Domeniul public din jurul a patru blocuri din Bistrita, folosit moca de fosti activişti comunisti
În patru blocuri din Bistriţa, împrejmuite de garduri sau închise cu porţi cu telecomandă, au locuit şi încă mai locuiesc, foşti activişti comunişti. Aceştia folosesc terenul aferent, domeniu public, în scopuri personale.
Situaţia este contestată de mai mulţi bistriţeni, cărora li s-au distrus gardurile în perioada ceauşistă. Oamenii doresc ca spaţiul respectiv să fie folosit de toată lumea sau „răsfăţaţii Epocii de Aur” să fie puşi la plată.
Bistriţa, 2010! Cadastrul general al oraşului nostru este în plină desfăşurare, iar momentan lucrările sunt în toi în cartierul Sigmir. Mai multe blocuri din Bistriţa sunt împrejmuite la ora actuală de garduri sau sunt închise cu porţi care se deschid numai prin butonul de la telecomandă, interzicând accesul oricărei persoane pe un spaţiu, mai mult sau mai puţin îngrijit, care însă este domeniu public. În patru din aceste blocuri mai locuiesc şi azi foşti activişti comunişti, ale căror imobile au fost împrejmuite înainte de anul 1990. Majoritatea locatarilor de aici a fost formată din reprezentanţi de seamă ai nomenclaturii ceauşiste. După Revoluţia din decembrie 1989, unii locatari au plecat şi şi-au vândut apartamentele, aşa că au mai rămas doar o parte din ei. Cele patru blocuri sunt situate în mai multe zone ale Bistriţei: strada Mihail Kogălniceanu - Nr. 21, Strada Dogarilor - Nr. 15 şi strada Alexandru Odobescu - Nr. 13, în perimetrul cărora s-au construit copertine şi garaje pentru parcarea maşinilor. Cel de-al patrulea bloc este situat pe strada 1 Decembrie, la Nr.1 şi are de jur împrejur, un spaţiu verde, bine îngrijit, cu băncuţe şi umbră din belşug pe vreme de caniculă. Aceasta este o primă categorie de locatari. Cea de-a doua, formată din peste 30 de bistriţeni, se declară nemulţumită de faptul că aceşti foşti comunişti „folosesc terenul în scopuri personale, fără a contribui la bugetul local”, după ce ei au fost privaţi de acest drept în perioada comunistă. Sesizările acestor cetăţeni au ajuns atât la mass-media locală, cât şi la Primăria Bistriţa, cerând ca „locatarii respectivi să fie aduşi la realitate de Primăria Municipiului Bistriţa”.
În anul 2005, un articol apărut tot în Gazeta de Bistriţa pe această temă, producea o mică schimbare a situaţiei, ce-i drept , una mititică rău: a fost rupt afişul de pe o poartă prin care foştii activişti atrăgeau atenţia că: „Se deschide numai cu telecomanda !”, ce-i drept, la fel ca şi acum.
„Aceşti locatari fac o excepţie?”
Circa 30 de bistriţeni, expropriaţi şi demolaţi prin Decretul Nr.307 din 11 octombrie 1988, au făcut mai multe sesizări la municipalitate şi în presa locală, cu privire la situaţia celor patru blocuri în care mai trăiesc şi azi foşti activişti comunişti, oameni care beneficiază de utilizarea gratuită, în scopuri personale, a domeniului public aflat în jurul imobilelor lor. Într-o scrisoare trimisă şi redacţiei noastre, oamenii spun că nu doresc distrugerea gardurilor şi a porţilor la aceste imobile, ci vor ca locatarii respectivi „să fie aduşi la realitate de Primăria municipiului Bistriţa, să fie impozitaţi, să ştie că, faţă de societate au şi obligaţii nu doar drepturi cum erau obişnuiţi în Epoca lor de Aur”. Potrivit celor 30 de bistriţeni, respectivii locatari folosesc terenul, de mai bine de 20 de ani, în scopuri personale, fără a contribui la bugetul local. „Oare aceşti indivizi au avut şi au şi în prezent un statut special? Aceşti locatari fac o excepţie?” se arată în scrisoarea primită la redacţie, în 7 iunie. Anul trecut în luna noiembrie, oamenii au lăsat atenţionări în urna cu mesaje amplasată la primărie, şi au atras atenţia primarului Ovidiu Creţu, asupra neimpozitării din domeniul public al statului. Cum nu s-a luat măsuri, cetăţenii au intervenit din nou cu alte sesizări în luna aprilie a acestui an, când au primit totuşi un răspuns:„Doar nu le pot pune cuţitul la gât !”, a declarat edilul în cadrul unei emisiuni televizate.
„Cine sunteţi? Ce doriţi?”
Pentru spaţiul verde de pe Strada 1 Decembrie, nr.1, teren împrejmuit şi ocupat odată cu construirea respectivului bloc, cei 30 de bistriţeni au propus municipalităţii să fie redat parţial publicului, prin desfiinţarea parţială a gardului care să fie mutat pe lângă bloc. „În felul acesta, prin amplasarea unor bănci ar deveni un bun al tuturor, iar zona din Parcul Eroilor ar fi mai spaţioasă şi mai utilă”, susţin cetăţenii. Pentru terenul din jurul blocului cu nr. 1 de pe strada 1 Decembrie au fost făcute cereri de restituire a domeniului public, dar locatarii s-au opus, astfel că terenul a ajuns în „proprietatea” lor, fiind domeniu public. Spaţiul verde la acest bloc este unul generos ca şi întindere şi oferă o oază de linişte oricui se aventurează să treacă de poartă. Ne-am încumetat şi noi, mai ales că arşiţa de afară te dobora, iar umbra de acolo ne făcea cu ochiul. De cum am intrat pe poartă, o doamnă s-a uitat suspect către noi. Ne-am prezentat şi am întrebat dacă este domeniu public. „Eu nu ştiu. Dar ce doriţi? Cine sunteţi? Noi îngrijim aici că intră tot felul de copii şi lasă mizerii. Eu nu ştiu nimic, mergeţi şi vorbiţi cu doamna Melnic!” a venit răspunsul tăios al femeii. Ne-am conformat, ne-am mai plimbat puţin şi imediat a apărut doamna Melnic, cu nişte sprâncene frumos arcuite şi cu o privire la fel de suspicioasă. După ce a înţeles că „nu vrem să dăm în cap nimănui”, doamna Melnic a mai coborât tonul şi a început să spună şi alta. E şi ea o fostă activistă de partid din perioada Comunistă, şi se ocupă şi de Asociaţia locatarilor.
Femeia s-a arătat convinsă cu unii bistriţeni sunt invidioşi, ştie ea cine, şi că nu li s-a cerut niciodată să administreze spaţiul sau ceva, pentru că ar plăti, „nu-i bai”. „Noi îngrijim spaţiul acesta. Şi sunt mulţi care intră aici şi lasă mizerii. Şi sunt tineri care vin aici şi fac sex! (…) Dar ştiu eu, că sunt şi consilieri locali la care le este ciudă pe noi!”, ne-a spus femeia, foarte hotărâtă să nu o înregistrăm sau Doamne fereşte, „o dăm pe post”.
Deschis tuturor…dacă ai telecomandă !
Şi pentru suprafaţa de teren din jurul blocului de pe strada Alexandru Odobescu au fost făcute cereri de restituire a domeniului public, dar locatarii s-au opus. Aici locuiesc oameni ca Octavian Baciu, un fost activist al regimului comunist şi ex şef de cabinet pe vremea fostului prefect Viorel Pupeză, dar şi fost consilier al primarului Ovidiu Creţu, pe vremea când edilul nostru era senator. Celelalte două blocuri de pe străzile Mihail Kogălniceanu şi Dogarilor se învecinează şi au intrare comună, marcată de o poartă care se deschide numai cu telecomanda. Şi aici locuiesc persoane cu nume sonore, precum Gheorghe Şanta, fost consilier judeţean, sau Koszourus Zoltan, ex şef de cabinet al fostului prefect Szilagyi Ioan.
În curtea acestor două blocuri se află parcări cu copertine, un spaţiu larg şi întins pe care am reuşit să îl fotografiem urcându-ne pe poartă.
Creţu: „Nu-s eu cel pus să judec care şi ce a făcut înainte de 89”
Contactat telefonic de Gazeta de Bistriţa, primarul Ovidiu Creţu a precizat că ştie situaţia foarte bine, dar ea nu este singulară. Măsuri vor veni cu siguranţă, ne-a asigurat edilul, însă numai după finalizarea cadastrului general, dar când anume, nu se ştie.: „Păi să vedem, să se finalizeze cadastrul general, să ştim fiecare palmă de pământ a cui este. După aceea vom merge în Consiliul Local cu propuneri. Nu sunt numai blocurile acelea, sunt multe altele care sunt împrejmuite cu gard (…) Cetăţenii care fac reclamaţia aceea, vizează anumite categorii. Nu-s eu cel pus să judec cine şi ce a făcut înainte de 89! Eu urmăresc să fie respectată legislaţia, şi până una alta, cu acele îngrădiri, legislaţia este respectată. Când vom termina de făcut cadastrul general, atunci Consiliul Local va hotărî dacă proprietăţile bun public, le împrejmuim, nu le împrejmuim, le dăm în administrat, sau nu le dăm”, a spus edilul care este convins că acel spaţiu în foloseşte toată lumea.
Menţionăm că am încercat să folosim şi noi spaţiul de pe strada Dogarilor, de la Nr.15, dar… „ne-am uitat” … telecomanda.
Primăria mai scapă de un ban în plus
Potrivit primarului Creţu, locatarii de la blocurile îngrădite, fie foşti comunişti sau simpli cetăţeni, vin în sprijinul municipalităţii prin faptul că primăria este scutită de anumite cheltuieli. „Deci, situaţia este îmbucurătoare pentru că cineva uşurează primăria de acţiuni care costă bani. Adică, întreţinerea spaţiului verde nu e o chestie de doi bani. Şi cei care stau şi se uită cum cosesc pe bani oamenii de la primărie, îi invidiază pe cei care ies şi îşi cosesc ei şi-şi lucră ei”, a conchis primarul.
Încheiem, întrebându-ne cu ce ajută oare primăria şi acei locatari care folosesc telecomanda? Probabil cu… baterii!
Iulia Stupinean
Situaţia este contestată de mai mulţi bistriţeni, cărora li s-au distrus gardurile în perioada ceauşistă. Oamenii doresc ca spaţiul respectiv să fie folosit de toată lumea sau „răsfăţaţii Epocii de Aur” să fie puşi la plată.
Bistriţa, 2010! Cadastrul general al oraşului nostru este în plină desfăşurare, iar momentan lucrările sunt în toi în cartierul Sigmir. Mai multe blocuri din Bistriţa sunt împrejmuite la ora actuală de garduri sau sunt închise cu porţi care se deschid numai prin butonul de la telecomandă, interzicând accesul oricărei persoane pe un spaţiu, mai mult sau mai puţin îngrijit, care însă este domeniu public. În patru din aceste blocuri mai locuiesc şi azi foşti activişti comunişti, ale căror imobile au fost împrejmuite înainte de anul 1990. Majoritatea locatarilor de aici a fost formată din reprezentanţi de seamă ai nomenclaturii ceauşiste. După Revoluţia din decembrie 1989, unii locatari au plecat şi şi-au vândut apartamentele, aşa că au mai rămas doar o parte din ei. Cele patru blocuri sunt situate în mai multe zone ale Bistriţei: strada Mihail Kogălniceanu - Nr. 21, Strada Dogarilor - Nr. 15 şi strada Alexandru Odobescu - Nr. 13, în perimetrul cărora s-au construit copertine şi garaje pentru parcarea maşinilor. Cel de-al patrulea bloc este situat pe strada 1 Decembrie, la Nr.1 şi are de jur împrejur, un spaţiu verde, bine îngrijit, cu băncuţe şi umbră din belşug pe vreme de caniculă. Aceasta este o primă categorie de locatari. Cea de-a doua, formată din peste 30 de bistriţeni, se declară nemulţumită de faptul că aceşti foşti comunişti „folosesc terenul în scopuri personale, fără a contribui la bugetul local”, după ce ei au fost privaţi de acest drept în perioada comunistă. Sesizările acestor cetăţeni au ajuns atât la mass-media locală, cât şi la Primăria Bistriţa, cerând ca „locatarii respectivi să fie aduşi la realitate de Primăria Municipiului Bistriţa”.
În anul 2005, un articol apărut tot în Gazeta de Bistriţa pe această temă, producea o mică schimbare a situaţiei, ce-i drept , una mititică rău: a fost rupt afişul de pe o poartă prin care foştii activişti atrăgeau atenţia că: „Se deschide numai cu telecomanda !”, ce-i drept, la fel ca şi acum.
„Aceşti locatari fac o excepţie?”
Circa 30 de bistriţeni, expropriaţi şi demolaţi prin Decretul Nr.307 din 11 octombrie 1988, au făcut mai multe sesizări la municipalitate şi în presa locală, cu privire la situaţia celor patru blocuri în care mai trăiesc şi azi foşti activişti comunişti, oameni care beneficiază de utilizarea gratuită, în scopuri personale, a domeniului public aflat în jurul imobilelor lor. Într-o scrisoare trimisă şi redacţiei noastre, oamenii spun că nu doresc distrugerea gardurilor şi a porţilor la aceste imobile, ci vor ca locatarii respectivi „să fie aduşi la realitate de Primăria municipiului Bistriţa, să fie impozitaţi, să ştie că, faţă de societate au şi obligaţii nu doar drepturi cum erau obişnuiţi în Epoca lor de Aur”. Potrivit celor 30 de bistriţeni, respectivii locatari folosesc terenul, de mai bine de 20 de ani, în scopuri personale, fără a contribui la bugetul local. „Oare aceşti indivizi au avut şi au şi în prezent un statut special? Aceşti locatari fac o excepţie?” se arată în scrisoarea primită la redacţie, în 7 iunie. Anul trecut în luna noiembrie, oamenii au lăsat atenţionări în urna cu mesaje amplasată la primărie, şi au atras atenţia primarului Ovidiu Creţu, asupra neimpozitării din domeniul public al statului. Cum nu s-a luat măsuri, cetăţenii au intervenit din nou cu alte sesizări în luna aprilie a acestui an, când au primit totuşi un răspuns:„Doar nu le pot pune cuţitul la gât !”, a declarat edilul în cadrul unei emisiuni televizate.
„Cine sunteţi? Ce doriţi?”
Pentru spaţiul verde de pe Strada 1 Decembrie, nr.1, teren împrejmuit şi ocupat odată cu construirea respectivului bloc, cei 30 de bistriţeni au propus municipalităţii să fie redat parţial publicului, prin desfiinţarea parţială a gardului care să fie mutat pe lângă bloc. „În felul acesta, prin amplasarea unor bănci ar deveni un bun al tuturor, iar zona din Parcul Eroilor ar fi mai spaţioasă şi mai utilă”, susţin cetăţenii. Pentru terenul din jurul blocului cu nr. 1 de pe strada 1 Decembrie au fost făcute cereri de restituire a domeniului public, dar locatarii s-au opus, astfel că terenul a ajuns în „proprietatea” lor, fiind domeniu public. Spaţiul verde la acest bloc este unul generos ca şi întindere şi oferă o oază de linişte oricui se aventurează să treacă de poartă. Ne-am încumetat şi noi, mai ales că arşiţa de afară te dobora, iar umbra de acolo ne făcea cu ochiul. De cum am intrat pe poartă, o doamnă s-a uitat suspect către noi. Ne-am prezentat şi am întrebat dacă este domeniu public. „Eu nu ştiu. Dar ce doriţi? Cine sunteţi? Noi îngrijim aici că intră tot felul de copii şi lasă mizerii. Eu nu ştiu nimic, mergeţi şi vorbiţi cu doamna Melnic!” a venit răspunsul tăios al femeii. Ne-am conformat, ne-am mai plimbat puţin şi imediat a apărut doamna Melnic, cu nişte sprâncene frumos arcuite şi cu o privire la fel de suspicioasă. După ce a înţeles că „nu vrem să dăm în cap nimănui”, doamna Melnic a mai coborât tonul şi a început să spună şi alta. E şi ea o fostă activistă de partid din perioada Comunistă, şi se ocupă şi de Asociaţia locatarilor.
Femeia s-a arătat convinsă cu unii bistriţeni sunt invidioşi, ştie ea cine, şi că nu li s-a cerut niciodată să administreze spaţiul sau ceva, pentru că ar plăti, „nu-i bai”. „Noi îngrijim spaţiul acesta. Şi sunt mulţi care intră aici şi lasă mizerii. Şi sunt tineri care vin aici şi fac sex! (…) Dar ştiu eu, că sunt şi consilieri locali la care le este ciudă pe noi!”, ne-a spus femeia, foarte hotărâtă să nu o înregistrăm sau Doamne fereşte, „o dăm pe post”.
Deschis tuturor…dacă ai telecomandă !
Şi pentru suprafaţa de teren din jurul blocului de pe strada Alexandru Odobescu au fost făcute cereri de restituire a domeniului public, dar locatarii s-au opus. Aici locuiesc oameni ca Octavian Baciu, un fost activist al regimului comunist şi ex şef de cabinet pe vremea fostului prefect Viorel Pupeză, dar şi fost consilier al primarului Ovidiu Creţu, pe vremea când edilul nostru era senator. Celelalte două blocuri de pe străzile Mihail Kogălniceanu şi Dogarilor se învecinează şi au intrare comună, marcată de o poartă care se deschide numai cu telecomanda. Şi aici locuiesc persoane cu nume sonore, precum Gheorghe Şanta, fost consilier judeţean, sau Koszourus Zoltan, ex şef de cabinet al fostului prefect Szilagyi Ioan.
În curtea acestor două blocuri se află parcări cu copertine, un spaţiu larg şi întins pe care am reuşit să îl fotografiem urcându-ne pe poartă.
Creţu: „Nu-s eu cel pus să judec care şi ce a făcut înainte de 89”
Contactat telefonic de Gazeta de Bistriţa, primarul Ovidiu Creţu a precizat că ştie situaţia foarte bine, dar ea nu este singulară. Măsuri vor veni cu siguranţă, ne-a asigurat edilul, însă numai după finalizarea cadastrului general, dar când anume, nu se ştie.: „Păi să vedem, să se finalizeze cadastrul general, să ştim fiecare palmă de pământ a cui este. După aceea vom merge în Consiliul Local cu propuneri. Nu sunt numai blocurile acelea, sunt multe altele care sunt împrejmuite cu gard (…) Cetăţenii care fac reclamaţia aceea, vizează anumite categorii. Nu-s eu cel pus să judec cine şi ce a făcut înainte de 89! Eu urmăresc să fie respectată legislaţia, şi până una alta, cu acele îngrădiri, legislaţia este respectată. Când vom termina de făcut cadastrul general, atunci Consiliul Local va hotărî dacă proprietăţile bun public, le împrejmuim, nu le împrejmuim, le dăm în administrat, sau nu le dăm”, a spus edilul care este convins că acel spaţiu în foloseşte toată lumea.
Menţionăm că am încercat să folosim şi noi spaţiul de pe strada Dogarilor, de la Nr.15, dar… „ne-am uitat” … telecomanda.
Primăria mai scapă de un ban în plus
Potrivit primarului Creţu, locatarii de la blocurile îngrădite, fie foşti comunişti sau simpli cetăţeni, vin în sprijinul municipalităţii prin faptul că primăria este scutită de anumite cheltuieli. „Deci, situaţia este îmbucurătoare pentru că cineva uşurează primăria de acţiuni care costă bani. Adică, întreţinerea spaţiului verde nu e o chestie de doi bani. Şi cei care stau şi se uită cum cosesc pe bani oamenii de la primărie, îi invidiază pe cei care ies şi îşi cosesc ei şi-şi lucră ei”, a conchis primarul.
Încheiem, întrebându-ne cu ce ajută oare primăria şi acei locatari care folosesc telecomanda? Probabil cu… baterii!
Iulia Stupinean
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 684 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.