90 de ani de Trianon pretext pentru “Ziua Unitatii Nationale”
Ungaria abundă de naţionalism şi spirit patriotic. După legea privind dubla cetăţenie pentru etnicii maghiari de peste hotare, parlamentul ungar propune 4 iunie Ziua Unităţii Naţionale, în memoria tratatului de la Trianon şi a stabilirii graniţelor Ungariei moderne. Proiectul de lege este invocat de premierul maghiar Viktor Orban, cu undă verde din partea partidului de extremă dreaptă dar şi a socialiştilor.
Pe 4 iunie anul acesta Ungaria comemorează “dictatul” tratatului de la Trianon. Viktor Orban, actualul premier al Ungariei, doreşte cu orice preţ reconstruirea ţării sale, ajunsă aproape în colaps financiar, inclusiv prin apel la sentimente naţionaliste. Proiectul său de lege face furori prin parlamentul maghiar, fiind sprijinit nu numai de formaţiuni de centru-dreapta, dar şi de partidul de extremă, JOBBIK şi de socialişti. Liderul partidului extremist, Gabor Vona, ajuns în premieră în Parlament, susţine autonomia teritorială pentru maghiari şi dreptul de autodeterminare. Istvan Hiller, cel care se află la şefia Partidului Socialist Ungar, şi colegul lui, Attila Mesterhazy, au cerut ca în locul sintagmei “naţiunea maghiară unitară” să se folosească termenul “naţiune culturală unitară maghiară” sau cel de “naţiunea maghiară universală”.
Ungaria Mare sau Ungaria Mică
Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920 a hotărât noile graniţe dintre Ungaria, România, Cehoslovacia, Austria şi Iugoslavia. În urma tratatului o parte a Slovaciei şi teritoriul Rutheniei au devenit componente din Cehoslovacia, Transilvania şi Banatul s-au unit cu România, iar Croaţia, Slovenia şi Voivodina au devenit o parte din noul stat Iugoslavia. După tratatul de pace, revizioniştii maghiari au început să pretindă că tratatul de la Trianon a fost “injust”. Astăzi Ungaria consideră că tratatul a fost nedrept, Trianonul fiind văzut ca o soluţie nu tocmai bună pentru cetăţenii maghiari. Naţionalismul ungar este exprimat acum prin grupuri de etnie maghiară, dar şi prin partide politice ce activează legal în ţările vecine, unele fiind implicate şi la guvernare.
“A venit vremea de a ne confrunta cu Trianonul, tragedia istorică cea mai determinantă pentru naţiunea ungară. Există o singură naţiune ungară şi fiecare ungur este răspunzător pentru fiecare ungur”, a apreciat Laszló Köver, vicepreşedintele Fidesz, partidul lui Viktor Orban, ce deţine majoritatea în Parlamentul de la Budapesta.
Propunerea Fidesz de a declara ziua de 4 iunie Ziua Unităţii Naţionale - zi de comemorare şi, probabil, zi liberă pentru unguri
“Anul acesta, pe 4 iunie, se împlinesc 90 de ani de la Dictatul de Pace de la Trianon. Vrem să transformăm acest eveniment în zi naţională de doliu, pentru că 15 milioane de maghiari au fost rupţi şi aceste milioane alcătuiesc acum minorităţile mai multor ţări. După consultările cu celelalte partide de la guvernare, vom căuta posibilitatea de a acorda cetăţenia ungară celor de dincolo de frontiere. Inclusiv maghiarilor din România.”, a declarat Gabor Vona pentru Adevărul.
În fiecare an, pe data de 4 iunie, au loc manifestatii in fata ambasadelor României, Slovaciei şi Serbiei, în care mişcările extremiste ungare protestează faţă de semnarea Tratatului de la Trianon. Viktor Orban a mai anunţat că până la mijlocul sau cel târziu sfârşitul anului 2012, Ungaria va avea o noua Constituţie. “Cu doua treimi in parlament, o forţă politică nu îşi poate permite să păstreze o Constituţie adoptată în anul 1949”, a adăugat Orban.
Tot pe 4 iunie, Federaţia Intelectualilor Creştini şi Forumul Unităţii Civice va organiza o precesiune de comemorare la Budapesta, sub sloganul “Trecutul ungar – viitorul ungar”. La noi guvernul este de acord cu cedarea suveranităţii naţională prin adoptarea Legii Educaţiei în care limba şi istoria română se predă în limba maghiară în şcolile maghiare, iar Ţinutul Secuiesc este recunoscut de facto de către Ministerul Turismului.
Naţionaliştii români sunt împotrivă
Adoptarea legii privind statutul minorităţilor naţionale din România este un act de trădare de ţară, afirmă Gheorghe Funar. Naţionalistul clujean se revoltă şi din motivul că de la 1 decembrie 1918 şi pînă în prezent, minoritatea maghiară din România nu a recunoscut Marea Unire de la Alba Iulia, şi nici statul naţional unitar român. În fiecare an, la Budapesta şi în mai multe localităţi din Ardeal, ungurii protestează împotriva Tratatului de la Trianon, prin care Ungaria a revenit la graniţele ei. Funar este de părere că timp de 12 ani, U.D.M.R. a lucrat, în secret, la proiectul de lege privind Statutul minorităţilor naţionale din România, pe care l-a introdus în guvern.
“În plină criză, premierul Boc a anunţat că prioritatea Guvernului şi a Parlamentului este să adopte, în următoarele 2-4 luni, Legea privind Statutul minorităţilor naţionale. Pe lîngă pericolele la adresa integrităţii teritoriale, această lege va avea alte numeroase conflicte interetnice.” Gheorghe Funar
Planuri pentru maghiarii din România
Pe lângă proiectul de acordare a cetăţeniei pentru maghiari, urmează să se ia în considerare un plan de dezvoltare economică pentru cei din bazinul Carpatic. Gabor Vona este de părere că reunificarea maghiarilor trebuie să fie realizată atât prin dezvoltare economică cât şi prin susţinerea educaţiei şi culturii.
“Sprijinim aspiraţiile maghiarilor de dincolo de frontieră, de la autonomia culturală la cea teritorială - astfel că şi dorinţele celor din Ţinutul Secuiesc sunt importante. Pe lângă problema secuilor, merită o atenţie deosebită - mai ales din cauza asimilării avansate - situaţia maghiarilor din România. De acceea vom iniţia un program tutorial, care va fi coordonat de agenţiile înfiinţate în regiunile de lângă graniţă. Printre planurile noastre pe termen lung se numără şi dezvoltarea cooperărilor transfrontaliere regionale, în primul rând cu ajutorul fondurilor europene.” a mai precizat fostul preşedinte al Gărzii Maghiare pentru Adevărul.
În condiţiile în care Fidesz şi creştin democraţii deţin două treimi din locurile din parlament şi că toate celelalte partide au sprijinit iniţiativa legislativă, este de aşteptat ca legea unităţii naţionale să fie votată în următoarele zile, când se va vota, cel mai probabil, si legea privind acordarea cetăţeniei ungare maghiarilor de peste graniţe.
Sorana Ionăşanu
Pe 4 iunie anul acesta Ungaria comemorează “dictatul” tratatului de la Trianon. Viktor Orban, actualul premier al Ungariei, doreşte cu orice preţ reconstruirea ţării sale, ajunsă aproape în colaps financiar, inclusiv prin apel la sentimente naţionaliste. Proiectul său de lege face furori prin parlamentul maghiar, fiind sprijinit nu numai de formaţiuni de centru-dreapta, dar şi de partidul de extremă, JOBBIK şi de socialişti. Liderul partidului extremist, Gabor Vona, ajuns în premieră în Parlament, susţine autonomia teritorială pentru maghiari şi dreptul de autodeterminare. Istvan Hiller, cel care se află la şefia Partidului Socialist Ungar, şi colegul lui, Attila Mesterhazy, au cerut ca în locul sintagmei “naţiunea maghiară unitară” să se folosească termenul “naţiune culturală unitară maghiară” sau cel de “naţiunea maghiară universală”.
Ungaria Mare sau Ungaria Mică
Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920 a hotărât noile graniţe dintre Ungaria, România, Cehoslovacia, Austria şi Iugoslavia. În urma tratatului o parte a Slovaciei şi teritoriul Rutheniei au devenit componente din Cehoslovacia, Transilvania şi Banatul s-au unit cu România, iar Croaţia, Slovenia şi Voivodina au devenit o parte din noul stat Iugoslavia. După tratatul de pace, revizioniştii maghiari au început să pretindă că tratatul de la Trianon a fost “injust”. Astăzi Ungaria consideră că tratatul a fost nedrept, Trianonul fiind văzut ca o soluţie nu tocmai bună pentru cetăţenii maghiari. Naţionalismul ungar este exprimat acum prin grupuri de etnie maghiară, dar şi prin partide politice ce activează legal în ţările vecine, unele fiind implicate şi la guvernare.
“A venit vremea de a ne confrunta cu Trianonul, tragedia istorică cea mai determinantă pentru naţiunea ungară. Există o singură naţiune ungară şi fiecare ungur este răspunzător pentru fiecare ungur”, a apreciat Laszló Köver, vicepreşedintele Fidesz, partidul lui Viktor Orban, ce deţine majoritatea în Parlamentul de la Budapesta.
Propunerea Fidesz de a declara ziua de 4 iunie Ziua Unităţii Naţionale - zi de comemorare şi, probabil, zi liberă pentru unguri
“Anul acesta, pe 4 iunie, se împlinesc 90 de ani de la Dictatul de Pace de la Trianon. Vrem să transformăm acest eveniment în zi naţională de doliu, pentru că 15 milioane de maghiari au fost rupţi şi aceste milioane alcătuiesc acum minorităţile mai multor ţări. După consultările cu celelalte partide de la guvernare, vom căuta posibilitatea de a acorda cetăţenia ungară celor de dincolo de frontiere. Inclusiv maghiarilor din România.”, a declarat Gabor Vona pentru Adevărul.
În fiecare an, pe data de 4 iunie, au loc manifestatii in fata ambasadelor României, Slovaciei şi Serbiei, în care mişcările extremiste ungare protestează faţă de semnarea Tratatului de la Trianon. Viktor Orban a mai anunţat că până la mijlocul sau cel târziu sfârşitul anului 2012, Ungaria va avea o noua Constituţie. “Cu doua treimi in parlament, o forţă politică nu îşi poate permite să păstreze o Constituţie adoptată în anul 1949”, a adăugat Orban.
Tot pe 4 iunie, Federaţia Intelectualilor Creştini şi Forumul Unităţii Civice va organiza o precesiune de comemorare la Budapesta, sub sloganul “Trecutul ungar – viitorul ungar”. La noi guvernul este de acord cu cedarea suveranităţii naţională prin adoptarea Legii Educaţiei în care limba şi istoria română se predă în limba maghiară în şcolile maghiare, iar Ţinutul Secuiesc este recunoscut de facto de către Ministerul Turismului.
Naţionaliştii români sunt împotrivă
Adoptarea legii privind statutul minorităţilor naţionale din România este un act de trădare de ţară, afirmă Gheorghe Funar. Naţionalistul clujean se revoltă şi din motivul că de la 1 decembrie 1918 şi pînă în prezent, minoritatea maghiară din România nu a recunoscut Marea Unire de la Alba Iulia, şi nici statul naţional unitar român. În fiecare an, la Budapesta şi în mai multe localităţi din Ardeal, ungurii protestează împotriva Tratatului de la Trianon, prin care Ungaria a revenit la graniţele ei. Funar este de părere că timp de 12 ani, U.D.M.R. a lucrat, în secret, la proiectul de lege privind Statutul minorităţilor naţionale din România, pe care l-a introdus în guvern.
“În plină criză, premierul Boc a anunţat că prioritatea Guvernului şi a Parlamentului este să adopte, în următoarele 2-4 luni, Legea privind Statutul minorităţilor naţionale. Pe lîngă pericolele la adresa integrităţii teritoriale, această lege va avea alte numeroase conflicte interetnice.” Gheorghe Funar
Planuri pentru maghiarii din România
Pe lângă proiectul de acordare a cetăţeniei pentru maghiari, urmează să se ia în considerare un plan de dezvoltare economică pentru cei din bazinul Carpatic. Gabor Vona este de părere că reunificarea maghiarilor trebuie să fie realizată atât prin dezvoltare economică cât şi prin susţinerea educaţiei şi culturii.
“Sprijinim aspiraţiile maghiarilor de dincolo de frontieră, de la autonomia culturală la cea teritorială - astfel că şi dorinţele celor din Ţinutul Secuiesc sunt importante. Pe lângă problema secuilor, merită o atenţie deosebită - mai ales din cauza asimilării avansate - situaţia maghiarilor din România. De acceea vom iniţia un program tutorial, care va fi coordonat de agenţiile înfiinţate în regiunile de lângă graniţă. Printre planurile noastre pe termen lung se numără şi dezvoltarea cooperărilor transfrontaliere regionale, în primul rând cu ajutorul fondurilor europene.” a mai precizat fostul preşedinte al Gărzii Maghiare pentru Adevărul.
În condiţiile în care Fidesz şi creştin democraţii deţin două treimi din locurile din parlament şi că toate celelalte partide au sprijinit iniţiativa legislativă, este de aşteptat ca legea unităţii naţionale să fie votată în următoarele zile, când se va vota, cel mai probabil, si legea privind acordarea cetăţeniei ungare maghiarilor de peste graniţe.
Sorana Ionăşanu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 791 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii