Bistriteni cu suflet
Au pus mână de la mână pentru cei năpăstuiţi de ape
Şirul nesfârşit de inundaţii şi numărul tot mai mare de sinistraţi din Moldova şi din alte judeţe ale ţării, nu a lăsat indiferent judeţul Bistriţa – Năsăud care în anul 2006 s-a confruntat cu o situaţie asemănătoare prin viitura care a lovit puternic comuna Târlişua.
În această perioadă, autorităţi judeţene şi locale, fundaţii şi simplii cetăţeni se mobilizează într-un scop comun: să îi ajute pe cei aflaţi acum fără casă şi fără o masă caldă.
Îmbrăcăminte, încălţăminte, pături, materiale de igienă, alimente neperisabile şi inclusiv bani au început de săptămâna trecută să plece încărcate în tiruri din Bistriţa – Năsăud spre Moldova. Cu mic, cu mare, locuitorii judeţului nostru s-au organizat pentru ajutorarea celor afectaţi de inundaţii şi au donat ce au putut la centrele de colectare deschise de Instituţia Prefectului Bistriţa – Năsăud, Fundaţia Inocenţi, biserici, primăriile comunelor sau alte organizaţii.
În perioada următoare, pe măsură ce apele se vor retrage, vor lua drumul spre Suceava şi mai multe transporturi cu materiale de construcţie a caselor, în special lemn care provine din localităţile în care materialul de acest fel constituie o resursă importantă.
Una dintre localităţile care s-a mobilizat activ în strângerea de ajutoare pentru sinistraţi este comuna Târlişua care în anul 2006 a fost lovită de o viitură puternică ce a distrus atunci zeci de gospodării, dar şi vieţi omeneşti.
Comuna Şanţ vrea să facă o casă pentru nouă suflete din Moldova
Locuitorii comunei Şanţ şi autorităţile locale de aici, împreună cu primarul Cornel Moisil, se mobilizează în această perioadă pentru construirea unei locuinţe în Moldova, destinată unor soţi care au şapte copii. Edilul comunei Şanţ este conştient că până finalizarea casei mai e cale lungă, dar intenţia există deja din partea tuturor locuitorilor comunei. „Vreau să facem o casă pentru sinistraţi, dar până se materializează mai durează ceva timp. Noi aşa ne-am gândit, că dacă putem, să facem o casă care să fie din partea comunei Şanţ. Duminică (n. r – 11 iulie) o să am o adunare generală cu populaţia comunei, o să avem şedinţă de Consiliu Local şi atunci o să hotărâm mai detaliat cum vom face. Ne-am gândit ca această casă să fie în Moldova. Am luat legătura cu autorităţile de acolo şi mi-au dat o familie cu şapte copii, deci sunt nouă membri în familia respectivă. Dacă putem face această casă pentru ei, o vom construi cu cea mai mare plăcere. Până acum am vorbit telefonic cu fiecare consilier local în parte să vedem dacă să pornim această iniţiativă, şi toţi şi-au dat acordul”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul Cornel Moisil.
Edilul comunei recunoaşte că a avut şi reacţii negative la această iniţiativă, având în vedere că este şi membru de partid (n. r - PSD). „Bineînţeles că ne-am gândit să facem casa respectivă, fără să fie implicate chestiuni politice. Dar m-au sunat de la partid dacă pot să dau şi eu ceva materiale pentru sinistraţi, şi le-am spus că eu încerc să fac o casă pe cont propriu, şi de acolo au început să vorbească tot felul cum că primarul din Şanţ face casă. M-am sfădit eu cu ei. Mie nu îmi trebuie mediatizată această acţiune până nu se şi materializează”, a conchis Moisil.
„Lumea se aşteaptă de la Târlişua să fie în frunte”
Comuna Târlişua, cea care anul în 2006 avea să fie cunoscută în toată ţara datorită calamităţilor care au distrus zeci de case dar şi vieţi, ştie poate cel mai bine prin ce trec acum sinistraţii din nordul Moldovei şi din alte judeţe lovite de viituri. Primarul comunei Târlişua, Ştefan Negreanu spune că locuitorii de aici au pus mână de la mână şi din sărăcia lor au donat ce au putut pentru cei aflaţi acum în suferinţă. „Noi am sectorizat comuna, am stabilit şapte puncte de colectare, iar angajaţii primăriei au fost repartizaţi pe sectoare. Am făcut o scrisoare către preoţii de toate confesiunile şi i-am rugat să pledeze cum trebuie, deoarece este o cauză umanitară creştină. Am vizitat punctele de colectare şi în fiecare din ele s-au adunat zeci de saci şi cutii cu alimente neperisabile, haine igienizate, pături şi alte lucruri ce pot fi folosite. Acţiunea noastră merge bine, mai ales că suntem conştienţi de faptul că lumea se aşteaptă de la Târlişua să fie în frunte. Din sărăcia noastră, chiar dacă nu-i prea bogată comuna, fiecare a participat”, a precizat primarul Ştefan Negreanu.
O relaţie de suflet pentru comuna Pătrăuţi din Suceava
Nici comuna Leşu din judeţul Bistriţa – Năsăud nu a rămas indiferentă la necazurile celor alungaţi din casele lor de ape. Locuitorii de aici vor ajuta cu ceea ce constituie resursa lor: lemnul. Mai multe transporturi de material lemnos vor pleca în perioada următoare spre comuna Pătrăuţi din judeţul Suceava, acolo unde, pentru comuna Leşu există şi o relaţie de suflet.
„Cu sprijinul agenţilor economici de pe raza comunei noastre, strângem lemne pentru că aceasta este principala resursă pe care noi o avem. La primărie nu avem fonduri, dar cu sprijinul oamenilor din comună încercăm să strângem material lemnos şi să-l ducem în comuna Pătrăuţi din judeţul Suceava, pentru a ajuta la construirea unei case. Sigur că acolo oamenii şi-o vor construi ei, pentru că noi doar ducem lemne. Am ales să ajutăm comuna Pătrăuţi pentru că secretarul comunei de acolo a lucrat la noi până pe data de 1 mai anul acesta, şi a rămas o relaţie de suflet”, a precizat primarul comunei Leşu, Nicolae Lupşan.
Cherestea şi bani de la Bistriţa – Bârgăului, spre Moldova
Comuna Bistriţa – Bârgăului va participa şi ea la ajutorarea sinistraţilor din Moldova cu transporturi de cherestea, bani adunaţi la primărie şi saci de haine.
„Am convocat Consiliul Local să marcăm în jur de 80 – 100 de mc de lemn rotund, îl debităm şi vor ieşi vreo 60 de mc cubi din debitat, iar restul o să achiziţionăm de la agenţii economici din zonă. Am început să colectăm şi bani prin casieria primăriei, dar şi haine, ceva mai puţine, pentru că le vom colecta pe ultima sută de metri, să ne asigurăm că sunt igienizate sau noi. (…) Primul transport de cherestea va fi imediat după ce se retrag apele. Dacă ne ajută Dumnezeu, cu marcarea, exploatarea şi debitarea, cam în două – trei săptămâni preconizăm să începem transportul spre Moldova”, a spus primarul comunei Bistriţa – Bârgăului, Vasile Laba.
„Tot săracul e mai darnic!”
Deşi preocuparea sa de bază vizează în special copiii cu dizabilităţi, Fundaţia Inocenţi din Bistriţa şi-a propus să se alăture eforturilor naţionale de ajutorare a celor năpăstuiţi în urma inundaţiilor. Membrii Fundaţiei au organizat mai multe puncte de colectare în diverse locaţii din oraş iar rezultatele au fost pozitive. Primul transport a şi plecat spre Suceava la finalul săptămânii trecute. „Am primit ajutor cu locaţiile în care să depozităm ajutoarele, şi de asemenea am fost ajutaţi şi cu asigurarea transportului şi a combustibilului. Dar am dat multe telefoane la societăţi mai mari şi am fost refuzaţi. Ajutorul principal a venit tot de la cei care nu au. Tot săracul e mai darnic!”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, preşedintele Fundaţiei Inocenţi, Marin Mic.
Colectarea ajutoarelor în judeţul Bistriţa – Năsăud continuă în această perioadă. Tot mai multe fundaţii, dar şi partide politice şi-au anunţat implicarea în organizarea de acţiuni care să vină în sprijinul persoanelor afectate de inundaţii din nordul Moldovei şi alte judeţe ale ţării.
Iulia Stupinean
Şirul nesfârşit de inundaţii şi numărul tot mai mare de sinistraţi din Moldova şi din alte judeţe ale ţării, nu a lăsat indiferent judeţul Bistriţa – Năsăud care în anul 2006 s-a confruntat cu o situaţie asemănătoare prin viitura care a lovit puternic comuna Târlişua.
În această perioadă, autorităţi judeţene şi locale, fundaţii şi simplii cetăţeni se mobilizează într-un scop comun: să îi ajute pe cei aflaţi acum fără casă şi fără o masă caldă.
Îmbrăcăminte, încălţăminte, pături, materiale de igienă, alimente neperisabile şi inclusiv bani au început de săptămâna trecută să plece încărcate în tiruri din Bistriţa – Năsăud spre Moldova. Cu mic, cu mare, locuitorii judeţului nostru s-au organizat pentru ajutorarea celor afectaţi de inundaţii şi au donat ce au putut la centrele de colectare deschise de Instituţia Prefectului Bistriţa – Năsăud, Fundaţia Inocenţi, biserici, primăriile comunelor sau alte organizaţii.
În perioada următoare, pe măsură ce apele se vor retrage, vor lua drumul spre Suceava şi mai multe transporturi cu materiale de construcţie a caselor, în special lemn care provine din localităţile în care materialul de acest fel constituie o resursă importantă.
Una dintre localităţile care s-a mobilizat activ în strângerea de ajutoare pentru sinistraţi este comuna Târlişua care în anul 2006 a fost lovită de o viitură puternică ce a distrus atunci zeci de gospodării, dar şi vieţi omeneşti.
Comuna Şanţ vrea să facă o casă pentru nouă suflete din Moldova
Locuitorii comunei Şanţ şi autorităţile locale de aici, împreună cu primarul Cornel Moisil, se mobilizează în această perioadă pentru construirea unei locuinţe în Moldova, destinată unor soţi care au şapte copii. Edilul comunei Şanţ este conştient că până finalizarea casei mai e cale lungă, dar intenţia există deja din partea tuturor locuitorilor comunei. „Vreau să facem o casă pentru sinistraţi, dar până se materializează mai durează ceva timp. Noi aşa ne-am gândit, că dacă putem, să facem o casă care să fie din partea comunei Şanţ. Duminică (n. r – 11 iulie) o să am o adunare generală cu populaţia comunei, o să avem şedinţă de Consiliu Local şi atunci o să hotărâm mai detaliat cum vom face. Ne-am gândit ca această casă să fie în Moldova. Am luat legătura cu autorităţile de acolo şi mi-au dat o familie cu şapte copii, deci sunt nouă membri în familia respectivă. Dacă putem face această casă pentru ei, o vom construi cu cea mai mare plăcere. Până acum am vorbit telefonic cu fiecare consilier local în parte să vedem dacă să pornim această iniţiativă, şi toţi şi-au dat acordul”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul Cornel Moisil.
Edilul comunei recunoaşte că a avut şi reacţii negative la această iniţiativă, având în vedere că este şi membru de partid (n. r - PSD). „Bineînţeles că ne-am gândit să facem casa respectivă, fără să fie implicate chestiuni politice. Dar m-au sunat de la partid dacă pot să dau şi eu ceva materiale pentru sinistraţi, şi le-am spus că eu încerc să fac o casă pe cont propriu, şi de acolo au început să vorbească tot felul cum că primarul din Şanţ face casă. M-am sfădit eu cu ei. Mie nu îmi trebuie mediatizată această acţiune până nu se şi materializează”, a conchis Moisil.
„Lumea se aşteaptă de la Târlişua să fie în frunte”
Comuna Târlişua, cea care anul în 2006 avea să fie cunoscută în toată ţara datorită calamităţilor care au distrus zeci de case dar şi vieţi, ştie poate cel mai bine prin ce trec acum sinistraţii din nordul Moldovei şi din alte judeţe lovite de viituri. Primarul comunei Târlişua, Ştefan Negreanu spune că locuitorii de aici au pus mână de la mână şi din sărăcia lor au donat ce au putut pentru cei aflaţi acum în suferinţă. „Noi am sectorizat comuna, am stabilit şapte puncte de colectare, iar angajaţii primăriei au fost repartizaţi pe sectoare. Am făcut o scrisoare către preoţii de toate confesiunile şi i-am rugat să pledeze cum trebuie, deoarece este o cauză umanitară creştină. Am vizitat punctele de colectare şi în fiecare din ele s-au adunat zeci de saci şi cutii cu alimente neperisabile, haine igienizate, pături şi alte lucruri ce pot fi folosite. Acţiunea noastră merge bine, mai ales că suntem conştienţi de faptul că lumea se aşteaptă de la Târlişua să fie în frunte. Din sărăcia noastră, chiar dacă nu-i prea bogată comuna, fiecare a participat”, a precizat primarul Ştefan Negreanu.
O relaţie de suflet pentru comuna Pătrăuţi din Suceava
Nici comuna Leşu din judeţul Bistriţa – Năsăud nu a rămas indiferentă la necazurile celor alungaţi din casele lor de ape. Locuitorii de aici vor ajuta cu ceea ce constituie resursa lor: lemnul. Mai multe transporturi de material lemnos vor pleca în perioada următoare spre comuna Pătrăuţi din judeţul Suceava, acolo unde, pentru comuna Leşu există şi o relaţie de suflet.
„Cu sprijinul agenţilor economici de pe raza comunei noastre, strângem lemne pentru că aceasta este principala resursă pe care noi o avem. La primărie nu avem fonduri, dar cu sprijinul oamenilor din comună încercăm să strângem material lemnos şi să-l ducem în comuna Pătrăuţi din judeţul Suceava, pentru a ajuta la construirea unei case. Sigur că acolo oamenii şi-o vor construi ei, pentru că noi doar ducem lemne. Am ales să ajutăm comuna Pătrăuţi pentru că secretarul comunei de acolo a lucrat la noi până pe data de 1 mai anul acesta, şi a rămas o relaţie de suflet”, a precizat primarul comunei Leşu, Nicolae Lupşan.
Cherestea şi bani de la Bistriţa – Bârgăului, spre Moldova
Comuna Bistriţa – Bârgăului va participa şi ea la ajutorarea sinistraţilor din Moldova cu transporturi de cherestea, bani adunaţi la primărie şi saci de haine.
„Am convocat Consiliul Local să marcăm în jur de 80 – 100 de mc de lemn rotund, îl debităm şi vor ieşi vreo 60 de mc cubi din debitat, iar restul o să achiziţionăm de la agenţii economici din zonă. Am început să colectăm şi bani prin casieria primăriei, dar şi haine, ceva mai puţine, pentru că le vom colecta pe ultima sută de metri, să ne asigurăm că sunt igienizate sau noi. (…) Primul transport de cherestea va fi imediat după ce se retrag apele. Dacă ne ajută Dumnezeu, cu marcarea, exploatarea şi debitarea, cam în două – trei săptămâni preconizăm să începem transportul spre Moldova”, a spus primarul comunei Bistriţa – Bârgăului, Vasile Laba.
„Tot săracul e mai darnic!”
Deşi preocuparea sa de bază vizează în special copiii cu dizabilităţi, Fundaţia Inocenţi din Bistriţa şi-a propus să se alăture eforturilor naţionale de ajutorare a celor năpăstuiţi în urma inundaţiilor. Membrii Fundaţiei au organizat mai multe puncte de colectare în diverse locaţii din oraş iar rezultatele au fost pozitive. Primul transport a şi plecat spre Suceava la finalul săptămânii trecute. „Am primit ajutor cu locaţiile în care să depozităm ajutoarele, şi de asemenea am fost ajutaţi şi cu asigurarea transportului şi a combustibilului. Dar am dat multe telefoane la societăţi mai mari şi am fost refuzaţi. Ajutorul principal a venit tot de la cei care nu au. Tot săracul e mai darnic!”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, preşedintele Fundaţiei Inocenţi, Marin Mic.
Colectarea ajutoarelor în judeţul Bistriţa – Năsăud continuă în această perioadă. Tot mai multe fundaţii, dar şi partide politice şi-au anunţat implicarea în organizarea de acţiuni care să vină în sprijinul persoanelor afectate de inundaţii din nordul Moldovei şi alte judeţe ale ţării.
Iulia Stupinean
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Bistrita-Nasaud are cea mai mica suprafata construita din tara publicat în data de 29-09-2011
- Prefectii, datori la banci! Cristian Florian, printre imprumutati publicat în data de 06-10-2011
- In BN, numarul infractiunilor s-a triplat in ultimii 20 de ani publicat în data de 06-10-2011
- Trei bistriteni in Top 500 miliardari din Romania publicat în data de 20-10-2011
- Primariile bistritene au primit fonduri de la Guvern! publicat în data de 21-10-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 642 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.