Lipsa de demnitate in relatia Guvernului cu agentii economici
Sistemul fiscal actual foarte complicat dar şi foarte instabil nu încurajează mediul privat, mai mult decât atât, poate crea grave probleme în desfăşurarea activităţilor unei întreprinderi.
Membrii Camerei de Comerţ şi Industrie din Bistriţa-Năsăud deţin 63% din cifra de afaceri a judeţului, procent valabil şi în cazul numărului de angapag jaţi deţinuţi de aceştia.
Misiunea Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI), ca parte integrantă a comunităţii de afaceri, este de a contribui activ la dezvoltarea durabilă a economiei locale şi de a promova mediul economic la nivel naţional şi internaţional.
La Bistriţa, această misiune implementată cu ajutorul diverselor programe şi proiecte, dar şi cu largul concurs al preşedintelui CCI BN, Vasile Bar, care, împreună cu oamenii din subordine, a reuşit să atragă peste 350 de membri din mediul privat de afaceri local. Împreună, deţin de 63% din cifra de afaceri şi numărul total de angajaţi, fapt cu care preşedintele CCI Bistriţa-Năsăud se mândreşte.
Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud este o organizaţie autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, creată pentru a reprezenta, apară şi susţine interesele membrilor săi şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi străinătate.
Proiecte derulate prin CCI
CCI vine în sprijinul întreprinzătorilor bistriţeni cu o gamă largă de programe şi proiecte, multe din ele fiind co-finanţate de Uniunea Europeană. Cele mai cunoscute proiecte găzduite de CCI sunt Europe Direct, Phare, Socrates, EU-Women, precum şi programele sub egida Regio.
Cel mai recent proiect găzduit de Cameră este „Region for jobs” derulat prin Centrul Europe Direct şi are ca ţintă piaţa forţei de muncă din judeţ, identificarea şi încadrarea şomerilor pe piaţa muncii sau îndreptarea acestora către sectorul antrepenorial.
„Programul în sine este direcţionat spre piaţa forţei de muncă, spre încadrarea şi activarea şomerilor pe piaţa Regiunii de Nord-Vest prin Camera noastră, iar pentru celelalte pieţe regionale din România, prin diferite Camere din ţară, cum ar fi Camerele din Braşov şi Prahova. Este un program finanţat din Fondul Social European, este un program structural şi se adresează pieţelor forţei de muncă, unde, pe fondul crizei economice, şomajul a crescut simţitor, în judeţul nostru atingând 9%, pe când o medie acceptată, normală, ar fi de 5-6%”, a declarat, pentru Gazeta de Bistriţa, preşedintele CCI Bistriţa-Năsăud, Vasile Bar.
Mediul de afaceri bistriţean
Printre puţinele judeţe din România în care operaţiunea de privatizare a întreprinderilor socialiste nu a dus la desfiinţarea efectivă a acestora, se numără şi Bistriţa-Năsăud, unde doar acele unităţi desfiinţate în masă au sucombat, cele de genul IAS-urilor sau ISCIP (Întreprinderea Socialistă pentru Creşterea şi Îngrăşarea Porcilor), restul intrând intr-un proces de privatizare, mai mult sau mai puţin reuşit. Un exemplu de nereuşită în urma privatizării este fostul CPL transformat în MOPAL, care şi-a găsit sfârşitul după tot felul de încercări de privatizare, nu întotdeauna cu dorinţă de reuşită.
Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) dar şi celelalte, traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic, confruntându-se cu problemele apărute în urma crizei mondiale şi a recesiunii naţionale.
Sistemul bancar care ar fi trebuit să sară în sprijinul întreprinzătorilor, traversează aceeaşi perioadă de criză, programele de creditare fiind lipsite de eficienţa dorită. „În România, această situaţie s-a acutizat şi din cauza incompetenţei la nivel executiv, în ceea ce priveşte stimularea mediului de afaceri, acordarea unor facilităţi societăţilor comerciale în perioade de criză, lucruri care puteau fi inspirate din ţările dezvoltate. În acelaşi timp se poate imputa Guvernului o lipsă de demnitate în ceea ce priveşte relaţia cu societăţile comerciale cu privire la decontările între stat şi acestea, datorii de 1,5 miliarde de euro pe care statul le are către societăţi.” spune Vasile Bar.
Referitor la impozitul minim care a afectat mai multe societăţi comerciale, atât la nivel naţional cât şi la cel judeţean, Vasile Bar crede că s-au desfiinţat acele societăţi care nu au avut o cifră de afaceri mulţumitoare şi care trăiau la limita subzistenţei sau nu aveau activitate. Revenirea la un impozit de tip forfetar poate schimba din această situaţie, depinde doar de forma exactă în care acesta ar putea fi implementat de la 1 octombrie.
O altă problemă a mediului de afaceri bistriţean, este cea a gestionării la nivel central a fiscalităţii marilor contribuabili, la noi în judeţ fiind vorba de 14-16 de astfel de cazuri. Întreprinderile mari, cu o cifră de afaceri peste medie, sunt gestionate direct de Ministerul de Finanţe, dar dorinţa întreprinzătorilor locali, precum şi a preşedintelui CCI BN este să fie cedată Administraţiilor fiscale locale, pentru o mai bună şi mai rapidă gestionare. „Ne-am lovit de o împotrivire nejustificată a celor din Ministerul de Finanţe, aceştia motivând gestionarea marilor contribuabili direct de ei pentru complexitatea activităţilor acestora, dar şi prin faptul că în Minister există mai mulţi specialişti care să gestioneze aceste cazuri, intervenţii în sprijinul ideii localismului făcând şi deputaţii noştri dar fără sorţi de izbândă” – a declarat Bar.
Sistemul fiscal şi măsurile de austeritate
Problemele cele mai numeroase de care se bat societăţile comerciale bistriţene, ca de altfel şi celelalte de pe teritoriul întregii ţări, sunt legate de sistemul fiscal, în opinia lui Vasile Bar „sistemul fiscal românesc este unul foarte complicat şi foarte instabil, legea specificând în mod clar că modificările în sistemul fiscal să nu se facă mai devreme de şase luni de la ultima modificare, pentru a crea o stabilitate, prevedere care nu se respectă”.
Una din măsurile de austeritate luată de Executiv este acea de reducere a numărului de angajaţi din sistemul bugetar cu 25%. Vasile Bar crede că acest procent s-ar putea ridica fără probleme la 50%, deoarece „în orice instituţie a statului, dacă s-ar reduce la jumătate numărul de angajaţi, nu ar fi afectată de loc eficienţa muncii şi nu s-ar simţi lipsa acestora, în schimb s-ar cunoaşte o economie reală la bugetul de stat”. „Ceea ce se întâmplă acum este doar o joacă pe hârtie, nu se face nimic, reducerea la jumătate a personalului, pornind de sus, de la Parlament, trecând prin Ministere şi armatele de consilieri de acolo, până la structurile locale, dacă s-ar reduce la jumătate, nu ar fi niciun fel de pagubă în desfăşurarea activităţilor instituţiilor respective. Din păcate, s-a rămas doar la nivel de poveşti”, mai spune preşedintele CCI BN.
Cu toate acestea, Vasile Bar este încrezător în mediul de afaceri bistriţean şi speră într-o redresare locală, din care să beneficieze toţi bistriţenii.
Eugen Farcaşiu
Membrii Camerei de Comerţ şi Industrie din Bistriţa-Năsăud deţin 63% din cifra de afaceri a judeţului, procent valabil şi în cazul numărului de angapag jaţi deţinuţi de aceştia.
Misiunea Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI), ca parte integrantă a comunităţii de afaceri, este de a contribui activ la dezvoltarea durabilă a economiei locale şi de a promova mediul economic la nivel naţional şi internaţional.
La Bistriţa, această misiune implementată cu ajutorul diverselor programe şi proiecte, dar şi cu largul concurs al preşedintelui CCI BN, Vasile Bar, care, împreună cu oamenii din subordine, a reuşit să atragă peste 350 de membri din mediul privat de afaceri local. Împreună, deţin de 63% din cifra de afaceri şi numărul total de angajaţi, fapt cu care preşedintele CCI Bistriţa-Năsăud se mândreşte.
Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud este o organizaţie autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, creată pentru a reprezenta, apară şi susţine interesele membrilor săi şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi străinătate.
Proiecte derulate prin CCI
CCI vine în sprijinul întreprinzătorilor bistriţeni cu o gamă largă de programe şi proiecte, multe din ele fiind co-finanţate de Uniunea Europeană. Cele mai cunoscute proiecte găzduite de CCI sunt Europe Direct, Phare, Socrates, EU-Women, precum şi programele sub egida Regio.
Cel mai recent proiect găzduit de Cameră este „Region for jobs” derulat prin Centrul Europe Direct şi are ca ţintă piaţa forţei de muncă din judeţ, identificarea şi încadrarea şomerilor pe piaţa muncii sau îndreptarea acestora către sectorul antrepenorial.
„Programul în sine este direcţionat spre piaţa forţei de muncă, spre încadrarea şi activarea şomerilor pe piaţa Regiunii de Nord-Vest prin Camera noastră, iar pentru celelalte pieţe regionale din România, prin diferite Camere din ţară, cum ar fi Camerele din Braşov şi Prahova. Este un program finanţat din Fondul Social European, este un program structural şi se adresează pieţelor forţei de muncă, unde, pe fondul crizei economice, şomajul a crescut simţitor, în judeţul nostru atingând 9%, pe când o medie acceptată, normală, ar fi de 5-6%”, a declarat, pentru Gazeta de Bistriţa, preşedintele CCI Bistriţa-Năsăud, Vasile Bar.
Mediul de afaceri bistriţean
Printre puţinele judeţe din România în care operaţiunea de privatizare a întreprinderilor socialiste nu a dus la desfiinţarea efectivă a acestora, se numără şi Bistriţa-Năsăud, unde doar acele unităţi desfiinţate în masă au sucombat, cele de genul IAS-urilor sau ISCIP (Întreprinderea Socialistă pentru Creşterea şi Îngrăşarea Porcilor), restul intrând intr-un proces de privatizare, mai mult sau mai puţin reuşit. Un exemplu de nereuşită în urma privatizării este fostul CPL transformat în MOPAL, care şi-a găsit sfârşitul după tot felul de încercări de privatizare, nu întotdeauna cu dorinţă de reuşită.
Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) dar şi celelalte, traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic, confruntându-se cu problemele apărute în urma crizei mondiale şi a recesiunii naţionale.
Sistemul bancar care ar fi trebuit să sară în sprijinul întreprinzătorilor, traversează aceeaşi perioadă de criză, programele de creditare fiind lipsite de eficienţa dorită. „În România, această situaţie s-a acutizat şi din cauza incompetenţei la nivel executiv, în ceea ce priveşte stimularea mediului de afaceri, acordarea unor facilităţi societăţilor comerciale în perioade de criză, lucruri care puteau fi inspirate din ţările dezvoltate. În acelaşi timp se poate imputa Guvernului o lipsă de demnitate în ceea ce priveşte relaţia cu societăţile comerciale cu privire la decontările între stat şi acestea, datorii de 1,5 miliarde de euro pe care statul le are către societăţi.” spune Vasile Bar.
Referitor la impozitul minim care a afectat mai multe societăţi comerciale, atât la nivel naţional cât şi la cel judeţean, Vasile Bar crede că s-au desfiinţat acele societăţi care nu au avut o cifră de afaceri mulţumitoare şi care trăiau la limita subzistenţei sau nu aveau activitate. Revenirea la un impozit de tip forfetar poate schimba din această situaţie, depinde doar de forma exactă în care acesta ar putea fi implementat de la 1 octombrie.
O altă problemă a mediului de afaceri bistriţean, este cea a gestionării la nivel central a fiscalităţii marilor contribuabili, la noi în judeţ fiind vorba de 14-16 de astfel de cazuri. Întreprinderile mari, cu o cifră de afaceri peste medie, sunt gestionate direct de Ministerul de Finanţe, dar dorinţa întreprinzătorilor locali, precum şi a preşedintelui CCI BN este să fie cedată Administraţiilor fiscale locale, pentru o mai bună şi mai rapidă gestionare. „Ne-am lovit de o împotrivire nejustificată a celor din Ministerul de Finanţe, aceştia motivând gestionarea marilor contribuabili direct de ei pentru complexitatea activităţilor acestora, dar şi prin faptul că în Minister există mai mulţi specialişti care să gestioneze aceste cazuri, intervenţii în sprijinul ideii localismului făcând şi deputaţii noştri dar fără sorţi de izbândă” – a declarat Bar.
Sistemul fiscal şi măsurile de austeritate
Problemele cele mai numeroase de care se bat societăţile comerciale bistriţene, ca de altfel şi celelalte de pe teritoriul întregii ţări, sunt legate de sistemul fiscal, în opinia lui Vasile Bar „sistemul fiscal românesc este unul foarte complicat şi foarte instabil, legea specificând în mod clar că modificările în sistemul fiscal să nu se facă mai devreme de şase luni de la ultima modificare, pentru a crea o stabilitate, prevedere care nu se respectă”.
Una din măsurile de austeritate luată de Executiv este acea de reducere a numărului de angajaţi din sistemul bugetar cu 25%. Vasile Bar crede că acest procent s-ar putea ridica fără probleme la 50%, deoarece „în orice instituţie a statului, dacă s-ar reduce la jumătate numărul de angajaţi, nu ar fi afectată de loc eficienţa muncii şi nu s-ar simţi lipsa acestora, în schimb s-ar cunoaşte o economie reală la bugetul de stat”. „Ceea ce se întâmplă acum este doar o joacă pe hârtie, nu se face nimic, reducerea la jumătate a personalului, pornind de sus, de la Parlament, trecând prin Ministere şi armatele de consilieri de acolo, până la structurile locale, dacă s-ar reduce la jumătate, nu ar fi niciun fel de pagubă în desfăşurarea activităţilor instituţiilor respective. Din păcate, s-a rămas doar la nivel de poveşti”, mai spune preşedintele CCI BN.
Cu toate acestea, Vasile Bar este încrezător în mediul de afaceri bistriţean şi speră într-o redresare locală, din care să beneficieze toţi bistriţenii.
Eugen Farcaşiu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 472 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.