Favoritul lui Basescu: Augustin Zegrean, ales preşedinte al Curtii Constitutionale
Noul preşedinte al Curţii Constituţionale a României (CCR) este Augustin Zegrean. El a fost ales, săptămâna trecută, cu cinci voturi pro, din totalul de nouă. Noul preşedinte este judecător la CCR din 2007, pentru un mandat de nouă ani, Zegrean fiind desemnat de însuşi preşedintele Traian Băsescu.
Trecutul lui Augustin Zegrean este umbrit de câteva conflicte, reflectate la acea vreme şi de Gazeta de Bistriţa. Anul acesta el a fost luat în vizor de Agenţia Naţională de Integritate, alături de alţi şase judecători ai CCR.
Augustin Zegrean îl urmează la şefia Curţii Constituţionale a României pe Ion Vida, al cărui mandat a expirat de curând. Odată cu mandatul lui Vida a expirat şi mandatul lui Nicolae Cochinescu, iar în locul celor doi au fost desemnaţi, după o lungă dezbatere şi discuţii aprinse în Parlamentul României, Iulia Motoc şi Ştefan Minea.
Pentru alegerea preşedintelui CCR, fiecare grupă de judecători numiţi de Camera Deputaţilor, de Senat şi de Preşedintele României a propus o singură candidatură. Operaţiunile de alegere au fost conduse de judecătorul cel mai în vârstă, Ion Predescu (83 de ani), care a asigurat interimatul până la desemnarea noului şef al CCR.
În 2007, anul în care a ajuns la CCR, Augustin Zegrean era membru marcant al Partidului Democrat (PD) şi deputat de Bistriţa-Năsăud.
De ce le e teamă, nu scapă
Alegerea lui Augustin Zegrean în fruntea CCR, dar şi a altor două persoane ca judecători la această Curte – Iulia Motoc şi Ştefan Minea, care i-au înlocuit pe Nicolae Cochinescu şi Ion Vida (fostul preşedinte), ale căror mandate au expirat – au provocat un adevărat scandal politic, în contextul în care moţiunea de cenzură depusă împotriva măsurilor de austeritate promovate de Guvernul Boc a căzut şi parlamentarii Opoziţiei urmează să depună o contestaţie pentru ca acestea să fie declarate neconstituţionale. În condiţiile în care Augustin Zegrean, Iulia Motoc, Ştefan Minea, dar şi Petre Lăzăroiu sunt oamenii promovaţi de PDL, există voci care susţin că măsurile de neconstituţionalitate nu vor fi considerate neconstituţionale. Astfel, senatorul PSD Lia Olguţa Vasilescu a declarat, săptămâna trecută, că noul preşedinte ales al CCR, Augustin Zegrean, este unul „dintre cei mai vajnici soldaţi ai preşedintelui Traian Băsescu şi a fost unul dintre cei mai activi parlamentari ai PDL”.
„De ce ne era teamă n-am scăpat, adică preşedinte la CCR a fost ales domnul Augustin Zegrean, care este unul dintre cei mai credincioşi soldaţi ai lui Traian Băsescu. Mai mult decât atât, la CCR sunt acum cinci oameni ai puterii. Din nou asta înseamnă că va trebui să fim pesimişti. (...) Vom vedea dacă avem o Curte care va apăra democraţia şi tratatele internaţionale la care am aderat sau dacă vom avea o Curte care să-l apere pe Traian Băsescu după decizia care se va da în cazul contestaţiilor PSD. (...) Nu pot să spun nici că sunt optimistă, nici că sunt pesimistă, eu aştept ca acei oameni să respecte democraţia din România şi să nu facă ce le dictează Traian Băsescu', a declarat într-o conferinţă de presă Lia Olguţa Vasilescu, citată de Agerpres. Ea a mai precizat că juriştii PSD sunt convinşi că, dacă asupra Curţii nu se vor exercita presiuni politice, decizia CCR va fi în favoarea PSD.
Primii paşi
Noul preşedinte al CCR, judecătorul Augustin Zegrean a făcut primii paşi în politică în sânul FSN, iar după apariţia Partidului Democrat a devenit membru al acestei formaţiuni politice.
În perioada 1990 – 1992, pe atunci avocatul Augustin Zegrean a fost senator, ales pe lista FSN, vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constituţiei. A revenit în Parlament în legislatura 2004 – 2008, ca deputat, ales pe lista PD, şi a rămas până în iulie 2007, când a fost ales ca judecător la Curtea Constituţională, la propunerea lui Traian Băsescu. În aceeaşi legislatură 2004 – 2008, Zegrean a fost şi membru al Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.
Ochit de ANI
Norii s-au abătut şi asupra activităţii politice a lui Augustin Zegrean, presa relatând de-a lungul vremii anumite scandaluri în care a fost implicat numele acestuia, reliefând interesele de partid şi cele personale. Nici anul acesta Zegrean nu a avut multă linişte, el numărându-se printre cei şapte judecători ai Curţii Constituţionale luaţi la puricat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI). În cazul său au existat anumite indicii de nerespectare a anumitor norme de integritate. Mai precis, Augustin Zegrean era acuzat că prin deţinerea de acţiuni la anumite societăţi comerciale, aspect incompatibil cu funcţia sa de judecător, îşi rotunjeşte veniturile. Legea interzice magistraţilor să fie acţionari la societăţi comerciale.
Conform ultimei sale declaraţii de avere, postată pe site-ul CCR, el este acţionar la SC RAAL Bistriţa, de unde în 2008 a obţinut dividende în valoare de 9.200 de lei. De la aceeaşi societate, în 2007, Zegrean a încasat dividende în valoare de 8.000 de lei, iar în 2006, 4.000 de lei.
De asemenea, Zegrean deţine şi două terenuri, patru imobile - la unul dintre imobile nu a declarat valoarea de impozitare -, un autoturism şi patru depozite bancare în lei - 60.000 - şi euro - 40.000 - şi are datorii la bănci de 10.000 de euro şi 60.000 de lei.
În 2005, Gazeta de Bistriţa scria că Augustin Zegrean era slujitorul intereselor RAAL. Acesta, ca reprezentant juridic, dar şi ca acţionar al SC RAAL, a fost implicat într-un proces împotriva Primăriei Dumitra şi Prefecturii Bistriţa - Năsăud, moştenitorii contestând anularea procesului-verbal de punere în posesie.
Şi totuşi a fost de partea ANI
Cu toate că a fost luat în vizor de ANI, Zegrean a fost unul dintre cei trei judecători care au făcut opinie separată în cazul desfiinţării Agenţiei Naţionale de Integritate. Augustin Zegrean, alături de Nicolae Cochinescu şi Petre Lăzăroiu, susţinea că CCR nu avea dreptul extindă controlul de neconstituţionalitate la capitole din Legea ANI, atribuţiile Agenţiei - de verificare a averii şi existentei unor conflicte de interese - nu exced cadrul constituţional, nu se încalcă prezumţia de dobândire licită a averii, iar Agenţia nu poate fi considerată organ jurisdicţional. Practic, cei trei judecători au votat, pe 14 aprilie a. c., împotriva deciziei CCR, care spunea că mai multe articole ale Legii ANI erau neconstituţionale.
Astfel, într-un document, publicat de HotNews, judecătorii Nicolae Cochinescu, Petre Lăzăroiu şi Augustin Zegrean şi-au prezentat motivele pentru care au făcut opinie separată cu privire la neconstituţionalitatea Legii de funcţionare a ANI. „(…) potrivit art. 31 alin.(2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea poate să extindă controlul şi asupra constituţionalităţii altor prevederi din actul atacat, numai în caz de admitere a excepţiei şi numai dacă acestea, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile neconstituţionale menţionate în sesizare. (…) Celelalte dispoziţii legale care, potrivit opiniei majoritare, sunt neconstituţionale, şi anume cele cuprinse în art.1, art.2, art.3, art.4, art.5, art.6, art.9, art.11 lit. e), f) şi g), art.12 alin.(2), art. 42 alin.(2), (3) şi (4), art.46, art.47, art.48 art.49 şi art.50 din actul normativ atacat, nu au fost menţionate în actul de sesizare şi nu sunt în mod necesar şi evident indisociabile de cele declarate neconstituţionale şi menţionate în acul de sesizare. În consecinţă, Curtea Constituţională nu avea dreptul să-şi extindă controlul şi asupra acestor dispoziţii legale şi să constate neconstituţionalitatea lor”, se menţiona în document la punctul 1.
La punctul 2 se motiva: „(…) Luând în considerare obligaţia generală de respectare a legilor, prevăzută în art. 1 alin.(5) din Constituţie şi obligaţia de exercitare a drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă, prevăzută în art. 57 din Legea fundamentala, opinăm că atribuţiile Agenţiei şi ale inspectorilor de integritate, de verificare prin probe a caracterului licit de dobândire a averii şi a existenţei unor conflicte de interese şi incompatibilităţi, reglementate prin textele analizate, nu exced cadrul constituţional”.
La cel de-al treilea punct al motivării opiniei separate faţă de decizia CCR, cei trei judecători menţionau că ei nu împărtăşesc nici soluţia constatare a neconstituţionalităţii art. 46 din lege, adoptată cu majoritatea voturilor membrilor Curţii. În opinia judecătorilor, textul nu încălca prezumţia de dobândire licită a averii, consacrată prin art. 44 alin.(8) din Constituţie, în condiţiile în care textul de lege analizat prevede că Agenţia întocmeşte actul de constatare pe care îl trimite instanţei competente, pe baza probelor aflate la dosar. De asemenea, din textul analizat, spuneau cei trei judecători, nu rezultă obligaţia persoanei a cărei avere este verificată de a face dovada caracterului licit al dobândirii bunurilor, aceasta obligaţie revenind în exclusivitate Agenţiei, prin probele administrate în condiţiile legii, iar persoana în cauză are posibilitatea să combată aceste probe atât în fata organelor Agenţiei cât şi în faţa instanţei de judecată şi să infirme constatarea că „între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă sunt diferenţe vădite, iar dobândirea unei cote-părţi din avere sau a anumitor bunuri determinate nu este justificată”. „În aceeaşi ordine de idei, luând în considerare dispoziţiile art. 44 alin.(8) din Constituţie, în conformitate cu care numai averea dobândită licit nu poate fi confiscată, opinăm că legiuitorul este liber să instituie măsura confiscării în toate cazurile de dobândire ilicită de bunuri”, se mai menţiona în document.
De asemenea, la punctul 4 se motiva: „În sfârşit, nu ne însuşim teza majoritară că activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate este jurisdicţională. Funcţia jurisdicţională se caracterizează prin instituirea puterii organului de jurisdicţie de a spune dreptul (juris dico) şi de a soluţiona prin hotărâre cu autoritate de lucru judecat un conflict cu privire la existenţa ori întinderea unor drepturi subiective, de a constata o situaţie juridică (prin hotărâre de expedient) sau de a dispune, în condiţiile legii, o măsură restrictivă de drepturi. Cel care judecă, judecătorul sau organul de jurisdicţie permis de Constituţie, este independent şi se supune numai legii. Pe de altă parte, activitatea jurisdicţională nu se exercită decât la cerere (judex non procedat ex officio), spre deosebire de activitatea executivă-administrativă care acţionează nu numai la cerere ci şi din oficiu. De asemenea, activitatea jurisdicţională se desfăşoară în cadrul unei proceduri formale, caracterizată prin publicitate, contradictorialitate, oralitate. Niciunul din aceste elemente de esenţa activităţii de judecată nu se regăsesc în structura organică, funcţională şi formală a Agenţiei Naţionale de Integritate”.
„Deosebit de considerentele expuse mai sus, divergente în raport cu soluţia adoptată prin votul majoritar, admitem că unele dispoziţii ale legii – examinate de Curte dar care nu fac obiectul analizei noastre - sunt susceptibile de critică din punct de vedere constituţional. Având însă în vedere că instanţa de contencios constituţional nu se poate sesiza din oficiu, exprimăm punctul de vedere că aceste dispoziţii legale urmau a fi examinate numai după ce Curtea va fi fost sesizată în condiţiile prevăzute de lege”, se menţiona în finalul documentului.
Împotriva modificărilor Legii caselor naţionalizate
Într-un alt caz, pe 10 decembrie 2008, judecătorii Curţii Constituţionale au decis cu cinci voturi „pentru” şi patru „împotrivă” că modificările aduse legii privind casele naţionalizate sunt constituţionale, respingând contestaţia semnată de 55 de deputaţi, respectiv 63 de deputaţi din PDL. Printre cei patru judecători ai CCR care au votat „împotrivă” s-a aflat şi Augustin Zegrean, alături de colegii săi, judecătorii Puskás Valentin Zoltán, Petre Lăzăroiu şi Tudorel Toader. Cei patru au susţinut că modificările Legii caselor naţionalizate sunt neconstituţionale şi au invocat jurisprudenţa acestei Curţi care a statuat că proprietarii imobilelor preluate de stat fără titlu şi-au păstrat titlul de proprietate asupra clădirilor. Aceştia au mai subliniat faptul că în jurisprudenţa Curţii Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg este statuat că intervenţia legiuitorului pe parcursul derulării unei proceduri administrative sau juridice, prin măsuri care să avantajeze una dintre părţi, influenţând soluţia pe fond a litigiului, este de natură să creeze un climat general de incertitudine şi nesiguranţă juridică.
Cei patru judecători apreciau - în opoziţie cu susţinerile preşedintelui CCR Ioan Vida şi ale judecătorilor Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Ion Predescu - că sesizările de neconstituţionalitate a prevederilor art.1 pct.2 şi următoarele din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sunt întemeiate, dispoziţiile legale criticate încălcând dispoziţiile constituţionale la care se referă autorii sesizării, nimeni alţii decât parlamentarii PDL, opiniile lor fiind împărtăşite ulterior şi de preşedintele Traian Băsescu.
Nu a fost de acord cu privilegiile magistraţilor
Pe vremea când Augustin Zegrean mai era deputat PD şi membru al Comisiei, în 15 iunie 2007, cu aproximativ o lună înainte de a-şi intra în atribuţii la Curtea Constituţională, el s-a pronunţat în privinţa discrepanţelor între salariile bugetarilor. Zegrean susţinea atunci că discrepanţele cu pricina pot fi rezolvate printr-o lege-cadru şi că nu este corect ca fiecare profesie să aibă legea ei de salarizare. „Din păcate, în opinia mea cel puţin, este total greşit să se adopte legi pentru fiecare categorie de salariaţi în parte. În România sunt peste 200 de legi de salarizare. Ar trebui odată Guvernul să ia problema în serios şi să adopte o singură lege-cadru pentru salarizarea personalului angajat la stat, funcţionar publici şi personal contractual. Nu este corect ca fiecare profesie să aibă legea ei de salarizare, fiindcă de aici apar discrepanţe între salariaţi. Sunt situaţii în care un om cu studii medii dintr-un domeniu să aibă salariu mult mai mare decât un doctor de la spitalul de urgenţă”, spunea actualul preşedinte al CCR.
În 2006, Augustin Zegrean se opunea acordării unor privilegii pentru magistraţi la votarea legii privind salarizarea acestora. „S-au câştigat nişte drepturi care mie îmi par mai mult nişte privilegii decât nişte drepturi. De exemplu, în legea privind salarizarea magistraţilor este un articol care spune că familia magistratului decedat va primi încă trei luni salariu de magistrat şi mai sunt şi alte exagerări de felul acesta. Sigur, mereu ni se spune că sunt nişte drepturi câştigate şi nu putem să le luăm, dar dacă sunt câştigate pe nedrept nu poţi să invoci asta la nesfârşit. Sunt de acord să li se acorde salariul corespunzător, dar nu sunt de acord să li se acorde privilegii”, mai declara atunci Zegrean.
Liana Mureşan
Componenţa actuală a CCR
• Ştefan Minea, numit pe 15 iunie, de Camera Deputaţilor, în locul fostului preşedinte CC, Ioan Vida;
• Iulia Motoc, numită de Senat, după ce mandatul lui Nicolae Cochinescu a expirat;
• Ion Predescu, numit în 2004, pentru un mandat de 9 ani, de Senat;
• Valentin Zoltan Puskas, numit de Senat, în 2007, pentru un mandat de 9 ani;
• Aspazia Cojocaru, numită de Camera Deputaţilor, în 2004, pentru un mandat de 9 ani, la propunerea PSD;
• Tudorel Toader, numit de Camera Deputaţilor, în 2007, la propunerea PNL, pentru un mandat care expiră în 2016;
• Acsinte Gaspar, numit la CC din 2004, de către preşedintele Ion Iliescu;
• Augustin Zegrean, desemnat de către preşedintele Traian Băsescu, în 2007, pentru un mandat de nouă ani. Zegrean l-a înlocuit pe Viorel Stănoiu, soţului Rodicăi Stănoiu, care fusese numit de Ion Iliescu în 2001;
• Petre Lăzăroiu, numit de către preşedintele Traian Băsescu în 2008, pentru un mandat care expiră în 2010.
Trecutul lui Augustin Zegrean este umbrit de câteva conflicte, reflectate la acea vreme şi de Gazeta de Bistriţa. Anul acesta el a fost luat în vizor de Agenţia Naţională de Integritate, alături de alţi şase judecători ai CCR.
Augustin Zegrean îl urmează la şefia Curţii Constituţionale a României pe Ion Vida, al cărui mandat a expirat de curând. Odată cu mandatul lui Vida a expirat şi mandatul lui Nicolae Cochinescu, iar în locul celor doi au fost desemnaţi, după o lungă dezbatere şi discuţii aprinse în Parlamentul României, Iulia Motoc şi Ştefan Minea.
Pentru alegerea preşedintelui CCR, fiecare grupă de judecători numiţi de Camera Deputaţilor, de Senat şi de Preşedintele României a propus o singură candidatură. Operaţiunile de alegere au fost conduse de judecătorul cel mai în vârstă, Ion Predescu (83 de ani), care a asigurat interimatul până la desemnarea noului şef al CCR.
În 2007, anul în care a ajuns la CCR, Augustin Zegrean era membru marcant al Partidului Democrat (PD) şi deputat de Bistriţa-Năsăud.
De ce le e teamă, nu scapă
Alegerea lui Augustin Zegrean în fruntea CCR, dar şi a altor două persoane ca judecători la această Curte – Iulia Motoc şi Ştefan Minea, care i-au înlocuit pe Nicolae Cochinescu şi Ion Vida (fostul preşedinte), ale căror mandate au expirat – au provocat un adevărat scandal politic, în contextul în care moţiunea de cenzură depusă împotriva măsurilor de austeritate promovate de Guvernul Boc a căzut şi parlamentarii Opoziţiei urmează să depună o contestaţie pentru ca acestea să fie declarate neconstituţionale. În condiţiile în care Augustin Zegrean, Iulia Motoc, Ştefan Minea, dar şi Petre Lăzăroiu sunt oamenii promovaţi de PDL, există voci care susţin că măsurile de neconstituţionalitate nu vor fi considerate neconstituţionale. Astfel, senatorul PSD Lia Olguţa Vasilescu a declarat, săptămâna trecută, că noul preşedinte ales al CCR, Augustin Zegrean, este unul „dintre cei mai vajnici soldaţi ai preşedintelui Traian Băsescu şi a fost unul dintre cei mai activi parlamentari ai PDL”.
„De ce ne era teamă n-am scăpat, adică preşedinte la CCR a fost ales domnul Augustin Zegrean, care este unul dintre cei mai credincioşi soldaţi ai lui Traian Băsescu. Mai mult decât atât, la CCR sunt acum cinci oameni ai puterii. Din nou asta înseamnă că va trebui să fim pesimişti. (...) Vom vedea dacă avem o Curte care va apăra democraţia şi tratatele internaţionale la care am aderat sau dacă vom avea o Curte care să-l apere pe Traian Băsescu după decizia care se va da în cazul contestaţiilor PSD. (...) Nu pot să spun nici că sunt optimistă, nici că sunt pesimistă, eu aştept ca acei oameni să respecte democraţia din România şi să nu facă ce le dictează Traian Băsescu', a declarat într-o conferinţă de presă Lia Olguţa Vasilescu, citată de Agerpres. Ea a mai precizat că juriştii PSD sunt convinşi că, dacă asupra Curţii nu se vor exercita presiuni politice, decizia CCR va fi în favoarea PSD.
Primii paşi
Noul preşedinte al CCR, judecătorul Augustin Zegrean a făcut primii paşi în politică în sânul FSN, iar după apariţia Partidului Democrat a devenit membru al acestei formaţiuni politice.
În perioada 1990 – 1992, pe atunci avocatul Augustin Zegrean a fost senator, ales pe lista FSN, vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constituţiei. A revenit în Parlament în legislatura 2004 – 2008, ca deputat, ales pe lista PD, şi a rămas până în iulie 2007, când a fost ales ca judecător la Curtea Constituţională, la propunerea lui Traian Băsescu. În aceeaşi legislatură 2004 – 2008, Zegrean a fost şi membru al Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.
Ochit de ANI
Norii s-au abătut şi asupra activităţii politice a lui Augustin Zegrean, presa relatând de-a lungul vremii anumite scandaluri în care a fost implicat numele acestuia, reliefând interesele de partid şi cele personale. Nici anul acesta Zegrean nu a avut multă linişte, el numărându-se printre cei şapte judecători ai Curţii Constituţionale luaţi la puricat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI). În cazul său au existat anumite indicii de nerespectare a anumitor norme de integritate. Mai precis, Augustin Zegrean era acuzat că prin deţinerea de acţiuni la anumite societăţi comerciale, aspect incompatibil cu funcţia sa de judecător, îşi rotunjeşte veniturile. Legea interzice magistraţilor să fie acţionari la societăţi comerciale.
Conform ultimei sale declaraţii de avere, postată pe site-ul CCR, el este acţionar la SC RAAL Bistriţa, de unde în 2008 a obţinut dividende în valoare de 9.200 de lei. De la aceeaşi societate, în 2007, Zegrean a încasat dividende în valoare de 8.000 de lei, iar în 2006, 4.000 de lei.
De asemenea, Zegrean deţine şi două terenuri, patru imobile - la unul dintre imobile nu a declarat valoarea de impozitare -, un autoturism şi patru depozite bancare în lei - 60.000 - şi euro - 40.000 - şi are datorii la bănci de 10.000 de euro şi 60.000 de lei.
În 2005, Gazeta de Bistriţa scria că Augustin Zegrean era slujitorul intereselor RAAL. Acesta, ca reprezentant juridic, dar şi ca acţionar al SC RAAL, a fost implicat într-un proces împotriva Primăriei Dumitra şi Prefecturii Bistriţa - Năsăud, moştenitorii contestând anularea procesului-verbal de punere în posesie.
Şi totuşi a fost de partea ANI
Cu toate că a fost luat în vizor de ANI, Zegrean a fost unul dintre cei trei judecători care au făcut opinie separată în cazul desfiinţării Agenţiei Naţionale de Integritate. Augustin Zegrean, alături de Nicolae Cochinescu şi Petre Lăzăroiu, susţinea că CCR nu avea dreptul extindă controlul de neconstituţionalitate la capitole din Legea ANI, atribuţiile Agenţiei - de verificare a averii şi existentei unor conflicte de interese - nu exced cadrul constituţional, nu se încalcă prezumţia de dobândire licită a averii, iar Agenţia nu poate fi considerată organ jurisdicţional. Practic, cei trei judecători au votat, pe 14 aprilie a. c., împotriva deciziei CCR, care spunea că mai multe articole ale Legii ANI erau neconstituţionale.
Astfel, într-un document, publicat de HotNews, judecătorii Nicolae Cochinescu, Petre Lăzăroiu şi Augustin Zegrean şi-au prezentat motivele pentru care au făcut opinie separată cu privire la neconstituţionalitatea Legii de funcţionare a ANI. „(…) potrivit art. 31 alin.(2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea poate să extindă controlul şi asupra constituţionalităţii altor prevederi din actul atacat, numai în caz de admitere a excepţiei şi numai dacă acestea, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile neconstituţionale menţionate în sesizare. (…) Celelalte dispoziţii legale care, potrivit opiniei majoritare, sunt neconstituţionale, şi anume cele cuprinse în art.1, art.2, art.3, art.4, art.5, art.6, art.9, art.11 lit. e), f) şi g), art.12 alin.(2), art. 42 alin.(2), (3) şi (4), art.46, art.47, art.48 art.49 şi art.50 din actul normativ atacat, nu au fost menţionate în actul de sesizare şi nu sunt în mod necesar şi evident indisociabile de cele declarate neconstituţionale şi menţionate în acul de sesizare. În consecinţă, Curtea Constituţională nu avea dreptul să-şi extindă controlul şi asupra acestor dispoziţii legale şi să constate neconstituţionalitatea lor”, se menţiona în document la punctul 1.
La punctul 2 se motiva: „(…) Luând în considerare obligaţia generală de respectare a legilor, prevăzută în art. 1 alin.(5) din Constituţie şi obligaţia de exercitare a drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă, prevăzută în art. 57 din Legea fundamentala, opinăm că atribuţiile Agenţiei şi ale inspectorilor de integritate, de verificare prin probe a caracterului licit de dobândire a averii şi a existenţei unor conflicte de interese şi incompatibilităţi, reglementate prin textele analizate, nu exced cadrul constituţional”.
La cel de-al treilea punct al motivării opiniei separate faţă de decizia CCR, cei trei judecători menţionau că ei nu împărtăşesc nici soluţia constatare a neconstituţionalităţii art. 46 din lege, adoptată cu majoritatea voturilor membrilor Curţii. În opinia judecătorilor, textul nu încălca prezumţia de dobândire licită a averii, consacrată prin art. 44 alin.(8) din Constituţie, în condiţiile în care textul de lege analizat prevede că Agenţia întocmeşte actul de constatare pe care îl trimite instanţei competente, pe baza probelor aflate la dosar. De asemenea, din textul analizat, spuneau cei trei judecători, nu rezultă obligaţia persoanei a cărei avere este verificată de a face dovada caracterului licit al dobândirii bunurilor, aceasta obligaţie revenind în exclusivitate Agenţiei, prin probele administrate în condiţiile legii, iar persoana în cauză are posibilitatea să combată aceste probe atât în fata organelor Agenţiei cât şi în faţa instanţei de judecată şi să infirme constatarea că „între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă sunt diferenţe vădite, iar dobândirea unei cote-părţi din avere sau a anumitor bunuri determinate nu este justificată”. „În aceeaşi ordine de idei, luând în considerare dispoziţiile art. 44 alin.(8) din Constituţie, în conformitate cu care numai averea dobândită licit nu poate fi confiscată, opinăm că legiuitorul este liber să instituie măsura confiscării în toate cazurile de dobândire ilicită de bunuri”, se mai menţiona în document.
De asemenea, la punctul 4 se motiva: „În sfârşit, nu ne însuşim teza majoritară că activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate este jurisdicţională. Funcţia jurisdicţională se caracterizează prin instituirea puterii organului de jurisdicţie de a spune dreptul (juris dico) şi de a soluţiona prin hotărâre cu autoritate de lucru judecat un conflict cu privire la existenţa ori întinderea unor drepturi subiective, de a constata o situaţie juridică (prin hotărâre de expedient) sau de a dispune, în condiţiile legii, o măsură restrictivă de drepturi. Cel care judecă, judecătorul sau organul de jurisdicţie permis de Constituţie, este independent şi se supune numai legii. Pe de altă parte, activitatea jurisdicţională nu se exercită decât la cerere (judex non procedat ex officio), spre deosebire de activitatea executivă-administrativă care acţionează nu numai la cerere ci şi din oficiu. De asemenea, activitatea jurisdicţională se desfăşoară în cadrul unei proceduri formale, caracterizată prin publicitate, contradictorialitate, oralitate. Niciunul din aceste elemente de esenţa activităţii de judecată nu se regăsesc în structura organică, funcţională şi formală a Agenţiei Naţionale de Integritate”.
„Deosebit de considerentele expuse mai sus, divergente în raport cu soluţia adoptată prin votul majoritar, admitem că unele dispoziţii ale legii – examinate de Curte dar care nu fac obiectul analizei noastre - sunt susceptibile de critică din punct de vedere constituţional. Având însă în vedere că instanţa de contencios constituţional nu se poate sesiza din oficiu, exprimăm punctul de vedere că aceste dispoziţii legale urmau a fi examinate numai după ce Curtea va fi fost sesizată în condiţiile prevăzute de lege”, se menţiona în finalul documentului.
Împotriva modificărilor Legii caselor naţionalizate
Într-un alt caz, pe 10 decembrie 2008, judecătorii Curţii Constituţionale au decis cu cinci voturi „pentru” şi patru „împotrivă” că modificările aduse legii privind casele naţionalizate sunt constituţionale, respingând contestaţia semnată de 55 de deputaţi, respectiv 63 de deputaţi din PDL. Printre cei patru judecători ai CCR care au votat „împotrivă” s-a aflat şi Augustin Zegrean, alături de colegii săi, judecătorii Puskás Valentin Zoltán, Petre Lăzăroiu şi Tudorel Toader. Cei patru au susţinut că modificările Legii caselor naţionalizate sunt neconstituţionale şi au invocat jurisprudenţa acestei Curţi care a statuat că proprietarii imobilelor preluate de stat fără titlu şi-au păstrat titlul de proprietate asupra clădirilor. Aceştia au mai subliniat faptul că în jurisprudenţa Curţii Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg este statuat că intervenţia legiuitorului pe parcursul derulării unei proceduri administrative sau juridice, prin măsuri care să avantajeze una dintre părţi, influenţând soluţia pe fond a litigiului, este de natură să creeze un climat general de incertitudine şi nesiguranţă juridică.
Cei patru judecători apreciau - în opoziţie cu susţinerile preşedintelui CCR Ioan Vida şi ale judecătorilor Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Ion Predescu - că sesizările de neconstituţionalitate a prevederilor art.1 pct.2 şi următoarele din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sunt întemeiate, dispoziţiile legale criticate încălcând dispoziţiile constituţionale la care se referă autorii sesizării, nimeni alţii decât parlamentarii PDL, opiniile lor fiind împărtăşite ulterior şi de preşedintele Traian Băsescu.
Nu a fost de acord cu privilegiile magistraţilor
Pe vremea când Augustin Zegrean mai era deputat PD şi membru al Comisiei, în 15 iunie 2007, cu aproximativ o lună înainte de a-şi intra în atribuţii la Curtea Constituţională, el s-a pronunţat în privinţa discrepanţelor între salariile bugetarilor. Zegrean susţinea atunci că discrepanţele cu pricina pot fi rezolvate printr-o lege-cadru şi că nu este corect ca fiecare profesie să aibă legea ei de salarizare. „Din păcate, în opinia mea cel puţin, este total greşit să se adopte legi pentru fiecare categorie de salariaţi în parte. În România sunt peste 200 de legi de salarizare. Ar trebui odată Guvernul să ia problema în serios şi să adopte o singură lege-cadru pentru salarizarea personalului angajat la stat, funcţionar publici şi personal contractual. Nu este corect ca fiecare profesie să aibă legea ei de salarizare, fiindcă de aici apar discrepanţe între salariaţi. Sunt situaţii în care un om cu studii medii dintr-un domeniu să aibă salariu mult mai mare decât un doctor de la spitalul de urgenţă”, spunea actualul preşedinte al CCR.
În 2006, Augustin Zegrean se opunea acordării unor privilegii pentru magistraţi la votarea legii privind salarizarea acestora. „S-au câştigat nişte drepturi care mie îmi par mai mult nişte privilegii decât nişte drepturi. De exemplu, în legea privind salarizarea magistraţilor este un articol care spune că familia magistratului decedat va primi încă trei luni salariu de magistrat şi mai sunt şi alte exagerări de felul acesta. Sigur, mereu ni se spune că sunt nişte drepturi câştigate şi nu putem să le luăm, dar dacă sunt câştigate pe nedrept nu poţi să invoci asta la nesfârşit. Sunt de acord să li se acorde salariul corespunzător, dar nu sunt de acord să li se acorde privilegii”, mai declara atunci Zegrean.
Liana Mureşan
Componenţa actuală a CCR
• Ştefan Minea, numit pe 15 iunie, de Camera Deputaţilor, în locul fostului preşedinte CC, Ioan Vida;
• Iulia Motoc, numită de Senat, după ce mandatul lui Nicolae Cochinescu a expirat;
• Ion Predescu, numit în 2004, pentru un mandat de 9 ani, de Senat;
• Valentin Zoltan Puskas, numit de Senat, în 2007, pentru un mandat de 9 ani;
• Aspazia Cojocaru, numită de Camera Deputaţilor, în 2004, pentru un mandat de 9 ani, la propunerea PSD;
• Tudorel Toader, numit de Camera Deputaţilor, în 2007, la propunerea PNL, pentru un mandat care expiră în 2016;
• Acsinte Gaspar, numit la CC din 2004, de către preşedintele Ion Iliescu;
• Augustin Zegrean, desemnat de către preşedintele Traian Băsescu, în 2007, pentru un mandat de nouă ani. Zegrean l-a înlocuit pe Viorel Stănoiu, soţului Rodicăi Stănoiu, care fusese numit de Ion Iliescu în 2001;
• Petre Lăzăroiu, numit de către preşedintele Traian Băsescu în 2008, pentru un mandat care expiră în 2010.
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 683 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.