Presa, pe post de inamic al Statului roman
Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii şi presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilităţi în Strategia de Apărare discutată săptămâna trecută în CSAT.
Faptul că presa a fost identificată drept duşmanul statului în România a iscat multe discuţii şi dezbateri pe marginea acestui subiect.
Consiliul Superior de Apărare a Ţării (CSAT) a emis recent un document care, la prima vedere, s-ar adresa doar instituţiilor de forţă - Strategia Naţională de Apărare (SNAp). Documentul „reprezintă un instrument de lucru prin intermediul căruia, plecând de la nevoia apărării ţării, a intereselor, valorilor şi obiectivelor naţionale de securitate, se gestionează riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile”. În document se precizează că „SNAp expune căi şi modalităţi specifice de gestionare a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, constituind baza şi punctul de plecare pentru elaborarea strategiilor sectoriale de răspuns”.
Totodată, „SNAp propune un management al sistemului de apărare a ţării cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor. Gestionarea integrată are dublă o valenţă”. Una dintre cele două valenţe este „cea internă, naţională, în spiritul realizării unei comunităţi de securitate, plecând de la constituirea Comunităţii de Informaţii din 2006”. Această Comunitate de Informaţii, mai precis serviciile secrete, are rolul de a elabora cerinţele Strategiei sectoriale.
De remarcat este şi faptul că, numărul vulnerabilităţilor identificate a crescut semnificativ în timpul mandatului preşedintelui Traian Băsescu, în 2010 fiind identificate 15 astfel de „vulnerabilităţi”, faţă de cele zece ce apar în proiectul Strategiei de Securitate Naţională din 2006.
Campaniile de presă la comandă, un fenomen?
Pentru prima dată într-o ţară NATO, într-un document oficial, apare printre riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi, puncte fireşti într-un astfel de document, o precizare de-a dreptul stupefiantă despre mass-media din România.
Mai precis, la capitolul 6, subcapitol 6.2, după crima organizată, ca vulnerabilitate este definit „fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora; presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje economice”.
Referiri la adresa mass-media apar şi ulterior, când se vorbeşte despre „preocupările informative ale unor actori non-statali orientate spre influenţarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a opiniei publice”.
Siropos, dar periculos
După apariţia documentului, reacţiile consilierilor prezidenţiali nu au făcut altceva decât să demonstreze frustrarea Puterii în faţa mass-media şi a modului în care jurnaliştii îşi fac meseria.
Un exemplu elocvent în acest sens a fost Iulian Fota, consilier prezidenţial pe probleme de apărare a ţării, care a afirmat într-o emisiune la Realitatea FM că este necesară o discuţie despre jurnaliştii din România pentru că presa a devenit un instrument de manipulare. Potrivit consilierului prezidenţial, presa este lipsită de corectitudine şi profesionalism. „Când vine vorba de presa din România, eu o spun clar şi o şi susţin, au fost minciuni grave în presă. Mi se pare inadmisibil să văd zilnic la televizor sau la radio minciuni, minciuni grave aruncate fără niciun fel de responsabilitate şi mi se pare grav să văd tendinţe de manipulare”, a declarat Fota. Consilierul prezidenţial a afirmat, însă, într-o altă emisiune, la Realitatea TV – Ora de Foc – că includerea presei pe lista vulnerabilităţilor în Strategia naţională de apărare este un subiect siropos. Siropos sau nu, pentru acelaşi consilier prezidenţial multitudinea materialelor de opinie din mass-media par să reprezinte un risc major la siguranţa statului. „Eu am găsit acum câtva timp un document în care se încerca conturarea unui cod de conduită în ceea ce ţine de presă. Am văzut acolo un lucru foarte interesant, că de aici au plecat câtva lucruri care eu le am ca îngrijorare, şi în momentul ăla m-am gândit şi m-am uita altfel la presa din România şi mi-a dat seama că sunt prea puţine fapte prezentate pe televiziuni, dar şi prin ziare, deşi acestea sunt mult mai obiective, şi foarte multe opinii. Şi am stat şi m-am gândit dacă ăsta nu este un element în sine negativ. Este foarte simplu, spre exemplu să vii şi să spui «Traian Băsescu este incompetent», dar dacă nu vii şi cu elementele care să susţină această opinie, cu fapte, nu e normal. (…) Toate aceste lucruri trebuie privite prin conexiune cu apărarea şi securitatea naţională”, a spus Iulian Fota, la Realitatea TV.
Cât priveşte presiunile exercitate, la comandă, prin intermediul campaniilor de presă, consilierul prezidenţial nu a reuşit să dea exemple concrete. Ba mai mult, a lăsat să se înţeleagă faptul că paragraful referitor la presiunile mediatice a fost scris în document mai mult pentru a preveni astfel de fenomene. „Un astfel de document are în intenţie de a evalua lucruri care pot avea un anumit potenţial negativ, pot ameninţa, inclusiv vulnerabilităţile. (…) Eu mă refeream la viitor. Acest document pleacă de la o anumită experienţă pe care am avut-o în ţara asta”, a afirmat Iulian Fota.
Exemple fumate: Roşca-Stănescu şi Chirieac
Purtătorul de cuvânt al administraţiei prezidenţiale, Valeriu Turcan susţine că scopul Strategiei Naţionale de Apărare nu este acela de a reglementa derapajele mass-media. „Noi nu am discutat despre presă, ci despre un derapaj, iar rolul de corectare a acestora, revine tot presei, nu va lua statul român măsuri. Presa se autoreglementează după cum ştim. Aceste vulnerabilităţi ale României sunt cu caracter general. Nu este scopul acestui document să pună la zid o componentă fundamentală a democraţiei. Rolul de corectare revine exclusiv mass-mediei. Dacă stăm să comparăm situaţia în care se află mass-media în unele cazuri cu ceea ce numim normă jurnalistică, putem constata numeroase derapaje. Eu cred că orice instituţie sau orice persoană se poate exprima pe această chestiune, nu doar jurnaliştii se pot exprima în ceea ce priveşte calitatea presei. Nu vorbeşte nimeni despre situaţia în care o publicaţie x sau y identifică o problemă la o instituţie a statului, ci vorbim de informaţii false lansate la adresa instituţiilor statului”, a declarat Valeriu Turcan, la Realitatea TV. El a oferit şi un exemplu de derapaj: „Presiunile făcute anul trecut de Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac ( n. r. - asupra lui Cătălin Macovei, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate) – lesne pot fi încadraţi la capitolul şantaj”.
Opoziţia dixit: pumn în gura presei
Apariţia presei la capitolul „vulnerabilităţi” la adresa securităţii naţionale a fost criticată dur de reprezentanţii Opoziţiei, care îl acuză pe preşedintele Traian Băsescu că vrea să pună pumnul în gură jurnaliştilor.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, este de părere că atacul acesta la presă are loc tocmai pentru că aceasta nu înţelege deloc să laude Puterea, iar preşedintele şi premierul vor să închidă gura celor care contestă puterea actuală. „Unul dintre duşmanii acestei puteri este presa care nu înţelege că trebuie lăudată puterea. Uitaţi-vă, că nu este doar acest document, este un atac evident împotriva presei prin sistemul fiscal de impozitare a drepturilor de autor. Simbolul corupţiei îl reprezintă un jurnalist – Dan Diaconescu, iar Elena Udrea ştie ce se întâmplă în curtea unui trust controlat de ANAF. Devenim o ţară care nu mai are legătură cu democraţia europeană, ci cu ceva modele sud-americane, care îi plac preşedintelui Traian Băsescu. Preşedintele şi primul-ministru vor să închidă vocile care contestă puterea actuală”, a afirmat liderul social-democrat.
Nici liberalii nu văd cu ochi buni, Strategia gândită de CSAT. Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, este de părere că încadrarea la „vulnerabilităţi” a campaniilor de presă la comandă, reprezintă un precedent periculos. „O campanie de presă este un lucru natural, pe care orice organ de presă îl face. Nu văd de ce o campanie este rea în sine dacă e bazată pe documente reale, pe informaţii reale şi reflectă o preocupare a societăţii. Dacă e vorba de dezinformare, de manipulare, putem discuta”, a declarat Meleşcanu. El a mai subliniat că „este o eroare profundă să te referi la acest lucru, pentru că el are incidenţă directă asupra principiului libertăţii presei într-o ţară democratică” şi i-a transmis totodată preşedintelui Băsescu că mai bine s-ar ocupa de manipulările de presă bazate pe interceptări telefonice.
Daniel Constantin, preşedintele Partidului Conservator, a afirmat într-un comunicat de presă remis Agerpress că CSAT vrea să apere ţara de presă în loc să fie alarmat de starea naţiunii. „Strategia de Apărare a CSAT nu vede că pensionarii vor muri de foame sau din cauza lipsei de medicamente, nici că tensiunea socială a devenit insuportabilă în urma prăbuşirii nivelului de trai. În schimb, pericolul pentru CSAT vine din partea presei, care va fi scoasă ţap ispăşitor pentru criza în care ne zbatem”, se spune în comunicat. „Aşadar, dacă părinţii nu-şi vor mai putea trimite copiii la şcoală sau dacă bătrânii vor muri cu zile din cauza lipsei de medicamente şi a hranei adecvate, presa va fi de vină. (...) Singurul obstacol care a mai rămas în calea realizărilor multilaterale ale actualei puteri este mass-media şi libertatea cuvântului din România”, se mai notează în document.
Politicienii se exprimă şi pe bloguri
De asemenea, Ana Birchall, membru PSD, scrie pe blogul său: „presa este parte a societăţii civile după cum chiar dv. afirmaţi! Bună sau rea presa este câinele de pază al democraţiei. Este o a patra putere în stat. Aşadar, conform raţionamentului dv. la această gestionare a securităţii naţionale presa este unul din actorii participanţi… sau Nu??? Cum se explică atunci că este şi partener şi vulnerabilitate? Dacă este una din vulnerabilităţi în mod firesc nu poate fi şi partener în gestionarea securităţii… Aşa cum spuneam: una din dilemele Strategiei Naţionale de Apărare!!!”
Cu referire la acelaşi subiect, europarlamentarul PDL Cristian Preda scrie şi el pe blogul său, citând un mare liberal francez, Benjamin Constant: „depozitarii puterii, indiferent de forma de guvernare, sunt desprinşi de agitaţiile politice: «Ei nu sunt oameni, ci puteri. Ei nu pot redeveni oameni – deoarece funcţia lor ar fi denaturată – dar nici nu trebuie atacaţi precum ceilalţi oameni. Legea îi apără pe cetăţeni de orice agresiune din partea puterii: ea trebuie să apere puterea de orice agresiune din partea cetăţenilor. Insultat ca persoană, şeful statului redevine om. Dacă atacaţi omul, el se va apăra, iar Constituţia va fi distrusă»”.
Majoritatea jurnaliştilor au pus la zid documentul CSAT
Nici reprezentanţii media nu au avut o reacţie bună vizavi de acest subiect, chiar dacă sunt conştienţi că printre jurnalişti există şi persoane care nu sunt tocmai uşă de biserică. De aici însă, până la a cataloga presa ca fiind una dintre vulnerabilităţile României şi a cuprinde acest aspect într-un document al CSAT, este un pas foarte mare, ameninţător la adresa libertăţii presei.
„Nu-mi place deloc cum arată presa românească, cum evoluează, nu-mi plac derapajele în materie de corectitudine, de obiectivitate, dar includerea mass media în ameninţările la siguranţa naţională e un grav abuz la adresa libertăţii şi democraţiei. Presa are probleme foarte mari, de funcţionare, de deontologie, dar ceea ce face CSAT e mai grav, pentru că pune în discuţie democraţia din Romania şi libertăţile fundamentale câştigate după 1989”, a declarat Cristian Tudor Popescu. „B1TV merge într-o direcţie foarte clară, Antena3 şi Realitatea TV merg în direcţie contrară, OTV după caz”, a exemplificat el, precizând însă că aceste derapaje nu pot fi considerate un pericol pentru siguranţa şi stabilitatea României.
„Sensul a ceea ce apare în paragraful deja mult discutat din documentul CSAT l-am mai întâlnit de multe ori în ultimii 20 de ani. Toate puterile perindate la conducerea României în această perioadă şi-au dorit o presă supusă, un simplu transmiţător pentru mesajele politicianului către populaţie. Orice ieşire din acest cadru devenea automat, şi pentru Ion Iliescu, şi pentru Emil Constantinescu sau Adrian Năstase, un atac nu la adresa respectivului, o, nu, ci la adresa ţărişoarei. De multe ori am auzit politicieni de vârf aruncând în spinarea presei toate relele din ţară şi toate eşecurile guvernării. Dar este prima dată acum, în regimul Băsescu, când aceste frustrări agresive iau o formă oficială, fiind consemnate într-un document de stat la cel mai înalt nivel”, a mai declarat pentru Mediafax, Cristian Tudor Popescu.
Cătălin Tolontan consideră documentul CSAT un asalt la asupra fundamentului democraţiei în România, care „tinde să ajungă un stat în care puterile să fie concentrate în mâinile unui număr restrâns de oameni, deranjaţi de tot ceea ce nu pot controla”. „Nu puterea presei este un risc pentru siguranţa naţională, ci lipsa de putere a presei reprezintă un risc pentru democraţie”, a declarat Tolontan, potrivit realitatea.net.
Unii au fost de acord
În schimb, Radu Moraru a făcut chiar o declaraţie şocantă în emisiunea sa de la B1 TV: serviciile secrete şi CSAT ar trebui să intervină şi să lămurească de ce toate talk-show-urile de la celelalte televiziuni au mesaje antiputere. Adică, în traducere liberă, toţi sunt nebuni, doar unul vede realitatea.
„Aici e drama României. Spuneam eu într-o seară, e o dramă că România are trei talk-show-uri care sunt total independente şi toate trei, din păcate, sunt pe B1 TV, iar în celelalte 64 de talk-show-uri toţi vorbesc la fel, aceeaşi limbă, acelaşi mesaj, aceleaşi minciuni, aceleaşi presiuni. Aici e foarte dubios şi deja ţine de interesul naţional şi de securitate naţională şi e treaba şi a serviciilor secrete, şi a CSAT”, a spus Moraru.
Andreea Pora este surprinsă doar de menţionarea într-o strategie de securitate a situaţiei presei din România, însă a precizat că este necesară o intervenţie a statului, în condiţiile în care ultimii ani au dovedit că derapajele din presă nu pot fi reglate în mod intern, chiar dacă există instituţii create în acest scop. „De-a lungul timpului, am asistat la campanii îndreptate împotriva instituţiilor statului, campanii de linşaj, mincinoase, aşa că, din punctul meu de vedere, ce se afirmă în document este perfect corect”, a declarat jurnalista.
Au acuzat presa, fără dovezi
ONG-urile de media din România condamnă concluziile din Strategia Naţionala de Apărare a Ţării conform cărora presa reprezintă o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale, amintind că rolul presei într-o democraţie este acela de a informa, chiar dacă asta presupune critici. „Reamintim preşedintelui României şi CSAT că rolul presei într-o societate democratică este acela de a informa publicul în legătură cu chestiuni de interes public. Atunci când jurnaliştii informează publicul, exista si riscul ca instituţii ale statului sa fie criticate. Riscul ca jurnaliştii să se înşele (…) este un risc asumat în orice democraţie în virtutea respectării dreptului la libertatea cuvântului”, se precizează într-un comunicat de presă al mai multor organizaţii care apără libertatea presei. „Politicienii şi funcţionarii publici au posibilitatea să contracareze orice informaţii eronate transmise de presă”, mai afirmă reprezentanţii ONG-urilor.
Aceştia critică şi faptul că documentul CSAT „nu conţine şi nici nu face trimitere la niciun fel de dovezi în legătură cu posibile campanii de presa la comanda”, cum nu sunt prezentate astfel de dovezi în cazul unor „presiuni exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului”. Totodată, documentul CSAT „generalizează abuziv situaţii pe care le presupune a fi reale, iar prin acest fapt calomniază presa în ansamblul ei”.
Documentul este asumat de ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, de Centrul pentru Jurnalism Independent, de Asociaţia Patronală a Editorilor Locali, de Convenţia Organizaţiilor de Media, de Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, de Patronatul Presei din România Romedia şi de Centrul de Resurse Juridice.
Liana Mureşan
Faptul că presa a fost identificată drept duşmanul statului în România a iscat multe discuţii şi dezbateri pe marginea acestui subiect.
Consiliul Superior de Apărare a Ţării (CSAT) a emis recent un document care, la prima vedere, s-ar adresa doar instituţiilor de forţă - Strategia Naţională de Apărare (SNAp). Documentul „reprezintă un instrument de lucru prin intermediul căruia, plecând de la nevoia apărării ţării, a intereselor, valorilor şi obiectivelor naţionale de securitate, se gestionează riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile”. În document se precizează că „SNAp expune căi şi modalităţi specifice de gestionare a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, constituind baza şi punctul de plecare pentru elaborarea strategiilor sectoriale de răspuns”.
Totodată, „SNAp propune un management al sistemului de apărare a ţării cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor. Gestionarea integrată are dublă o valenţă”. Una dintre cele două valenţe este „cea internă, naţională, în spiritul realizării unei comunităţi de securitate, plecând de la constituirea Comunităţii de Informaţii din 2006”. Această Comunitate de Informaţii, mai precis serviciile secrete, are rolul de a elabora cerinţele Strategiei sectoriale.
De remarcat este şi faptul că, numărul vulnerabilităţilor identificate a crescut semnificativ în timpul mandatului preşedintelui Traian Băsescu, în 2010 fiind identificate 15 astfel de „vulnerabilităţi”, faţă de cele zece ce apar în proiectul Strategiei de Securitate Naţională din 2006.
Campaniile de presă la comandă, un fenomen?
Pentru prima dată într-o ţară NATO, într-un document oficial, apare printre riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi, puncte fireşti într-un astfel de document, o precizare de-a dreptul stupefiantă despre mass-media din România.
Mai precis, la capitolul 6, subcapitol 6.2, după crima organizată, ca vulnerabilitate este definit „fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora; presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje economice”.
Referiri la adresa mass-media apar şi ulterior, când se vorbeşte despre „preocupările informative ale unor actori non-statali orientate spre influenţarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a opiniei publice”.
Siropos, dar periculos
După apariţia documentului, reacţiile consilierilor prezidenţiali nu au făcut altceva decât să demonstreze frustrarea Puterii în faţa mass-media şi a modului în care jurnaliştii îşi fac meseria.
Un exemplu elocvent în acest sens a fost Iulian Fota, consilier prezidenţial pe probleme de apărare a ţării, care a afirmat într-o emisiune la Realitatea FM că este necesară o discuţie despre jurnaliştii din România pentru că presa a devenit un instrument de manipulare. Potrivit consilierului prezidenţial, presa este lipsită de corectitudine şi profesionalism. „Când vine vorba de presa din România, eu o spun clar şi o şi susţin, au fost minciuni grave în presă. Mi se pare inadmisibil să văd zilnic la televizor sau la radio minciuni, minciuni grave aruncate fără niciun fel de responsabilitate şi mi se pare grav să văd tendinţe de manipulare”, a declarat Fota. Consilierul prezidenţial a afirmat, însă, într-o altă emisiune, la Realitatea TV – Ora de Foc – că includerea presei pe lista vulnerabilităţilor în Strategia naţională de apărare este un subiect siropos. Siropos sau nu, pentru acelaşi consilier prezidenţial multitudinea materialelor de opinie din mass-media par să reprezinte un risc major la siguranţa statului. „Eu am găsit acum câtva timp un document în care se încerca conturarea unui cod de conduită în ceea ce ţine de presă. Am văzut acolo un lucru foarte interesant, că de aici au plecat câtva lucruri care eu le am ca îngrijorare, şi în momentul ăla m-am gândit şi m-am uita altfel la presa din România şi mi-a dat seama că sunt prea puţine fapte prezentate pe televiziuni, dar şi prin ziare, deşi acestea sunt mult mai obiective, şi foarte multe opinii. Şi am stat şi m-am gândit dacă ăsta nu este un element în sine negativ. Este foarte simplu, spre exemplu să vii şi să spui «Traian Băsescu este incompetent», dar dacă nu vii şi cu elementele care să susţină această opinie, cu fapte, nu e normal. (…) Toate aceste lucruri trebuie privite prin conexiune cu apărarea şi securitatea naţională”, a spus Iulian Fota, la Realitatea TV.
Cât priveşte presiunile exercitate, la comandă, prin intermediul campaniilor de presă, consilierul prezidenţial nu a reuşit să dea exemple concrete. Ba mai mult, a lăsat să se înţeleagă faptul că paragraful referitor la presiunile mediatice a fost scris în document mai mult pentru a preveni astfel de fenomene. „Un astfel de document are în intenţie de a evalua lucruri care pot avea un anumit potenţial negativ, pot ameninţa, inclusiv vulnerabilităţile. (…) Eu mă refeream la viitor. Acest document pleacă de la o anumită experienţă pe care am avut-o în ţara asta”, a afirmat Iulian Fota.
Exemple fumate: Roşca-Stănescu şi Chirieac
Purtătorul de cuvânt al administraţiei prezidenţiale, Valeriu Turcan susţine că scopul Strategiei Naţionale de Apărare nu este acela de a reglementa derapajele mass-media. „Noi nu am discutat despre presă, ci despre un derapaj, iar rolul de corectare a acestora, revine tot presei, nu va lua statul român măsuri. Presa se autoreglementează după cum ştim. Aceste vulnerabilităţi ale României sunt cu caracter general. Nu este scopul acestui document să pună la zid o componentă fundamentală a democraţiei. Rolul de corectare revine exclusiv mass-mediei. Dacă stăm să comparăm situaţia în care se află mass-media în unele cazuri cu ceea ce numim normă jurnalistică, putem constata numeroase derapaje. Eu cred că orice instituţie sau orice persoană se poate exprima pe această chestiune, nu doar jurnaliştii se pot exprima în ceea ce priveşte calitatea presei. Nu vorbeşte nimeni despre situaţia în care o publicaţie x sau y identifică o problemă la o instituţie a statului, ci vorbim de informaţii false lansate la adresa instituţiilor statului”, a declarat Valeriu Turcan, la Realitatea TV. El a oferit şi un exemplu de derapaj: „Presiunile făcute anul trecut de Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac ( n. r. - asupra lui Cătălin Macovei, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate) – lesne pot fi încadraţi la capitolul şantaj”.
Opoziţia dixit: pumn în gura presei
Apariţia presei la capitolul „vulnerabilităţi” la adresa securităţii naţionale a fost criticată dur de reprezentanţii Opoziţiei, care îl acuză pe preşedintele Traian Băsescu că vrea să pună pumnul în gură jurnaliştilor.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, este de părere că atacul acesta la presă are loc tocmai pentru că aceasta nu înţelege deloc să laude Puterea, iar preşedintele şi premierul vor să închidă gura celor care contestă puterea actuală. „Unul dintre duşmanii acestei puteri este presa care nu înţelege că trebuie lăudată puterea. Uitaţi-vă, că nu este doar acest document, este un atac evident împotriva presei prin sistemul fiscal de impozitare a drepturilor de autor. Simbolul corupţiei îl reprezintă un jurnalist – Dan Diaconescu, iar Elena Udrea ştie ce se întâmplă în curtea unui trust controlat de ANAF. Devenim o ţară care nu mai are legătură cu democraţia europeană, ci cu ceva modele sud-americane, care îi plac preşedintelui Traian Băsescu. Preşedintele şi primul-ministru vor să închidă vocile care contestă puterea actuală”, a afirmat liderul social-democrat.
Nici liberalii nu văd cu ochi buni, Strategia gândită de CSAT. Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, este de părere că încadrarea la „vulnerabilităţi” a campaniilor de presă la comandă, reprezintă un precedent periculos. „O campanie de presă este un lucru natural, pe care orice organ de presă îl face. Nu văd de ce o campanie este rea în sine dacă e bazată pe documente reale, pe informaţii reale şi reflectă o preocupare a societăţii. Dacă e vorba de dezinformare, de manipulare, putem discuta”, a declarat Meleşcanu. El a mai subliniat că „este o eroare profundă să te referi la acest lucru, pentru că el are incidenţă directă asupra principiului libertăţii presei într-o ţară democratică” şi i-a transmis totodată preşedintelui Băsescu că mai bine s-ar ocupa de manipulările de presă bazate pe interceptări telefonice.
Daniel Constantin, preşedintele Partidului Conservator, a afirmat într-un comunicat de presă remis Agerpress că CSAT vrea să apere ţara de presă în loc să fie alarmat de starea naţiunii. „Strategia de Apărare a CSAT nu vede că pensionarii vor muri de foame sau din cauza lipsei de medicamente, nici că tensiunea socială a devenit insuportabilă în urma prăbuşirii nivelului de trai. În schimb, pericolul pentru CSAT vine din partea presei, care va fi scoasă ţap ispăşitor pentru criza în care ne zbatem”, se spune în comunicat. „Aşadar, dacă părinţii nu-şi vor mai putea trimite copiii la şcoală sau dacă bătrânii vor muri cu zile din cauza lipsei de medicamente şi a hranei adecvate, presa va fi de vină. (...) Singurul obstacol care a mai rămas în calea realizărilor multilaterale ale actualei puteri este mass-media şi libertatea cuvântului din România”, se mai notează în document.
Politicienii se exprimă şi pe bloguri
De asemenea, Ana Birchall, membru PSD, scrie pe blogul său: „presa este parte a societăţii civile după cum chiar dv. afirmaţi! Bună sau rea presa este câinele de pază al democraţiei. Este o a patra putere în stat. Aşadar, conform raţionamentului dv. la această gestionare a securităţii naţionale presa este unul din actorii participanţi… sau Nu??? Cum se explică atunci că este şi partener şi vulnerabilitate? Dacă este una din vulnerabilităţi în mod firesc nu poate fi şi partener în gestionarea securităţii… Aşa cum spuneam: una din dilemele Strategiei Naţionale de Apărare!!!”
Cu referire la acelaşi subiect, europarlamentarul PDL Cristian Preda scrie şi el pe blogul său, citând un mare liberal francez, Benjamin Constant: „depozitarii puterii, indiferent de forma de guvernare, sunt desprinşi de agitaţiile politice: «Ei nu sunt oameni, ci puteri. Ei nu pot redeveni oameni – deoarece funcţia lor ar fi denaturată – dar nici nu trebuie atacaţi precum ceilalţi oameni. Legea îi apără pe cetăţeni de orice agresiune din partea puterii: ea trebuie să apere puterea de orice agresiune din partea cetăţenilor. Insultat ca persoană, şeful statului redevine om. Dacă atacaţi omul, el se va apăra, iar Constituţia va fi distrusă»”.
Majoritatea jurnaliştilor au pus la zid documentul CSAT
Nici reprezentanţii media nu au avut o reacţie bună vizavi de acest subiect, chiar dacă sunt conştienţi că printre jurnalişti există şi persoane care nu sunt tocmai uşă de biserică. De aici însă, până la a cataloga presa ca fiind una dintre vulnerabilităţile României şi a cuprinde acest aspect într-un document al CSAT, este un pas foarte mare, ameninţător la adresa libertăţii presei.
„Nu-mi place deloc cum arată presa românească, cum evoluează, nu-mi plac derapajele în materie de corectitudine, de obiectivitate, dar includerea mass media în ameninţările la siguranţa naţională e un grav abuz la adresa libertăţii şi democraţiei. Presa are probleme foarte mari, de funcţionare, de deontologie, dar ceea ce face CSAT e mai grav, pentru că pune în discuţie democraţia din Romania şi libertăţile fundamentale câştigate după 1989”, a declarat Cristian Tudor Popescu. „B1TV merge într-o direcţie foarte clară, Antena3 şi Realitatea TV merg în direcţie contrară, OTV după caz”, a exemplificat el, precizând însă că aceste derapaje nu pot fi considerate un pericol pentru siguranţa şi stabilitatea României.
„Sensul a ceea ce apare în paragraful deja mult discutat din documentul CSAT l-am mai întâlnit de multe ori în ultimii 20 de ani. Toate puterile perindate la conducerea României în această perioadă şi-au dorit o presă supusă, un simplu transmiţător pentru mesajele politicianului către populaţie. Orice ieşire din acest cadru devenea automat, şi pentru Ion Iliescu, şi pentru Emil Constantinescu sau Adrian Năstase, un atac nu la adresa respectivului, o, nu, ci la adresa ţărişoarei. De multe ori am auzit politicieni de vârf aruncând în spinarea presei toate relele din ţară şi toate eşecurile guvernării. Dar este prima dată acum, în regimul Băsescu, când aceste frustrări agresive iau o formă oficială, fiind consemnate într-un document de stat la cel mai înalt nivel”, a mai declarat pentru Mediafax, Cristian Tudor Popescu.
Cătălin Tolontan consideră documentul CSAT un asalt la asupra fundamentului democraţiei în România, care „tinde să ajungă un stat în care puterile să fie concentrate în mâinile unui număr restrâns de oameni, deranjaţi de tot ceea ce nu pot controla”. „Nu puterea presei este un risc pentru siguranţa naţională, ci lipsa de putere a presei reprezintă un risc pentru democraţie”, a declarat Tolontan, potrivit realitatea.net.
Unii au fost de acord
În schimb, Radu Moraru a făcut chiar o declaraţie şocantă în emisiunea sa de la B1 TV: serviciile secrete şi CSAT ar trebui să intervină şi să lămurească de ce toate talk-show-urile de la celelalte televiziuni au mesaje antiputere. Adică, în traducere liberă, toţi sunt nebuni, doar unul vede realitatea.
„Aici e drama României. Spuneam eu într-o seară, e o dramă că România are trei talk-show-uri care sunt total independente şi toate trei, din păcate, sunt pe B1 TV, iar în celelalte 64 de talk-show-uri toţi vorbesc la fel, aceeaşi limbă, acelaşi mesaj, aceleaşi minciuni, aceleaşi presiuni. Aici e foarte dubios şi deja ţine de interesul naţional şi de securitate naţională şi e treaba şi a serviciilor secrete, şi a CSAT”, a spus Moraru.
Andreea Pora este surprinsă doar de menţionarea într-o strategie de securitate a situaţiei presei din România, însă a precizat că este necesară o intervenţie a statului, în condiţiile în care ultimii ani au dovedit că derapajele din presă nu pot fi reglate în mod intern, chiar dacă există instituţii create în acest scop. „De-a lungul timpului, am asistat la campanii îndreptate împotriva instituţiilor statului, campanii de linşaj, mincinoase, aşa că, din punctul meu de vedere, ce se afirmă în document este perfect corect”, a declarat jurnalista.
Au acuzat presa, fără dovezi
ONG-urile de media din România condamnă concluziile din Strategia Naţionala de Apărare a Ţării conform cărora presa reprezintă o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale, amintind că rolul presei într-o democraţie este acela de a informa, chiar dacă asta presupune critici. „Reamintim preşedintelui României şi CSAT că rolul presei într-o societate democratică este acela de a informa publicul în legătură cu chestiuni de interes public. Atunci când jurnaliştii informează publicul, exista si riscul ca instituţii ale statului sa fie criticate. Riscul ca jurnaliştii să se înşele (…) este un risc asumat în orice democraţie în virtutea respectării dreptului la libertatea cuvântului”, se precizează într-un comunicat de presă al mai multor organizaţii care apără libertatea presei. „Politicienii şi funcţionarii publici au posibilitatea să contracareze orice informaţii eronate transmise de presă”, mai afirmă reprezentanţii ONG-urilor.
Aceştia critică şi faptul că documentul CSAT „nu conţine şi nici nu face trimitere la niciun fel de dovezi în legătură cu posibile campanii de presa la comanda”, cum nu sunt prezentate astfel de dovezi în cazul unor „presiuni exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului”. Totodată, documentul CSAT „generalizează abuziv situaţii pe care le presupune a fi reale, iar prin acest fapt calomniază presa în ansamblul ei”.
Documentul este asumat de ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, de Centrul pentru Jurnalism Independent, de Asociaţia Patronală a Editorilor Locali, de Convenţia Organizaţiilor de Media, de Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, de Patronatul Presei din România Romedia şi de Centrul de Resurse Juridice.
Liana Mureşan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- În viziunea USL, proiectele lui Liviu Rusu sunt furăciuni pe faţă publicat în data de 19-07-2011
- Maşini nou-nouţe pentru Consiliul Judeţean publicat în data de 20-07-2011
- Trei ani fără proiecte pentru consilierii judeţeni publicat în data de 08-09-2011
- Primăria reabilitează zece parcuri de joacă cu 2,7 milioane de lei publicat în data de 21-07-2011
- OJPC BN joacă tare! publicat în data de 23-05-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 394 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.