Ziarist roman pus la zid de mafia din Bulgaria
Autorităţile din Bulgaria (Poliţie Parchet), în strânsă legătură cu mafia bulgară i-au fabricat unui jurnalist român un dosar penal.
Marius Şerban lucrează în presa economică din anul 2003 şi a activat timp de aproape cinci ani la agenţia de presa Mediafax, iar ulterior la Business Standard (Realitatea-Caţavencu). În prezent, coordonează o publicaţie on-line.
Pe 20 august, jurnalistul Marius Şerban a încercat să realizeze în Bulgaria un reportaj despre nişte afaceri dubioase şi extorcarea românilor, după un sistem bine pus la punct, în staţiunea Nisipurile de Aur. A avut parte însă de surprize neplăcute, şi chiar a fost arestat pentru 24 de ore.
„Din păcate, cu această ocazie am constatat cu surprindere ca statul român încearcă să se spele pe mâini în situaţia în care cetăţenii săi sunt abuzaţi în Bulgaria (probabil ca lucrurile nu stau altfel nici în relaţia cu alte ţări). Ba, mai mult, în loc să îşi protejeze cetăţenii, între Ambasada şi Consulatul României şi autorităţile/ mafia din Bulgaria există o stranie cârdăşie în defavoarea cetăţenilor români”, spune jurnalistul.
Prezentăm mai jos povestea jurnalistului precum şi memoriul adresat MAE.
În atenţia doamnei Gabriela Dancau, director al Directoratului Relaţiilor Consulare, Ministerul Afacerilor Externe al României
MEMORIU
Stimată Doamnă Director,
În calitate de jurnalist şi cetăţean român, vă semnalez un caz grav de abuz din partea autorităţilor din Bulgaria care, pur şi simplu, mi-au fabricat un dosar penal pentru că am încercat să mă documentez la Nisipurile de Aur pentru un material despre problemele cu care se confruntă conaţionalii noştri aflaţi în vacanţă pe litoralul bulgăresc. Întreaga „afacere” este orchestrată de patroana firmei de ridicat maşini de la Nisipurile de Aur (Tvetanka Hristova Vasilieva din Sofia, str. Charles Darwin, nr. 33, ap. 2) în complicitate cu poliţia de la Nisipurile de Aur şi Parchetul din Varna.
În acelaşi timp, vă solicit asistenţa consulară şi juridică în acest caz care, este în final, unul politic, care vizează libertatea de expresie. Rugămintea mea este cu atât mai îndreptăţită cu cât Ministerul Afacerilor Externe ar fi trebuit să îi informeze pe cetăţenii români (şi chiar pe jurnalişti) cu privire la pericolele reale la care se expun în Bulgaria.
Primul termen în acest proces a fost stabilit de procuratura din Bulgaria pentru 2 septembrie 2010, la Tribunalul din Varna. Pe scurt, vă semnalez faptul că, în data de 20 august 2009, mă aflam în staţiunea bulgară Nisipurile de Aur, unde mă documentam pentru un articol.
Menţionez că maşina cu care am venit, însoţit de o colegă, era prevăzută cu legitimaţie de presă, pusă la vedere în parbriz.
După ce am terminat de realizat interviurile am constatat că maşina mea a fost mutată de către firma care ridică maşini la Nisipurile de Aur şi blocată într-o parcare unde erau aduse toate maşinile, în marea lor majoritate, înmatriculate în România.
Am refuzat să plătesc deblocarea pentru că acest lucru însemnă să mă las furat din moment ce maşina mea a fost parcată legal, într-o parcare prevăzuta cu semnul internaţional P, pe fond albastru. În plus, am solicitat de mai multe ori angajatului parcării să vorbesc cu şefii lui.
Ulterior, am fost atacat de angajatul respectiv, în sprijinul acestuia venind şi un individ care locuia într-o rulotă în respectiva parcare. Acesta din urmă a venit sprijinindu-se într-o cracă de copac cu care a încercat să mă lovească în cap (am scos certificat medico-legal care arată urmele loviturii pe mâna dreaptă, cu care m-am apărat). Evenimentul s-a produs în jurul orei 24.00 în noaptea de 20 spre 21 august 2009.
În aceste condiţii, m-am retras imediat şi am încercat să contactez un echipaj de poliţie. După ce am reuşit să iau legătura cu un echipaj de poliţie, am constatat cu surprindere că aceştia, care îi cunoşteau pe angajaţii parcării, au început să mă interogheze pe mine într-o engleză stricată şi să asculte doar „povestea” celeilalte părţi, ignorând complet versiunea mea.
După ce m-au legitimat şi mi-au luat datele personale le-am solicitat un proces verbal şi le-am comunicat că vreau să depun o plângere împotriva agresorilor. Răspunsul lor a venit prompt: „Nu suntem obligaţi să îţi dăm niciun proces verbal. Dacă vrei să depui plângere du-te la secţie” (n.a.-Secţia de Poliţie de la Nisipurile de Aur).
Ulterior, la secţie mi s-a spus să revin a doua zi, pentru că nu au interpret de limba română şi nici nu pot chema unul pe timpul nopţii. A doua zi am constatat, însă, că, între timp, agresorul meu bulgar a depus o plângere împotriva mea, acceptată imediat de poliţie. Practic, din victimă am devenit agresor, printr-o manevră simplă a poliţiei din Bulgaria.
Acesta mă acuza, nici mai mult nici mai puţin că i-am „secţionat parţial cu o bară metalică tendonul lui Ahile”. Actul de acuzare precizează că pentru această „faptă” pot fi condamnat până la cinci ani de închisoare (între timp, în februarie 2010 codul penal bulgăresc a fost modificat, drept pentru care acum risc până la şase ani de închisoare). Între timp, am consultat o serie de specialişti, inclusiv pe directorul IML, domnul Dan Dermengiu. Toţi mi-au precizat că aceste acuzaţii sunt cusute cu aţă albă, dacă nu chiar de-a dreptul absurde.
Ulterior, am fost arestat pentru 24 de ore, umilit, intimidat, forţat să semnez documente în limba bulgară (nu am semnat declaraţiile prezentate de procuror, însă, am fost forţat să le semnez pe cele ale poliţiştilor, la eliberare, fără interpret).
Menţionez că, reprezentanţii ambasadei din Bulgaria, contactaţi de colegii mei din ţară, nu au reacţionat la problema mea decât cu mare întârziere. Chiar dacă am fost contactat de consulul României în Bulgaria la scurt timp după arestare (în jurul orei 16.00), mi-a fost trimis un avocat abia a doua zi la prânz. În acelaşi timp, mi-a fost pus la dispoziţie un interpret neautorizat care îmi traducea foarte aproximativ discuţiile şi actele de acuzare.
După 24 de ore am fost eliberat. În tot acest timp, colega mea a dormit în maşină în parcarea poliţiei, unde a fost agresată şi timorată constant. Ulterior am mai mers de doua ori în Bulgaria, unde am dat declaraţii atât eu cât şi martora mea.
În luna iunie a acestui an mi-au parvenit prin intermediul judecătoriei din România actele de acuzare în procesul penal care mi s-a intentat în Bulgaria, prima înfăţişare fiind stabilită pe data de 2 septembrie.
Menţionez că actul de acuzare reflectă cuvânt cu cuvânt declaraţiile agresorilor mei şi nu iau în consideraţie declaraţiile noastre. În plus, în mod foarte ciudat, au fost acceptaţi nici mai mult nici mai puţin de şapte martori (rude ale acuzatorilor) chiar dacă la incident au fost prezenţi doar cei doi agresori.
În plus, aşa-zisul corp delict (bara de metal) invocat de „martori”, la care face referire actul de acuzare, pur şi simplu nu există (nu a fost prelevată ca probă, pur şi simplu, pentru că nu a existat).
Ţin să precizez că nu am antecedente penale, am un cazier curat nefiind implicat în niciun fel de incident până în acest moment, în ciuda faptului că am călătorit în lumea întreagă, prin natura profesiei. Sunt jurnalist de aproape opt ani din care aproape cinci i-am petrecut la Agenţia de presă Mediafax (acreditat la Ministerul Transporturilor) şi doi la Business Standard (Realitatea-Caţavencu), unde activam în momentul incidentului. În prezent, sunt redactor-şef la un ziar on-line. Sunt absolventul a trei facultăţi (Facultatea de Litere – Univ. Bucureşti, Facultatea de Psihologie – Univ. Spiru Haret, Facultatea de Istoria şi Teoria Artei – Univ. Naţională de Arte Bucureşti) şi a trei cursuri postuniversitare (Publicitate – SSJ, Univ. Bucureşti, Producţie programe audiovizuale – UNATC, Bucureşti, Arte vizuale – Univ. Naţională de Arte, Bucureşti).
Precizez că intenţionez să trimit memorii către Comisia Europeană, Consiliul Europei, către organizaţiile profesionale ale jurnaliştilor, precum şi către organizaţiile şi asociaţiile pentru protecţia drepturilor omului.
Având în vedere cele expuse mai sus vă rog să mă sprijiniţi, în calitate de cetăţean român, pentru aflarea adevărului în cadrul acestui proces penal fabricat. În plus, vă rog, să informaţi cetăţenii români cu privire la adevăratele pericole la care se expun pe teritoriul Bulgariei.
Concret, vă rog să îmi acordaţi asistenţa consulară şi judiciară pentru acest proces. În plus, având în vedere că am primit tot timpul ameninţări în cursul ultimelor deplasări în Bulgaria pentru audieri, vă rog să îmi asiguraţi protecţie în zilele în care voi fi nevoit să mă prezint la termenele în proces (eventul din partea poliţiştilor români detaşaţi la Varna).
Vă rog, de asemenea, să contactaţi autorităţile bulgare competente în vederea medierii acestui caz.
Nu în ultimul rând, având în vedere relaţia strânsă între cei cu care mă judec - poliţie şi lumea interlopă din Bulgaria, în lumina multiplelor cazuri de crimă, ale căror autori fac parte din mafia bulgărească, vă rog să realizaţi demersurile necesare pentru protecţia familiei mele, având în vedere că adresa mea este cunoscută de către bulgari.
În final, luând în consideraţie uşurinţa dezarmantă cu care poate fi fabricat un dosar penal în Bulgaria, precum şi întregul mecanism pornit împotriva mea (patronii parcărilor-poliţie-justiţie) vă rog să aveţi în vedere cazul meu pe toată durata derulării procesului şi să mă sprijiniţi în acest demers. Pe de altă parte, vă rog să-mi precizaţi dacă este oportun să mă prezint efectiv la proces în condiţiile în care am fost ameninţat deja cu moartea.
Având în vedere că vorbim despre un stat membru al Uniunii Europene în secolul XXI, consider că este inacceptabilă tentativa de a închide gura presei orchestrată de statul bulgar şi condamn vehement, împreună cu asociaţiile jurnaliştilor din România, modul primitiv şi fără scrupule (însă ridicol în acelaşi timp) prin care „mi s-a fabricat” acest dosar de urmărire penală.
În consecinţă, luând în consideraţie riscurile la care sunt supuşi românii care tranzitează Bulgaria, solicit Ministerului Afacerilor Externe să deruleze o campanie de presă susţinută prin care să scoată în evidenţă adevăratele pericole la care se expun concetăţenii noştri când intră în ţara vecină.
Va mulţumesc,
Cu stimă,
Marius Şerban
Reporter Mediafax
Redactor Business Standard/ The Money Channel
Redactor-şef publicaţie on-line
Marius Şerban lucrează în presa economică din anul 2003 şi a activat timp de aproape cinci ani la agenţia de presa Mediafax, iar ulterior la Business Standard (Realitatea-Caţavencu). În prezent, coordonează o publicaţie on-line.
Pe 20 august, jurnalistul Marius Şerban a încercat să realizeze în Bulgaria un reportaj despre nişte afaceri dubioase şi extorcarea românilor, după un sistem bine pus la punct, în staţiunea Nisipurile de Aur. A avut parte însă de surprize neplăcute, şi chiar a fost arestat pentru 24 de ore.
„Din păcate, cu această ocazie am constatat cu surprindere ca statul român încearcă să se spele pe mâini în situaţia în care cetăţenii săi sunt abuzaţi în Bulgaria (probabil ca lucrurile nu stau altfel nici în relaţia cu alte ţări). Ba, mai mult, în loc să îşi protejeze cetăţenii, între Ambasada şi Consulatul României şi autorităţile/ mafia din Bulgaria există o stranie cârdăşie în defavoarea cetăţenilor români”, spune jurnalistul.
Prezentăm mai jos povestea jurnalistului precum şi memoriul adresat MAE.
În atenţia doamnei Gabriela Dancau, director al Directoratului Relaţiilor Consulare, Ministerul Afacerilor Externe al României
MEMORIU
Stimată Doamnă Director,
În calitate de jurnalist şi cetăţean român, vă semnalez un caz grav de abuz din partea autorităţilor din Bulgaria care, pur şi simplu, mi-au fabricat un dosar penal pentru că am încercat să mă documentez la Nisipurile de Aur pentru un material despre problemele cu care se confruntă conaţionalii noştri aflaţi în vacanţă pe litoralul bulgăresc. Întreaga „afacere” este orchestrată de patroana firmei de ridicat maşini de la Nisipurile de Aur (Tvetanka Hristova Vasilieva din Sofia, str. Charles Darwin, nr. 33, ap. 2) în complicitate cu poliţia de la Nisipurile de Aur şi Parchetul din Varna.
În acelaşi timp, vă solicit asistenţa consulară şi juridică în acest caz care, este în final, unul politic, care vizează libertatea de expresie. Rugămintea mea este cu atât mai îndreptăţită cu cât Ministerul Afacerilor Externe ar fi trebuit să îi informeze pe cetăţenii români (şi chiar pe jurnalişti) cu privire la pericolele reale la care se expun în Bulgaria.
Primul termen în acest proces a fost stabilit de procuratura din Bulgaria pentru 2 septembrie 2010, la Tribunalul din Varna. Pe scurt, vă semnalez faptul că, în data de 20 august 2009, mă aflam în staţiunea bulgară Nisipurile de Aur, unde mă documentam pentru un articol.
Menţionez că maşina cu care am venit, însoţit de o colegă, era prevăzută cu legitimaţie de presă, pusă la vedere în parbriz.
După ce am terminat de realizat interviurile am constatat că maşina mea a fost mutată de către firma care ridică maşini la Nisipurile de Aur şi blocată într-o parcare unde erau aduse toate maşinile, în marea lor majoritate, înmatriculate în România.
Am refuzat să plătesc deblocarea pentru că acest lucru însemnă să mă las furat din moment ce maşina mea a fost parcată legal, într-o parcare prevăzuta cu semnul internaţional P, pe fond albastru. În plus, am solicitat de mai multe ori angajatului parcării să vorbesc cu şefii lui.
Ulterior, am fost atacat de angajatul respectiv, în sprijinul acestuia venind şi un individ care locuia într-o rulotă în respectiva parcare. Acesta din urmă a venit sprijinindu-se într-o cracă de copac cu care a încercat să mă lovească în cap (am scos certificat medico-legal care arată urmele loviturii pe mâna dreaptă, cu care m-am apărat). Evenimentul s-a produs în jurul orei 24.00 în noaptea de 20 spre 21 august 2009.
În aceste condiţii, m-am retras imediat şi am încercat să contactez un echipaj de poliţie. După ce am reuşit să iau legătura cu un echipaj de poliţie, am constatat cu surprindere că aceştia, care îi cunoşteau pe angajaţii parcării, au început să mă interogheze pe mine într-o engleză stricată şi să asculte doar „povestea” celeilalte părţi, ignorând complet versiunea mea.
După ce m-au legitimat şi mi-au luat datele personale le-am solicitat un proces verbal şi le-am comunicat că vreau să depun o plângere împotriva agresorilor. Răspunsul lor a venit prompt: „Nu suntem obligaţi să îţi dăm niciun proces verbal. Dacă vrei să depui plângere du-te la secţie” (n.a.-Secţia de Poliţie de la Nisipurile de Aur).
Ulterior, la secţie mi s-a spus să revin a doua zi, pentru că nu au interpret de limba română şi nici nu pot chema unul pe timpul nopţii. A doua zi am constatat, însă, că, între timp, agresorul meu bulgar a depus o plângere împotriva mea, acceptată imediat de poliţie. Practic, din victimă am devenit agresor, printr-o manevră simplă a poliţiei din Bulgaria.
Acesta mă acuza, nici mai mult nici mai puţin că i-am „secţionat parţial cu o bară metalică tendonul lui Ahile”. Actul de acuzare precizează că pentru această „faptă” pot fi condamnat până la cinci ani de închisoare (între timp, în februarie 2010 codul penal bulgăresc a fost modificat, drept pentru care acum risc până la şase ani de închisoare). Între timp, am consultat o serie de specialişti, inclusiv pe directorul IML, domnul Dan Dermengiu. Toţi mi-au precizat că aceste acuzaţii sunt cusute cu aţă albă, dacă nu chiar de-a dreptul absurde.
Ulterior, am fost arestat pentru 24 de ore, umilit, intimidat, forţat să semnez documente în limba bulgară (nu am semnat declaraţiile prezentate de procuror, însă, am fost forţat să le semnez pe cele ale poliţiştilor, la eliberare, fără interpret).
Menţionez că, reprezentanţii ambasadei din Bulgaria, contactaţi de colegii mei din ţară, nu au reacţionat la problema mea decât cu mare întârziere. Chiar dacă am fost contactat de consulul României în Bulgaria la scurt timp după arestare (în jurul orei 16.00), mi-a fost trimis un avocat abia a doua zi la prânz. În acelaşi timp, mi-a fost pus la dispoziţie un interpret neautorizat care îmi traducea foarte aproximativ discuţiile şi actele de acuzare.
După 24 de ore am fost eliberat. În tot acest timp, colega mea a dormit în maşină în parcarea poliţiei, unde a fost agresată şi timorată constant. Ulterior am mai mers de doua ori în Bulgaria, unde am dat declaraţii atât eu cât şi martora mea.
În luna iunie a acestui an mi-au parvenit prin intermediul judecătoriei din România actele de acuzare în procesul penal care mi s-a intentat în Bulgaria, prima înfăţişare fiind stabilită pe data de 2 septembrie.
Menţionez că actul de acuzare reflectă cuvânt cu cuvânt declaraţiile agresorilor mei şi nu iau în consideraţie declaraţiile noastre. În plus, în mod foarte ciudat, au fost acceptaţi nici mai mult nici mai puţin de şapte martori (rude ale acuzatorilor) chiar dacă la incident au fost prezenţi doar cei doi agresori.
În plus, aşa-zisul corp delict (bara de metal) invocat de „martori”, la care face referire actul de acuzare, pur şi simplu nu există (nu a fost prelevată ca probă, pur şi simplu, pentru că nu a existat).
Ţin să precizez că nu am antecedente penale, am un cazier curat nefiind implicat în niciun fel de incident până în acest moment, în ciuda faptului că am călătorit în lumea întreagă, prin natura profesiei. Sunt jurnalist de aproape opt ani din care aproape cinci i-am petrecut la Agenţia de presă Mediafax (acreditat la Ministerul Transporturilor) şi doi la Business Standard (Realitatea-Caţavencu), unde activam în momentul incidentului. În prezent, sunt redactor-şef la un ziar on-line. Sunt absolventul a trei facultăţi (Facultatea de Litere – Univ. Bucureşti, Facultatea de Psihologie – Univ. Spiru Haret, Facultatea de Istoria şi Teoria Artei – Univ. Naţională de Arte Bucureşti) şi a trei cursuri postuniversitare (Publicitate – SSJ, Univ. Bucureşti, Producţie programe audiovizuale – UNATC, Bucureşti, Arte vizuale – Univ. Naţională de Arte, Bucureşti).
Precizez că intenţionez să trimit memorii către Comisia Europeană, Consiliul Europei, către organizaţiile profesionale ale jurnaliştilor, precum şi către organizaţiile şi asociaţiile pentru protecţia drepturilor omului.
Având în vedere cele expuse mai sus vă rog să mă sprijiniţi, în calitate de cetăţean român, pentru aflarea adevărului în cadrul acestui proces penal fabricat. În plus, vă rog, să informaţi cetăţenii români cu privire la adevăratele pericole la care se expun pe teritoriul Bulgariei.
Concret, vă rog să îmi acordaţi asistenţa consulară şi judiciară pentru acest proces. În plus, având în vedere că am primit tot timpul ameninţări în cursul ultimelor deplasări în Bulgaria pentru audieri, vă rog să îmi asiguraţi protecţie în zilele în care voi fi nevoit să mă prezint la termenele în proces (eventul din partea poliţiştilor români detaşaţi la Varna).
Vă rog, de asemenea, să contactaţi autorităţile bulgare competente în vederea medierii acestui caz.
Nu în ultimul rând, având în vedere relaţia strânsă între cei cu care mă judec - poliţie şi lumea interlopă din Bulgaria, în lumina multiplelor cazuri de crimă, ale căror autori fac parte din mafia bulgărească, vă rog să realizaţi demersurile necesare pentru protecţia familiei mele, având în vedere că adresa mea este cunoscută de către bulgari.
În final, luând în consideraţie uşurinţa dezarmantă cu care poate fi fabricat un dosar penal în Bulgaria, precum şi întregul mecanism pornit împotriva mea (patronii parcărilor-poliţie-justiţie) vă rog să aveţi în vedere cazul meu pe toată durata derulării procesului şi să mă sprijiniţi în acest demers. Pe de altă parte, vă rog să-mi precizaţi dacă este oportun să mă prezint efectiv la proces în condiţiile în care am fost ameninţat deja cu moartea.
Având în vedere că vorbim despre un stat membru al Uniunii Europene în secolul XXI, consider că este inacceptabilă tentativa de a închide gura presei orchestrată de statul bulgar şi condamn vehement, împreună cu asociaţiile jurnaliştilor din România, modul primitiv şi fără scrupule (însă ridicol în acelaşi timp) prin care „mi s-a fabricat” acest dosar de urmărire penală.
În consecinţă, luând în consideraţie riscurile la care sunt supuşi românii care tranzitează Bulgaria, solicit Ministerului Afacerilor Externe să deruleze o campanie de presă susţinută prin care să scoată în evidenţă adevăratele pericole la care se expun concetăţenii noştri când intră în ţara vecină.
Va mulţumesc,
Cu stimă,
Marius Şerban
Reporter Mediafax
Redactor Business Standard/ The Money Channel
Redactor-şef publicaţie on-line
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 543 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.