Noi taxe pentru banci, noi taxe pentru popor UE pune si ea umarul la austeritatea lui Boc
Şefii de state şi de guverne din UE au ajuns la un acord pentru introducerea de noi taxe asupra băncilor şi au convenit să-şi coordoneze mai bine politicile economice. Aceasta se traduce în taxe suplimentare impuse clienţilor băncilor, deoarece acestea nu le vor plăţi din profitul lor.
Preşedintele UE, Herman Van Rompuy, crede că astfel va pedepsi băncile pentru criză. Preşedintele Băsescu n-a suflat un cuvinţel.
Toate statele din Uniunea Europeană (UE) vor publica cel mai târziu în a doua jumătate a lunii iulie rezultate ale testelor de stres realizate asupra sectoarelor bancare naţionale, pentru a consolida încrederea investitorilor, a declarat, joi, preşedintele UE, Herman Van Rompuy.
„Am convenit ca aşa-numitele teste de stres asupra sectoarelor bancare să fie publicate cel mai târziu în a doua jumătate a lunii iulie”, a declarat Van Rompuy, într-o conferinţă de presă organizată după încheierea summit-ului liderilor UE.
Pentru o mai bună coordonare
Şefi de state şi de guverne ai din UE au ajuns la un acord pentru introducerea de taxe asupra băncilor şi au convenit să-şi coordoneze mai bine politicile economice, au afirmat surse diplomatice apropiate discuţiilor, citate de AFP.
Ţările europene vor promova şi ideea unei taxe mondiale asupra tranzacţiilor financiare la summit-ul G20, care va avea loc săptămâna următoare în Canada, relatează Mediafax.
Băncile din UE vor fi supuse unor taxe şi impozite pentru serviciile financiare. Aceştia sunt termenii vagi ai unui acord la care au ajuns şefii de stat şi de guvern din UE, reuniţi joi în cadrul Consiliului European de vară de la Bruxelles. Singura ţară care a avut obiecţii este Cehia euroscepticului preşedinte Vaclav Klaus. „Cehia îşi rezervă dreptul de a nu introduce aceste măsuri”, arată concluziile Consiliului, potrivit Euobserver, citat de Cotidianul care precizează că Praga doreşte să vadă detaliile precise ale tranzacţiilor care vor fi taxate şi îşi exprimă îngrijorarea că taxele vor fi suportate, în cele din urmă, de clienţii băncilor.
România a fost reprezentată la summit-ul UE de preşedintele Traian Băsescu şi s-a remarcat în aceeaşi zi prin deschiderea negocierilor cu SUA pentru instalarea scutului american antirachetă.
O nouă strategie pentru redresare
Optimiste, concluziile Consiliului spun astfel românilor: „Consiliul European a finalizat noua strategie economică a Uniunii Europene pentru ocuparea forţei de muncă şi o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Strategia va ajuta Europa să se redreseze după criză si să devină mai puternică, atât la nivel intern, cât si la nivel internaţional, prin creşterea competitivităţii, a productivităţii, a potenţialului de creştere, a coeziunii sociale şi a convergenţei economice”. Preşedinţia Consiliului aparţine Spaniei ameninţate de repetarea crizei din Grecia, iar presa occidentală relatează că summit-ul UE a fost dedicat liniştirii temerilor investitorilor din ţările flancului sudic al UE.
Promotorii iniţiativei de taxare a tranzacţiilor bancare sunt preşedintele Franţei şi cancelarul Germaniei. Agenţia americană Bloomberg simplifică lucrurile şi titrează: „Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel vor fi acompaniaţi de alţi lideri europeni la summit-ul pentru relansarea economiei europene”. „Taxarea serviciilor bancare va contribui la o împărţire echitabilă a costului crizei financiare şi la o stabilitate mai mare a sistemului financiar”, a spus proaspăt numitul preşedintele al UE, Herman Van Rompuy.
Reticenţe şi riscuri
Analiştii economici au apreciat deseori că taxarea operaţiunilor bancare va duce la creşterea numărului tranzacţiilor riscante, în urma cărora băncile pot câştiga suficient cât să plătească şi noile taxe, şi să obţină profit. Statele UE nu vor adopta taxe comune pentru tranzacţiile financiare, ci vor opta, până în octombrie, pentru măsuri diferite, scrie Reuters.
Indiferent de sprijinul pe care îl va obţine, iniţiativa germano-franceză va fi pusă în aplicare. „Unii nu sunt foarte entuziaşti faţă de ea”, însă cele două ţări „sunt gata să o pună in aplicare, chiar dacă unele ţări europene au anumite reticenţe”, a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, citat de Euobserver.
Liderii UE au respins iniţiativa Franţei ca cele 16 ţări din zona euro să aibă o structură separat de guvernanţă financiară şi şi-au dat acordul ca Estonia să adopte moneda europeană începând din 2011.
Summit-ul a avut rolul de a regla acordul fin al UE înaintea summit-ului G20 de la Toronto, care va avea loc săptămâna următoare, unde ţări ca Brazilia sau Japonia sunt total împotriva taxării băncilor. „Nici în Ungaria şi nici în România nu va exista vreo şansă ca acest impozit să fie aplicat, pentru că UE nu va lăsa ca această taxă să se răsfrângă asupra populaţiei”, a declarat pentru Evenimentul zilei Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. El consideră că orice taxă de felul acesta va lovi clienţii băncilor, în special pe cei care au depozite. Analistul financiar Bogdan Baltazar crede că banii pe care băncile îi vor da se vor constitui, de fapt, într-un fond comun. „Este vorba, de fapt, de un fond de salvare pentru ca băncile, care sunt la un pas de faliment să nu mai ceară bani de la stat, ci să ia din cei pe care-i strâng”, mai spune analistul.
„Dacă este o taxă care se impune pe activitatea bancară, creditorii vor transfera costul către client, astfel că persoanele care au depozite vor fi suprataxaţi pentru că banca le gestionează fondurile”, a mai spus Vasilescu. „Posibilitatea introducerii unei astfel de taxe a fost luată în discuţie numai în ţări în care, pe fondul crizei economice, statul a oferit ajutor financiar sistemului bancar”, a declarat Cătălin Pârvu, directorul general executiv al Piraeus Bank.
În România, o astfel de intervenţie a statului nu a existat. „Mai mult, o mare parte din profitul realizat de bănci a fost reinvestit ca aport la capitalul social al acestora, măsură care a consolidat sistemul bancar autohton, acesta rămânând în continuare, prin impozitele şi taxele plătite, unul dintre cei mai importanţi contribuabili la bugetul de stat”, spune şeful Piraeus Bank.
Agenţia de Investigaţii Media
Preşedintele UE, Herman Van Rompuy, crede că astfel va pedepsi băncile pentru criză. Preşedintele Băsescu n-a suflat un cuvinţel.
Toate statele din Uniunea Europeană (UE) vor publica cel mai târziu în a doua jumătate a lunii iulie rezultate ale testelor de stres realizate asupra sectoarelor bancare naţionale, pentru a consolida încrederea investitorilor, a declarat, joi, preşedintele UE, Herman Van Rompuy.
„Am convenit ca aşa-numitele teste de stres asupra sectoarelor bancare să fie publicate cel mai târziu în a doua jumătate a lunii iulie”, a declarat Van Rompuy, într-o conferinţă de presă organizată după încheierea summit-ului liderilor UE.
Pentru o mai bună coordonare
Şefi de state şi de guverne ai din UE au ajuns la un acord pentru introducerea de taxe asupra băncilor şi au convenit să-şi coordoneze mai bine politicile economice, au afirmat surse diplomatice apropiate discuţiilor, citate de AFP.
Ţările europene vor promova şi ideea unei taxe mondiale asupra tranzacţiilor financiare la summit-ul G20, care va avea loc săptămâna următoare în Canada, relatează Mediafax.
Băncile din UE vor fi supuse unor taxe şi impozite pentru serviciile financiare. Aceştia sunt termenii vagi ai unui acord la care au ajuns şefii de stat şi de guvern din UE, reuniţi joi în cadrul Consiliului European de vară de la Bruxelles. Singura ţară care a avut obiecţii este Cehia euroscepticului preşedinte Vaclav Klaus. „Cehia îşi rezervă dreptul de a nu introduce aceste măsuri”, arată concluziile Consiliului, potrivit Euobserver, citat de Cotidianul care precizează că Praga doreşte să vadă detaliile precise ale tranzacţiilor care vor fi taxate şi îşi exprimă îngrijorarea că taxele vor fi suportate, în cele din urmă, de clienţii băncilor.
România a fost reprezentată la summit-ul UE de preşedintele Traian Băsescu şi s-a remarcat în aceeaşi zi prin deschiderea negocierilor cu SUA pentru instalarea scutului american antirachetă.
O nouă strategie pentru redresare
Optimiste, concluziile Consiliului spun astfel românilor: „Consiliul European a finalizat noua strategie economică a Uniunii Europene pentru ocuparea forţei de muncă şi o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Strategia va ajuta Europa să se redreseze după criză si să devină mai puternică, atât la nivel intern, cât si la nivel internaţional, prin creşterea competitivităţii, a productivităţii, a potenţialului de creştere, a coeziunii sociale şi a convergenţei economice”. Preşedinţia Consiliului aparţine Spaniei ameninţate de repetarea crizei din Grecia, iar presa occidentală relatează că summit-ul UE a fost dedicat liniştirii temerilor investitorilor din ţările flancului sudic al UE.
Promotorii iniţiativei de taxare a tranzacţiilor bancare sunt preşedintele Franţei şi cancelarul Germaniei. Agenţia americană Bloomberg simplifică lucrurile şi titrează: „Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel vor fi acompaniaţi de alţi lideri europeni la summit-ul pentru relansarea economiei europene”. „Taxarea serviciilor bancare va contribui la o împărţire echitabilă a costului crizei financiare şi la o stabilitate mai mare a sistemului financiar”, a spus proaspăt numitul preşedintele al UE, Herman Van Rompuy.
Reticenţe şi riscuri
Analiştii economici au apreciat deseori că taxarea operaţiunilor bancare va duce la creşterea numărului tranzacţiilor riscante, în urma cărora băncile pot câştiga suficient cât să plătească şi noile taxe, şi să obţină profit. Statele UE nu vor adopta taxe comune pentru tranzacţiile financiare, ci vor opta, până în octombrie, pentru măsuri diferite, scrie Reuters.
Indiferent de sprijinul pe care îl va obţine, iniţiativa germano-franceză va fi pusă în aplicare. „Unii nu sunt foarte entuziaşti faţă de ea”, însă cele două ţări „sunt gata să o pună in aplicare, chiar dacă unele ţări europene au anumite reticenţe”, a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, citat de Euobserver.
Liderii UE au respins iniţiativa Franţei ca cele 16 ţări din zona euro să aibă o structură separat de guvernanţă financiară şi şi-au dat acordul ca Estonia să adopte moneda europeană începând din 2011.
Summit-ul a avut rolul de a regla acordul fin al UE înaintea summit-ului G20 de la Toronto, care va avea loc săptămâna următoare, unde ţări ca Brazilia sau Japonia sunt total împotriva taxării băncilor. „Nici în Ungaria şi nici în România nu va exista vreo şansă ca acest impozit să fie aplicat, pentru că UE nu va lăsa ca această taxă să se răsfrângă asupra populaţiei”, a declarat pentru Evenimentul zilei Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. El consideră că orice taxă de felul acesta va lovi clienţii băncilor, în special pe cei care au depozite. Analistul financiar Bogdan Baltazar crede că banii pe care băncile îi vor da se vor constitui, de fapt, într-un fond comun. „Este vorba, de fapt, de un fond de salvare pentru ca băncile, care sunt la un pas de faliment să nu mai ceară bani de la stat, ci să ia din cei pe care-i strâng”, mai spune analistul.
„Dacă este o taxă care se impune pe activitatea bancară, creditorii vor transfera costul către client, astfel că persoanele care au depozite vor fi suprataxaţi pentru că banca le gestionează fondurile”, a mai spus Vasilescu. „Posibilitatea introducerii unei astfel de taxe a fost luată în discuţie numai în ţări în care, pe fondul crizei economice, statul a oferit ajutor financiar sistemului bancar”, a declarat Cătălin Pârvu, directorul general executiv al Piraeus Bank.
În România, o astfel de intervenţie a statului nu a existat. „Mai mult, o mare parte din profitul realizat de bănci a fost reinvestit ca aport la capitalul social al acestora, măsură care a consolidat sistemul bancar autohton, acesta rămânând în continuare, prin impozitele şi taxele plătite, unul dintre cei mai importanţi contribuabili la bugetul de stat”, spune şeful Piraeus Bank.
Agenţia de Investigaţii Media
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 716 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.