Dupa ce a fost anchetat pentru taieri ilegale, Seful Ocolului Silvic Bistriţa Bargaului va administra Situl Cusma!
Rezervaţia naturală Cuşma a fost dată recent de către Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud (APM BN) în custodia Ocolului Silvic Bistriţa - Bârgăului, condusă de inginerul Dan Ţacăl, anchetat în anul 2005 pentru tăieri ilegale de arbori.
Şeful de Ocol de la Bistriţa – Bârgăului va administra Situl Cuşma pe o perioadă de cinci ani, probabil mai bine, sau la fel de bine, ca în urmă cu câţiva ani, când a lăsat fără pază, vreo doi ani, aproape 50 de hectare de pădure aflate în administrarea sa. Atunci au fost tăiaţi ilegal, fără autorizaţie, peste 1.200 de copaci tineri din speciile fag şi stejar.
În judeţul Bistriţa-Năsăud au fost date anul acesta în custodie patru situri, potrivit Ordinului 533 din 2008, care prevede atribuirea în administrare, pe bază de dosar, a acestor arii protejate pe o perioadă de cinci ani.
Situl Cuşma se întinde pe aproximativ 45.000 de hectare, existând aici, trei specii protejate de animale: ursul brun, râsul şi pisica sălbatică. În luna aprilie 2010, acest sit a fost atribuit în custodia Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului, condus de inginerul Dan Ţacăl, un om care a fost anchetat de Inspectoratul de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Cluj – deşi unii susţin că a avut chiar dosar penal - pentru „două cioate”, după precizările sale. Prin anul 2005, inspectorii silvici din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj au demarat o anchetă după ce au constatat că o pădure aflată în administrarea Ocolului Silvic Bistriţa –Bârgăului a fost lăsată fără pază mai bine de doi ani. În perioada 2003 – 2004 s-au tăiat ilegal din acea pădure peste 1.200 de arbori din speciile fag şi stejar. Inspectorii ar fi susţinut la acea dată că în „procedeu” erau implicate mai multe societăţi comerciale, care primeau „avizul” şefului de Ocol de la Bistriţa –Bârgăului. La final, ancheta derulată a scos vinovate mai multe persoane, de la pădurar, la şef de district. Pionul principal tras la răspundere a fost însă Dan Ţacăl, şeful Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului, cel care acum a primit în custodie situl Cuşma. La cinci ani de la petrecerea acelor evenimente, Ţacăl pare să îşi amintească cu greu de „o nimica toată” şi susţine că singurul său dosar penal ar fi doar pentru …câteva „cioate”. Pentru situl Cuşma, Ocolul Silvic Bistriţa – Bârgăului a fost singurul care a depus dosarul şi care a şi primit custodia. Pentru cei cinci ani cât va administra Situl Cuşma, Dan Ţacăl şi-a făcut planuri mari şi nu se gândeşte o clipă să dea greş… într-un fel sau altul.
Ocolul Silvic Bistriţa – Bârgăului, unicul „peţitor” al Sitului Cuşma
Pentru o administrare corespunzătoare a siturilor naturale, Ministerul Mediului şi Pădurilor a luat hotărârea ca ele să fie atribuite în custodie, fie ea chiar şi privată. În decursul acestui an, în judeţul Bistriţa –Năsăud, Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului a atribuit în administrare pe o perioadă de cinci ani, patru arii protejate care însumează peste 90.000 de hectare: Parcul Naţional Munţii Rodnei, Peştera Tăuşoare din comuna Rebrişoara, Crovul de la Larion din comuna Lunca Ilvei, şi Situl Cuşma din Livezile. Rezervaţia naturală Cuşma a fost atribuită în luna aprilie, în cea de-a doua sesiune desfăşurată, pentru care a aplicat doar Asociaţia Proprietarilor de Pădure din Bistriţa – Bârgăului. Potrivit directorului executiv locţiitor al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud, Ştefan Mureşan, situl de la Cuşma a fost dat în custodie recent, pe bază de dosar. „A fost o a doua sesiune făcută de Ministerul Mediului şi Pădurilor, şi numai Asociaţia Proprietarilor de Păduri Bistriţa - Bârgăului a depus documentaţia în acest sens. Astfel, situl Cuşma a trecut la ei în concesiune, în luna aprilie a fost asta, şi se va atribui printr-un document. Trebuie să vină hotărârea, încă aşteptăm. Urmează să se facă un management al ariei protejate, şi de acolo în acolo, ei (n. r – reprezentanţii Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului) să îşi gestioneze singuri situl, conform acelui regulament care se impune, şi să facă valorificarea unui potenţial al resurselor din situl de la Cuşma. Bineînţeles că se dă în custodie pe o perioadă de cinci ani”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, şeful APM Bistriţa - Năsăud, Ştefan Mureşan.
Referinţele custodelui
Şeful Ocolului Silvic Bistriţa - Bârgăului, Dan Ţacăl a fost anchetat în urmă cu cinci ani de IRTSV Cluj în cazul tăierii ilegale a 1.200 de copaci tineri din speciile fag şi stejar, arbori care se aflau pe o suprafaţă de 47 hectare de pădure, de pe raza Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului, pe care Ţacăl îl administrează. Timp de doi ani, acea pădure a fost lăsată de izbelişte, fără nici o pază, şi s-a tăiat ca-n codru. În urma anchetei derulate de inspectorii ITRSV Cluj, s-a stabilit că în procesul de „defrişare” mai erau implicate şi unele firme, acţiunea având loc sub oblăduirea şefului Ocolului Silvic Bistriţa –Bârgăului, Dan Ţacăl.
Personalul silvic, vinovat de „ceva pagube”
Contactat telefonic de redactorul de la Gazeta de Bistriţa, şeful Inspectoratului Silvic şi Vânătoare Bistriţa, Savir Moisil se afla la acel moment (n. r – vineri, 28 mai) cu treburi prin judeţul Cluj. Întrebat de situaţia de la Bistriţa - Bârgăului din urmă cu cinci ani, Moisil a precizat că îşi aduce aminte destul de bine de acel caz. „ Păi, îmi amintesc că am verificat o partidă, atunci când era chiar Ocolul Silvic Prundu Bârgăului, înainte de înfiinţarea ocoalelor private, cam prin 2003 mai exact a fost. Pădurea nu era trecută, deci nu erau înfiinţate ocoalele astea private. A fost vorba de o suprafaţă în gestiune şi când am verificat modul de valorificare, nu a rezultat întreaga cantitate. Deci, cantitatea justificată prin avizele de însoţire ale materialului lemnos transportate din partide nu acoperea întreaga cantitate de masă lemnoasă autorizată la tăiere. Şi atunci au fost mai mulţi traşi la răspundere - gestionarul partidei, pădurarul, şeful de district, şi şeful de Ocol, fiecare cu responsabilităţile lui. A fost un grup mai mare. (…) Deci au fost ceva pagube într-o pădure din vina personalului silvic, cam asta a fost”, a relatat Moisil.
Dan Ţacăl a avut dosar penal doar pentru… „două cioate”
Gazeta de Bistriţa a luat legătura cu Dan Ţacăl, şeful Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului, care a negat că ar fi fost anchetat în urmă cu cinci ani în cazul defrişărilor dintr-o pădurea pe care o administra. „Pentru treaba asta nu am avut nici un dosar penal. Nu s-a făcut nimic atunci, nu s-a făcut anchetă. A fost aşa, un control făcut de către ITRSV Cluj într-o suprafaţă de pădure care nu a fost preluată de către noi în administrare, că a fost în Bistriţa Bârgăului dar nu am preluat–o pentru că nu a fost nimeni să ne-o predea. Şi în iarna dintre 2003 – 2004 s-au făcut nişte tăieri pe-acolo, da nu de firme, de nişte oameni, de nişte cetăţeni, de proprietari ce-s pe-acolo. S-a făcut un control, s-au făcut acte, s-au trecut la primărie şi aşa a rămas, dar nici vorbă de dosar penal”, ne-a asigurat Ţacăl. La întrebările insistente ale redactorului Gazetei de Bistriţa, şeful de Ocol a recunoscut că totuşi i s-ar fi făcut ceva dosar penal, dar numai aşa …pentru „ două cioate”. „Am avut dosar de urmărire penală pentru altceva, pentru …două cioate, da’ nu de acolo”, a explicat în continuare Ţacăl.
La polul opus însă, Savir Moisil, şeful Inspectoratului Silvic şi Vânătoare Bistriţa îşi aminteşte de dosarul penal a colegului de Bistriţa – Bârgăului pentru cazul din 2005: „ Da, a avut dosar penal, dar acum ştiu că nu mai e. Are parcă un SUP ( n. r - scoatere de sub urmărirea penală) pentru acel caz de acum cinci ani, eu aşa ştiu”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Savir Moisil.
Grănicerii „e „de vină
La scurt timp după convorbirea telefonică, şeful Ocolului Silvic Bistriţa Bârgăului, Dan Ţacăl a contactat el pe redactorul Gazetei de Bistriţa pentru a da câteva explicaţii suplimentare. „Am făcut o chestie pe care nu a făcut-o nimeni. Şi ne-am băgat noi. Am vorbit cu primarul şi o zis că decât să vină alţii să-l conducă, mai bine să îl conducem noi. Şi văd că am supărat tare pe cineva şi nu înţeleg de ce. Păi, după nişte reacţii prin presă, primarul mi-a zis că să nu mai vorbesc cu presa şi să vă spun să îl sunaţi pe el să explice ce e cu situl acesta. Noi chiar am preluat la influenţa Agenţiei de Mediu, că au zis că dacă nu îl luăm noi, nu îl ia nimeni. Am vorbit şi cu Clujul şi au zis să îl luăm noi că ştim ce se mănâncă şi putem să facem treabă. Nu am luat ceva de unde să fac bani, am luat ceva de unde să bag bani. (…) Eu nu am avut nici o treabă acum cinci ani, pentru că suprafaţa respectivă nu a fost pusă în administrare către noi. Dar, mă rog, ITRSV aşa a interpretat la data respectivă, comuna a interpretat altcumva şi a rămas aşa. Eu nu ştiu, cred că vin poveşti de la grănicerii aceştia ai noştri (n. r. – Asociaţia fostelor comune grănicereşti) că revendică pădurea de parcă ar fi a lor”, ne-a spus Ţacăl. Primarul comunei Bistriţa Bârgăului, Vasile Labă, susţine de asemenea că şeful Ocolului are doar ceva cu două cioate: Ştie povestea foarte bine, iar ancheta cu tăierile de arbori din pădure de acum cinci ani a fost ceva aşa ambiguu şi complicat, consideră edilul. „Noi cu site –ul vrem să facem treabă. Să asigurăm şi nişte locuri de muncă”, a conchis primarul. De asemenea, Vasile Labă a ţinut să dea vina tot pe „grăniceri”, la fel ca şeful de Ocol.
Nu-i bai !
Faptul că situl de Cuşma va intra în gestiunea unei inginer care a fost implicat într-un scandal cu tăieri ilegale şi are la activ şi un dosar pentru „cioatele” tăiate ( aşa vreo 1.200 numai), nu pare să constituie o problemă pe viitor, cu atât mai mult cu cât, unii susţin că Ţacăl şi-ar fi „spălat din păcate”. „ Păi acum nu mai este problemă, că am impresia că el a rezolvat problema. Deci până la urmă a plătit pagubele respective, s-o achitat pagubele şi atunci nu-i bai, s-a recuperat prejudiciul, de la cei vinovaţi, adică de la gestionar, pădurar, şefu’ de district şi şefu’ de Ocol, Dan Ţacăl. Acum li s-a atribuit în gospodărire Situl Cuşma pe o perioadă de 5 ani ( n. r – celor de la Ocolul Silvic Bistriţa – Bârgăului). Dacă îşi fac treaba, probabil că o să le-o dea în continuare. Dacă nu, va fi alt un administrator”, consideră şeful Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare Bistriţa, Savir Moisil.
Planuri de viitor
Şeful Ocolului Silvic Bistriţa Bârgăului, Dan Ţacăl a părut puţin surprins că Situl Cuşma a fost atribuit Asociaţiei pe care o coordonează. Cu toate acestea, planul de viitor pentru gestionarea ariei protejate este deja schiţat. „Nu m-a înştiinţat nimeni, am văzut pe site şi eu, dar deocamdată nu ne-a chemat nimeni să semnăm contractul. (…) Eu zic că ne vom descurca din moment ce ne-am angajat. Într-un an de zile o să facem planul de management şi în şase luni, strategia de valorificare”, asigură şeful de la Ocol.
În Bistriţa – Năsăud, aproximativ 20% din suprafaţa judeţului este acoperită cu arii protejate de interes naţional sau comunitar. Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud şi – a propus ca pe viitor să atribuie în custodie şi alte situri şi arii protejate din judeţ. Pe listă se află situl de interes comunitar „La Sărătura” şi „Someşul Mare Superior”, dar şi ariile naturale protejate de interes naţional „Masivul de sare de la Sărăţel”, „Râpa cu păpuşi” „Vulcanii noroioşi”, „La Gloduri”, „Poiana cu narcise de pe Seşul Mogoşenilor”, „Zăvoaiele Borcutului”, „Piatra Fântânele”, „Pădurea Posmuş” şi aria protejată „Lacul Zagra”.
Iulia Stupinean
Şeful de Ocol de la Bistriţa – Bârgăului va administra Situl Cuşma pe o perioadă de cinci ani, probabil mai bine, sau la fel de bine, ca în urmă cu câţiva ani, când a lăsat fără pază, vreo doi ani, aproape 50 de hectare de pădure aflate în administrarea sa. Atunci au fost tăiaţi ilegal, fără autorizaţie, peste 1.200 de copaci tineri din speciile fag şi stejar.
În judeţul Bistriţa-Năsăud au fost date anul acesta în custodie patru situri, potrivit Ordinului 533 din 2008, care prevede atribuirea în administrare, pe bază de dosar, a acestor arii protejate pe o perioadă de cinci ani.
Situl Cuşma se întinde pe aproximativ 45.000 de hectare, existând aici, trei specii protejate de animale: ursul brun, râsul şi pisica sălbatică. În luna aprilie 2010, acest sit a fost atribuit în custodia Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului, condus de inginerul Dan Ţacăl, un om care a fost anchetat de Inspectoratul de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Cluj – deşi unii susţin că a avut chiar dosar penal - pentru „două cioate”, după precizările sale. Prin anul 2005, inspectorii silvici din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj au demarat o anchetă după ce au constatat că o pădure aflată în administrarea Ocolului Silvic Bistriţa –Bârgăului a fost lăsată fără pază mai bine de doi ani. În perioada 2003 – 2004 s-au tăiat ilegal din acea pădure peste 1.200 de arbori din speciile fag şi stejar. Inspectorii ar fi susţinut la acea dată că în „procedeu” erau implicate mai multe societăţi comerciale, care primeau „avizul” şefului de Ocol de la Bistriţa –Bârgăului. La final, ancheta derulată a scos vinovate mai multe persoane, de la pădurar, la şef de district. Pionul principal tras la răspundere a fost însă Dan Ţacăl, şeful Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului, cel care acum a primit în custodie situl Cuşma. La cinci ani de la petrecerea acelor evenimente, Ţacăl pare să îşi amintească cu greu de „o nimica toată” şi susţine că singurul său dosar penal ar fi doar pentru …câteva „cioate”. Pentru situl Cuşma, Ocolul Silvic Bistriţa – Bârgăului a fost singurul care a depus dosarul şi care a şi primit custodia. Pentru cei cinci ani cât va administra Situl Cuşma, Dan Ţacăl şi-a făcut planuri mari şi nu se gândeşte o clipă să dea greş… într-un fel sau altul.
Ocolul Silvic Bistriţa – Bârgăului, unicul „peţitor” al Sitului Cuşma
Pentru o administrare corespunzătoare a siturilor naturale, Ministerul Mediului şi Pădurilor a luat hotărârea ca ele să fie atribuite în custodie, fie ea chiar şi privată. În decursul acestui an, în judeţul Bistriţa –Năsăud, Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului a atribuit în administrare pe o perioadă de cinci ani, patru arii protejate care însumează peste 90.000 de hectare: Parcul Naţional Munţii Rodnei, Peştera Tăuşoare din comuna Rebrişoara, Crovul de la Larion din comuna Lunca Ilvei, şi Situl Cuşma din Livezile. Rezervaţia naturală Cuşma a fost atribuită în luna aprilie, în cea de-a doua sesiune desfăşurată, pentru care a aplicat doar Asociaţia Proprietarilor de Pădure din Bistriţa – Bârgăului. Potrivit directorului executiv locţiitor al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud, Ştefan Mureşan, situl de la Cuşma a fost dat în custodie recent, pe bază de dosar. „A fost o a doua sesiune făcută de Ministerul Mediului şi Pădurilor, şi numai Asociaţia Proprietarilor de Păduri Bistriţa - Bârgăului a depus documentaţia în acest sens. Astfel, situl Cuşma a trecut la ei în concesiune, în luna aprilie a fost asta, şi se va atribui printr-un document. Trebuie să vină hotărârea, încă aşteptăm. Urmează să se facă un management al ariei protejate, şi de acolo în acolo, ei (n. r – reprezentanţii Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului) să îşi gestioneze singuri situl, conform acelui regulament care se impune, şi să facă valorificarea unui potenţial al resurselor din situl de la Cuşma. Bineînţeles că se dă în custodie pe o perioadă de cinci ani”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, şeful APM Bistriţa - Năsăud, Ştefan Mureşan.
Referinţele custodelui
Şeful Ocolului Silvic Bistriţa - Bârgăului, Dan Ţacăl a fost anchetat în urmă cu cinci ani de IRTSV Cluj în cazul tăierii ilegale a 1.200 de copaci tineri din speciile fag şi stejar, arbori care se aflau pe o suprafaţă de 47 hectare de pădure, de pe raza Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului, pe care Ţacăl îl administrează. Timp de doi ani, acea pădure a fost lăsată de izbelişte, fără nici o pază, şi s-a tăiat ca-n codru. În urma anchetei derulate de inspectorii ITRSV Cluj, s-a stabilit că în procesul de „defrişare” mai erau implicate şi unele firme, acţiunea având loc sub oblăduirea şefului Ocolului Silvic Bistriţa –Bârgăului, Dan Ţacăl.
Personalul silvic, vinovat de „ceva pagube”
Contactat telefonic de redactorul de la Gazeta de Bistriţa, şeful Inspectoratului Silvic şi Vânătoare Bistriţa, Savir Moisil se afla la acel moment (n. r – vineri, 28 mai) cu treburi prin judeţul Cluj. Întrebat de situaţia de la Bistriţa - Bârgăului din urmă cu cinci ani, Moisil a precizat că îşi aduce aminte destul de bine de acel caz. „ Păi, îmi amintesc că am verificat o partidă, atunci când era chiar Ocolul Silvic Prundu Bârgăului, înainte de înfiinţarea ocoalelor private, cam prin 2003 mai exact a fost. Pădurea nu era trecută, deci nu erau înfiinţate ocoalele astea private. A fost vorba de o suprafaţă în gestiune şi când am verificat modul de valorificare, nu a rezultat întreaga cantitate. Deci, cantitatea justificată prin avizele de însoţire ale materialului lemnos transportate din partide nu acoperea întreaga cantitate de masă lemnoasă autorizată la tăiere. Şi atunci au fost mai mulţi traşi la răspundere - gestionarul partidei, pădurarul, şeful de district, şi şeful de Ocol, fiecare cu responsabilităţile lui. A fost un grup mai mare. (…) Deci au fost ceva pagube într-o pădure din vina personalului silvic, cam asta a fost”, a relatat Moisil.
Dan Ţacăl a avut dosar penal doar pentru… „două cioate”
Gazeta de Bistriţa a luat legătura cu Dan Ţacăl, şeful Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului, care a negat că ar fi fost anchetat în urmă cu cinci ani în cazul defrişărilor dintr-o pădurea pe care o administra. „Pentru treaba asta nu am avut nici un dosar penal. Nu s-a făcut nimic atunci, nu s-a făcut anchetă. A fost aşa, un control făcut de către ITRSV Cluj într-o suprafaţă de pădure care nu a fost preluată de către noi în administrare, că a fost în Bistriţa Bârgăului dar nu am preluat–o pentru că nu a fost nimeni să ne-o predea. Şi în iarna dintre 2003 – 2004 s-au făcut nişte tăieri pe-acolo, da nu de firme, de nişte oameni, de nişte cetăţeni, de proprietari ce-s pe-acolo. S-a făcut un control, s-au făcut acte, s-au trecut la primărie şi aşa a rămas, dar nici vorbă de dosar penal”, ne-a asigurat Ţacăl. La întrebările insistente ale redactorului Gazetei de Bistriţa, şeful de Ocol a recunoscut că totuşi i s-ar fi făcut ceva dosar penal, dar numai aşa …pentru „ două cioate”. „Am avut dosar de urmărire penală pentru altceva, pentru …două cioate, da’ nu de acolo”, a explicat în continuare Ţacăl.
La polul opus însă, Savir Moisil, şeful Inspectoratului Silvic şi Vânătoare Bistriţa îşi aminteşte de dosarul penal a colegului de Bistriţa – Bârgăului pentru cazul din 2005: „ Da, a avut dosar penal, dar acum ştiu că nu mai e. Are parcă un SUP ( n. r - scoatere de sub urmărirea penală) pentru acel caz de acum cinci ani, eu aşa ştiu”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Savir Moisil.
Grănicerii „e „de vină
La scurt timp după convorbirea telefonică, şeful Ocolului Silvic Bistriţa Bârgăului, Dan Ţacăl a contactat el pe redactorul Gazetei de Bistriţa pentru a da câteva explicaţii suplimentare. „Am făcut o chestie pe care nu a făcut-o nimeni. Şi ne-am băgat noi. Am vorbit cu primarul şi o zis că decât să vină alţii să-l conducă, mai bine să îl conducem noi. Şi văd că am supărat tare pe cineva şi nu înţeleg de ce. Păi, după nişte reacţii prin presă, primarul mi-a zis că să nu mai vorbesc cu presa şi să vă spun să îl sunaţi pe el să explice ce e cu situl acesta. Noi chiar am preluat la influenţa Agenţiei de Mediu, că au zis că dacă nu îl luăm noi, nu îl ia nimeni. Am vorbit şi cu Clujul şi au zis să îl luăm noi că ştim ce se mănâncă şi putem să facem treabă. Nu am luat ceva de unde să fac bani, am luat ceva de unde să bag bani. (…) Eu nu am avut nici o treabă acum cinci ani, pentru că suprafaţa respectivă nu a fost pusă în administrare către noi. Dar, mă rog, ITRSV aşa a interpretat la data respectivă, comuna a interpretat altcumva şi a rămas aşa. Eu nu ştiu, cred că vin poveşti de la grănicerii aceştia ai noştri (n. r. – Asociaţia fostelor comune grănicereşti) că revendică pădurea de parcă ar fi a lor”, ne-a spus Ţacăl. Primarul comunei Bistriţa Bârgăului, Vasile Labă, susţine de asemenea că şeful Ocolului are doar ceva cu două cioate: Ştie povestea foarte bine, iar ancheta cu tăierile de arbori din pădure de acum cinci ani a fost ceva aşa ambiguu şi complicat, consideră edilul. „Noi cu site –ul vrem să facem treabă. Să asigurăm şi nişte locuri de muncă”, a conchis primarul. De asemenea, Vasile Labă a ţinut să dea vina tot pe „grăniceri”, la fel ca şeful de Ocol.
Nu-i bai !
Faptul că situl de Cuşma va intra în gestiunea unei inginer care a fost implicat într-un scandal cu tăieri ilegale şi are la activ şi un dosar pentru „cioatele” tăiate ( aşa vreo 1.200 numai), nu pare să constituie o problemă pe viitor, cu atât mai mult cu cât, unii susţin că Ţacăl şi-ar fi „spălat din păcate”. „ Păi acum nu mai este problemă, că am impresia că el a rezolvat problema. Deci până la urmă a plătit pagubele respective, s-o achitat pagubele şi atunci nu-i bai, s-a recuperat prejudiciul, de la cei vinovaţi, adică de la gestionar, pădurar, şefu’ de district şi şefu’ de Ocol, Dan Ţacăl. Acum li s-a atribuit în gospodărire Situl Cuşma pe o perioadă de 5 ani ( n. r – celor de la Ocolul Silvic Bistriţa – Bârgăului). Dacă îşi fac treaba, probabil că o să le-o dea în continuare. Dacă nu, va fi alt un administrator”, consideră şeful Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare Bistriţa, Savir Moisil.
Planuri de viitor
Şeful Ocolului Silvic Bistriţa Bârgăului, Dan Ţacăl a părut puţin surprins că Situl Cuşma a fost atribuit Asociaţiei pe care o coordonează. Cu toate acestea, planul de viitor pentru gestionarea ariei protejate este deja schiţat. „Nu m-a înştiinţat nimeni, am văzut pe site şi eu, dar deocamdată nu ne-a chemat nimeni să semnăm contractul. (…) Eu zic că ne vom descurca din moment ce ne-am angajat. Într-un an de zile o să facem planul de management şi în şase luni, strategia de valorificare”, asigură şeful de la Ocol.
În Bistriţa – Năsăud, aproximativ 20% din suprafaţa judeţului este acoperită cu arii protejate de interes naţional sau comunitar. Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud şi – a propus ca pe viitor să atribuie în custodie şi alte situri şi arii protejate din judeţ. Pe listă se află situl de interes comunitar „La Sărătura” şi „Someşul Mare Superior”, dar şi ariile naturale protejate de interes naţional „Masivul de sare de la Sărăţel”, „Râpa cu păpuşi” „Vulcanii noroioşi”, „La Gloduri”, „Poiana cu narcise de pe Seşul Mogoşenilor”, „Zăvoaiele Borcutului”, „Piatra Fântânele”, „Pădurea Posmuş” şi aria protejată „Lacul Zagra”.
Iulia Stupinean
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 1325 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii