Zilele Bistritei, intre balci si sarbatoare
Primăria Bistriţa îşi acoperă integral costurile prin încasări, ediţia din acest an a Zilelor Bistriţei fiind declarată una cu autosusţinere financiară, „lagărul de concentrare a maselor” de la Heidenfeld fiind principala sursa de venituri.
T.O. Creţu aşteaptă laudele pentru organizarea ediţiei din acest an, principiul separării bâlciului de restul lumii având ecouri atât pro cât şi contra, acestea venind din partea prostimii cu drept de vot a municipiului.
Zilele Bistriţei au fost create în vederea comemorării a 769 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Bistriţa, care datează din 16 iulie 1241. Dar. puţini dintre bistriţenii întrebaţi au ştiut despre ce e vorba, majoritatea considerând această sărbătoare un capriciu al primarilor ce s-au perindat la cârma burgului.
Sărbătoarea propriu-zisă a avut izul unei comemorări prin ceremonialele desfăşurate vineri 16 iulie, prin spectacolele oferite publicului bistriţean în tot weekend-ul, dar şi prin mult, prea mult controversatul bâlci din „tărâmul păgânilor” de la Viişoara. Şi cum scopul scuză mijloacele, mai marele edil bistriţean „s-a scos”, într-un fel sau altul, din mocirla Heidenfeldului şi s-a înălţat la cer din Wonderland, trecând majestuos prin Pietonalul civilizaţiei renăscute, panorama oferită – ca şi împăcare edilică şi idilică – fiind una într-adevăr liniştitoare: oraşul chiar arată bine văzut de sus, de unde nu se văd nici gunoaiele, nici gropiţele din asfalt (nu din obrăjorii domniţelor) şi nici nemulţumirile unora sau altora.
În târgul de vite, numai om nu poţi să fi
Un ţarc înconjurat de un gard parcă electrificat este prima imagine pe care „prostimea” o vede de la nivelul căi ferate din Viişoara. Peste 200 de agenţi comerciali au fost îngrămădiţi, pe bani, în oborul Heidenfeld, denumire europenizată şi redescoperită de primarul-minune. Cel puţin, în acest an, condiţiile au fost superioare faţă de încercarea din ediţia trecută a bâlciului, majoritatea comercianţilor fiind oarecum mulţumiţi.
Dar, toaletele ecologice, deşi au fost destule ca număr, întreţinerea lor a lăsat de dorit de la lăsarea întunericului până la răsăritul dătător de viaţă. Pentru categoria socială invitată la Zilele Bistriţei - varianta Obor, a fost suficient în concepţia organizatorilor, având în vedere că de aici se aştepta profitul şi nicidecum crearea de condiţii pentru sărbătoarea unui oraş european cum este Bistriţa. Aşa a şi fost, fiindcă de pe spatele comercianţilor băgaţi în ţarc s-a scos frumuşica sumă de 143.500 lei, cu 3.500 mai mult decât au anticipat minţile luminate ale Primăriei. Pentru încasarea acestei sume nu s-a mai ţinut cont de fondul manifestaţiilor, transformarea sărbătorii de la Viişoara în bâlci fiind scopul principal pentru a atrage fondurile necesare susţinerii financiare a întregului program al Zilelor Bistriţei. Dacă se renunţa la ideea de bâlci, cu tot ce înseamnă el: mici, hamsii, bere, manele, tarabe cu produse mai mult sau mai puţin artizanale, kitsch într-un cuvânt, atunci toată povestea frumoasă a primirii delegaţiilor străine, fastul relansării ceasului din turnul Bisericii Evanghelice, concertele de muzică clasică gustate la maxim de un public bistriţean în contradicţie cu kitsch-ul, susţinerea unui program aviatic la Bistriţa, precum şi celelalte apariţii de efect de pe scena din centrul oraşului, trebuiau suportate din buzunarul cetăţeanului urbei pe fondul unei crize încă totuşi neresimţite la un nivel destul de dureros. Prin aceste mijloace, T.O. Creţu îşi scuză scopul, cel de a nu folosi banul public în organizarea acestor evenimente.
Rămâne doar nemulţumirea plebei doritoare de momente de relaxare motivate de această ocazie, nemulţumire datorată în general distanţei faţă de centrul oraşului, dar şi de mocirla de vineri creată în urma unei ploi banale şi mai ales de concentrarea pe un spaţiu mic a mai multor entităţi distractivo-relaxante cum ar fi terasele cu mici şi bere – fiecare cu maneaua lor, zona parcurilor de distracţie cu boxele la maxim şi muzica modernă contopită de la unul la altul într-un mix nebun, până la manifestările de pe scena oborului, cu dansurile şi cântările aferente.
Nelipsite au fost şi ţigănelile – spuse pe şleau – ale etniei cu pricina, care nu se dezminte de apucături ori de câte ori are ocazia. Lupta pentru un loc mai bun în obor, cerşetoria, furturile sau scandalurile au fost nelipsite în „ţarc”, dar şi în afara lui. Chiar dacă s-au sărbătorit zilele oraşului, curioşii au venit fără număr şi din afara acestuia, fenomenul Parva de Mallorca (fără a avea intenţia jignirii populaţiei frumoasei comune someşene) a fost nelipsit. Cocalarii musculoşi veniţi acasă din îndepărtate tărâmuri ale muncii (!?!) precum şi ele – prinţesele piţipoance, cu tocuri de 15 în noroiul de 20, au fost la mare vizibilitate cu acest prilej de etalare a mândriei personale şi a subsuorii transpirate, dar parfumate, într-o mirifică lume a aromelor de prăjeli.
Pietonalul civilizaţiei şi sărbătorii bistriţene
Lăsând la o parte inadvertenţele unui desfăşurător pus la carte de mai multe ori, varianta finală nefiind respectată nici ea, programul artistic a fost mulţumitor în ochii majorităţii participanţilor. Atât pe scena de la Heidenfeld, cât şi pe cea de pe Pietonal, programele artistice s-au desfăşurat în bune condiţii, căldura de sâmbătă şi duminică de la Viişoara fiind cea care a moleşit participanţii la evenimente.
Momentele artistice oferite bistriţenilor au variat de la muzica uşoară şi dansul modern, la spectacole folclorice susţinute în obor, până la recitalul de excepţie a celor trei tenori precum şi concertele susţinute de Ca$$a Locco, Prefix 990, Gafa, Parlament şi Paula Seling & Ovi Band. Chiar şi contestata gală Miss Bistriţa, cu cele trei probe de afişare pe scenă a unor costumaţii, a adunat mii de bistriţeni dornici de frumos.
Diferenţa faţă de ediţiile precedente ale Zilelor a fost făcută de lipsa mirosurilor insuportabile şi a exagerărilor de gunoaie de pe Pietonal. Aici s-a avut parte de o ieşire relaxantă pe „fleoaştăr”, aşa cum părinţilor şi bunicilor le plăcea să spună.
Cu banii strânşi la Viişoara s-a putut realiza o normalitate binevenită pe Pietonal, unde doar câteva excepţii de comportament civic au întărit regula.
Publicul, prezent în centrul oraşului în serile de sâmbătă şi duminică, a cântat alături de protagonişti, a servit câte ceva răcoritor sau hrănitor de la terasele existente, iar promenada a fost una reuşită şi comodă pentru cei peste 3.000 de bistriţeni ieşiţi în fiecare seara pe pietonal.
Peste o sută de aventurişti au avut ocazia de a vedea şi admira oraşul de sus, prin plimbările – contra cost – făcute de pe aerodromul proaspăt inaugurat, din locaţia ce se vrea cu atâta ardoare a se numi Wonderland.
Din totalul de 143.500 lei cât a încasat Primăria din închirierea spaţiului public din ţarcul de la Viişoara, s-au cheltuit aproape 140.000 lei, din care 82.000 au fost alocaţi scenei, luminilor şi artiştilor ce au evoluat pe pietonal, 10.000 lei susţinerea programelor artistice din Heidenfeld, 10.000 au „zburat” la Wonderland pentru mitingul aviatic, 7.500 lei a costat transportul cu Linia Verde pusă la dispoziţie pentru deplasarea îmbulzită a populaţiei la Viişoara, 25.000 lei cheltuieli cu delegaţiile străine şi 5.000 lei pentru promovarea evenimentelor.
Tot cu această ocazie, în visteria statului au mai intrat 15.150 lei din amenzile Poliţiei Comunitare şi 1.800 lei din penalizarea comercianţilor prinşi cu nereguli la Heidenfeld.
Separarea activităţilor zilelor oraşului de către TOC a fost bine venită, discriminarea de la Viişoara fiind subiect de discuţie încă aprins. Părerile sunt destul de împărţite, riscul asumat de primarul urbei fiind unul trecător. Scopul i-a scuzat mijloacele, dar numărarea voturilor se va face doar peste doi ani. Până atunci mai este vreme de alte scopuri şi implicit de multe mijloace pentru îndeplinirea acestora.
Eugen Farcaşiu
T.O. Creţu aşteaptă laudele pentru organizarea ediţiei din acest an, principiul separării bâlciului de restul lumii având ecouri atât pro cât şi contra, acestea venind din partea prostimii cu drept de vot a municipiului.
Zilele Bistriţei au fost create în vederea comemorării a 769 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Bistriţa, care datează din 16 iulie 1241. Dar. puţini dintre bistriţenii întrebaţi au ştiut despre ce e vorba, majoritatea considerând această sărbătoare un capriciu al primarilor ce s-au perindat la cârma burgului.
Sărbătoarea propriu-zisă a avut izul unei comemorări prin ceremonialele desfăşurate vineri 16 iulie, prin spectacolele oferite publicului bistriţean în tot weekend-ul, dar şi prin mult, prea mult controversatul bâlci din „tărâmul păgânilor” de la Viişoara. Şi cum scopul scuză mijloacele, mai marele edil bistriţean „s-a scos”, într-un fel sau altul, din mocirla Heidenfeldului şi s-a înălţat la cer din Wonderland, trecând majestuos prin Pietonalul civilizaţiei renăscute, panorama oferită – ca şi împăcare edilică şi idilică – fiind una într-adevăr liniştitoare: oraşul chiar arată bine văzut de sus, de unde nu se văd nici gunoaiele, nici gropiţele din asfalt (nu din obrăjorii domniţelor) şi nici nemulţumirile unora sau altora.
În târgul de vite, numai om nu poţi să fi
Un ţarc înconjurat de un gard parcă electrificat este prima imagine pe care „prostimea” o vede de la nivelul căi ferate din Viişoara. Peste 200 de agenţi comerciali au fost îngrămădiţi, pe bani, în oborul Heidenfeld, denumire europenizată şi redescoperită de primarul-minune. Cel puţin, în acest an, condiţiile au fost superioare faţă de încercarea din ediţia trecută a bâlciului, majoritatea comercianţilor fiind oarecum mulţumiţi.
Dar, toaletele ecologice, deşi au fost destule ca număr, întreţinerea lor a lăsat de dorit de la lăsarea întunericului până la răsăritul dătător de viaţă. Pentru categoria socială invitată la Zilele Bistriţei - varianta Obor, a fost suficient în concepţia organizatorilor, având în vedere că de aici se aştepta profitul şi nicidecum crearea de condiţii pentru sărbătoarea unui oraş european cum este Bistriţa. Aşa a şi fost, fiindcă de pe spatele comercianţilor băgaţi în ţarc s-a scos frumuşica sumă de 143.500 lei, cu 3.500 mai mult decât au anticipat minţile luminate ale Primăriei. Pentru încasarea acestei sume nu s-a mai ţinut cont de fondul manifestaţiilor, transformarea sărbătorii de la Viişoara în bâlci fiind scopul principal pentru a atrage fondurile necesare susţinerii financiare a întregului program al Zilelor Bistriţei. Dacă se renunţa la ideea de bâlci, cu tot ce înseamnă el: mici, hamsii, bere, manele, tarabe cu produse mai mult sau mai puţin artizanale, kitsch într-un cuvânt, atunci toată povestea frumoasă a primirii delegaţiilor străine, fastul relansării ceasului din turnul Bisericii Evanghelice, concertele de muzică clasică gustate la maxim de un public bistriţean în contradicţie cu kitsch-ul, susţinerea unui program aviatic la Bistriţa, precum şi celelalte apariţii de efect de pe scena din centrul oraşului, trebuiau suportate din buzunarul cetăţeanului urbei pe fondul unei crize încă totuşi neresimţite la un nivel destul de dureros. Prin aceste mijloace, T.O. Creţu îşi scuză scopul, cel de a nu folosi banul public în organizarea acestor evenimente.
Rămâne doar nemulţumirea plebei doritoare de momente de relaxare motivate de această ocazie, nemulţumire datorată în general distanţei faţă de centrul oraşului, dar şi de mocirla de vineri creată în urma unei ploi banale şi mai ales de concentrarea pe un spaţiu mic a mai multor entităţi distractivo-relaxante cum ar fi terasele cu mici şi bere – fiecare cu maneaua lor, zona parcurilor de distracţie cu boxele la maxim şi muzica modernă contopită de la unul la altul într-un mix nebun, până la manifestările de pe scena oborului, cu dansurile şi cântările aferente.
Nelipsite au fost şi ţigănelile – spuse pe şleau – ale etniei cu pricina, care nu se dezminte de apucături ori de câte ori are ocazia. Lupta pentru un loc mai bun în obor, cerşetoria, furturile sau scandalurile au fost nelipsite în „ţarc”, dar şi în afara lui. Chiar dacă s-au sărbătorit zilele oraşului, curioşii au venit fără număr şi din afara acestuia, fenomenul Parva de Mallorca (fără a avea intenţia jignirii populaţiei frumoasei comune someşene) a fost nelipsit. Cocalarii musculoşi veniţi acasă din îndepărtate tărâmuri ale muncii (!?!) precum şi ele – prinţesele piţipoance, cu tocuri de 15 în noroiul de 20, au fost la mare vizibilitate cu acest prilej de etalare a mândriei personale şi a subsuorii transpirate, dar parfumate, într-o mirifică lume a aromelor de prăjeli.
Pietonalul civilizaţiei şi sărbătorii bistriţene
Lăsând la o parte inadvertenţele unui desfăşurător pus la carte de mai multe ori, varianta finală nefiind respectată nici ea, programul artistic a fost mulţumitor în ochii majorităţii participanţilor. Atât pe scena de la Heidenfeld, cât şi pe cea de pe Pietonal, programele artistice s-au desfăşurat în bune condiţii, căldura de sâmbătă şi duminică de la Viişoara fiind cea care a moleşit participanţii la evenimente.
Momentele artistice oferite bistriţenilor au variat de la muzica uşoară şi dansul modern, la spectacole folclorice susţinute în obor, până la recitalul de excepţie a celor trei tenori precum şi concertele susţinute de Ca$$a Locco, Prefix 990, Gafa, Parlament şi Paula Seling & Ovi Band. Chiar şi contestata gală Miss Bistriţa, cu cele trei probe de afişare pe scenă a unor costumaţii, a adunat mii de bistriţeni dornici de frumos.
Diferenţa faţă de ediţiile precedente ale Zilelor a fost făcută de lipsa mirosurilor insuportabile şi a exagerărilor de gunoaie de pe Pietonal. Aici s-a avut parte de o ieşire relaxantă pe „fleoaştăr”, aşa cum părinţilor şi bunicilor le plăcea să spună.
Cu banii strânşi la Viişoara s-a putut realiza o normalitate binevenită pe Pietonal, unde doar câteva excepţii de comportament civic au întărit regula.
Publicul, prezent în centrul oraşului în serile de sâmbătă şi duminică, a cântat alături de protagonişti, a servit câte ceva răcoritor sau hrănitor de la terasele existente, iar promenada a fost una reuşită şi comodă pentru cei peste 3.000 de bistriţeni ieşiţi în fiecare seara pe pietonal.
Peste o sută de aventurişti au avut ocazia de a vedea şi admira oraşul de sus, prin plimbările – contra cost – făcute de pe aerodromul proaspăt inaugurat, din locaţia ce se vrea cu atâta ardoare a se numi Wonderland.
Din totalul de 143.500 lei cât a încasat Primăria din închirierea spaţiului public din ţarcul de la Viişoara, s-au cheltuit aproape 140.000 lei, din care 82.000 au fost alocaţi scenei, luminilor şi artiştilor ce au evoluat pe pietonal, 10.000 lei susţinerea programelor artistice din Heidenfeld, 10.000 au „zburat” la Wonderland pentru mitingul aviatic, 7.500 lei a costat transportul cu Linia Verde pusă la dispoziţie pentru deplasarea îmbulzită a populaţiei la Viişoara, 25.000 lei cheltuieli cu delegaţiile străine şi 5.000 lei pentru promovarea evenimentelor.
Tot cu această ocazie, în visteria statului au mai intrat 15.150 lei din amenzile Poliţiei Comunitare şi 1.800 lei din penalizarea comercianţilor prinşi cu nereguli la Heidenfeld.
Separarea activităţilor zilelor oraşului de către TOC a fost bine venită, discriminarea de la Viişoara fiind subiect de discuţie încă aprins. Părerile sunt destul de împărţite, riscul asumat de primarul urbei fiind unul trecător. Scopul i-a scuzat mijloacele, dar numărarea voturilor se va face doar peste doi ani. Până atunci mai este vreme de alte scopuri şi implicit de multe mijloace pentru îndeplinirea acestora.
Eugen Farcaşiu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Garajele CJ BN se repara „ieftin”! Peste 800.000 de lei alocati de la bugetul aparatului propriu publicat în data de 29-09-2011
- Radu Moldovan despre Liviu Rusu si Luca Iancu: "Sa stiti ca au fost de doua-trei ori la DNA" publicat în data de 11-11-2011
- Licitatie acuzata de trucaj la primaria Bistrita publicat în data de 09-12-2011
- Turc ii spulbera visurile lui Dobra publicat în data de 09-12-2011
- Aici sunt banii dumneavoastra: Circ pe buzunarul bistritenilor! „Colindele” bufonilor din CJ BN publicat în data de 26-12-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 690 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.