suma alocată fiind de aproape 2,6 milioane lei (circa 600.000 euro).
Alte două comune cu număr mic de locuitori sunt Crizbav din judeţul Braşov, care numără 2.400 de suflete, şi comuna Leorda din judeţul Botoşani, care are 2.860 de locutori. În ambele cazuri finanţările sunt de peste 2,6 milioane lei.
Liana Mureşan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Garajele CJ BN se repara „ieftin”! Peste 800.000 de lei alocati de la bugetul aparatului propriu publicat în data de 29-09-2011
- Radu Moldovan despre Liviu Rusu si Luca Iancu: "Sa stiti ca au fost de doua-trei ori la DNA" publicat în data de 11-11-2011
- Licitatie acuzata de trucaj la primaria Bistrita publicat în data de 09-12-2011
- Turc ii spulbera visurile lui Dobra publicat în data de 09-12-2011
- Aici sunt banii dumneavoastra: Circ pe buzunarul bistritenilor! „Colindele” bufonilor din CJ BN publicat în data de 26-12-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 775 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.