Lovitura sub centura a statului roman: furtul din drepturile de autor
În fuga oarbă după bani, Guvernul emite ordonanţe şi metodologii de aplicare ambigue, după care se aşează la masa ruşinii să discute inadvertenţele apărute în punerea în practică a legilor.
Obligativitatea plăţii impozitelor şi taxelor aplicate veniturilor profesiilor liberale poate atrage, pentru a „n”-a oară, neconstituţionalitatea hotărârilor unui executiv lipsit de orice scrupule, dar cu foarte multă inventivitate în furtul din buzunarul cetăţeanului.
Ultima găselniţă a unui guvern depăşit de mult de realităţile sociale ale unui stat pe care ar trebui să-l conducă şi gestioneze în interesul cetăţenilor, este Ordonanţa 58/2010, care prevede că fiecare persoană fizică autorizată şi persoana care a avut venituri pe baza unor contracte de drepturi de autor trebuie să declare şi să achite, pe lângă impozitul pe venit, şi contribuţii la fondurile Caselor de Pensii, fondului de şomaj şi la Casa de Asigurări de Sănătate.
Indiferent dacă persoana în cauză are sau nu carte de muncă (unde se plătesc deja aceste contribuţii), aceasta are obligaţia de a se prezenta lunar la cele trei instituţii pentru a declara şi după caz de a achita încă un rând de taxe.
În cazul în care nu se realizează venituri din aceste profesii liberale, prezenţa la ghişee se face pentru a declara inexistenţa venitului.
Luate prin surprindere, instituţiile în cauză încearcă să ţină pasul cu o schimbare a sistemului fiscal din mers, întrucât aplicarea de la 1 iulie a legii nu a permis încă înţelegerea acesteia.
În luptă cu sistemul la ghişeele instituţiilor
Textul ordonanţei cu pricina prevede că veniturile din activităţi independente, precum contractele de prestări servicii, Persoanele Fizice Autorizate (PFA) sau beneficiarii drepturilor de autor, vor scoate din buzunare, pe lângă impozitul pe venit, şi taxe privind contribuţia la sistemele sociale, adică încă 16,5% din venitul net.
Defalcat, procentul se împarte în 10,5% ce reprezintă contribuţia la sistemul public de pensii, 5,5% la cel de sănătate şi 0,5% la cel de şomaj. În cazul angajaţilor care sunt plătiţi, simultan, şi pe carte de muncă şi pe contracte de drepturi de autor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) susţine că nu este nevoie de nicio declaraţie, pentru că angajatul, având carte de muncă, este deja un asigurat al sistemului.
Asta înseamnă însă că angajaţii care au şi carte de muncă şi contracte pe drepturi de autor nu vor plăti contribuţii lunare de 16,5% din venitul net, cum scrie în lege, ci de 11%, adică doar pentru pensii şi pentru şomaj. Experţii susţin însă că acest lucru nu reiese, în mod clar, din normele de aplicare a noului Cod Fiscal.
La Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) sutele de bistriţeni afectaţi de aceste prevederi, au întâlnit funcţionari care au fost luaţi pe nepregătite de această avalanşă de oameni.
Scuza reprezentanţilor instituţiei a fost legată de delăsarea persoanelor până în ultima zi pentru depunerea şi achitarea taxelor, în realitate, faptul că prevederile ordonanţei şi metodologiei de aplicare sunt ambigue, a fost motivul pentru care s-a format degringolada pe coridoarele AJOFM.
Pentru a calma spiritele încinse de limita impusă de lege, conducătorii instituţiei au asigurat prelungirea acestei date limită până vineri, 27 august.
La Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa-Năsăud (CJP BN) organizarea a fost mai bună şi mai practică decât la colegii de la şomaj, ghişeul cu orientare specială pentru aceste declaraţii funcţionând mai eficient. Undeva către sfârşitul programului zilei limită pentru depunerea de declaraţii, lângă ghişeul special amenajat, angajaţi ai CJP BN dădeau informaţii şi ajutau efectiv la completarea documentelor, printre aceştia numărându-se şi directorul adjunct al instituţiei – Terente Ciui. „Cu toate că legea a intrat în vigoare la 1 iulie, data de 25 august ca dată limită pentru depunerea declaraţiilor pentru luna iulie ne-a prins totuşi pregătiţi şi încercăm să acordăm toată atenţia şi sprijinul cetăţenilor care se prezintă la ghişeu”, a declarat directorul adjunct, pentru Gazeta de Bistriţa.
Bani daţi de pomană unui stat sugativă
Prin definiţie, o profesie liberală (acolo unde se includ şi beneficiarii drepturilor de autor) desemnează o ocupaţie intelectuală, exercitată de o persoană pe cont propriu, fără ca această să fie în mod obligatoriu angajată într-o instituţie sau întreprindere.
În cadrul profesiilor liberale sunt incluşi, printre alţii, şi artiştii, jurnaliştii, traducătorii, scriitorii, etc. Aceştia, se presupune că îşi exercită profesia în mod liber şi deschis pe o piaţă de desfacere dedicată, în mod permanent sau temporar: traducătorii atunci când au comenzi în acest sens, scriitorii şi artiştii sunt „restricţionaţi” de talentul şi inspiraţia fiecăruia, etc.
Fiecare dintre ei, plătiţi conform unui contract de drepturi de autor, plătesc deja un impozit pe venit, statului român.
Obligarea la plata contribuţiilor devine un nonsens, atâta timp cât aceştia – beneficiarii drepturilor de autor, înafara unui contract de muncă, nu beneficiază nici de asigurări de sănătate, nici de pensie şi nici de şomaj.
Toate aceste contribuţii, conform declaraţiilor guvernanţilor, sunt de fapt un mijloc de a solidariza cu sistemele de asigurări sociale, plata contribuţiei pentru şomaj al unui jurnalist remunerat din drepturi de autor fiind de fapt o susţinere a sistemului actual, nicidecum nu se referă la crearea unui fond pentru o eventuală intrare în şomaj a respectivei persoane.
Cu alte cuvinte, statul obligă la solidaritate, dar nu garantează pentru protecţia socială a celui care cotizează. Nu există un sistem de calcul al pensiei pe un contract de drepturi de autor, drepturi care sunt plătite mai ales cu titlu temporar. În cazul jurnaliştilor care deţin astfel de contracte – pentru o perioadă îşi cesionează drepturile de autor către o anumită publicaţie, poate pentru un singur material sau poate pentru o perioadă mai lungă de timp, în calculul vechimii nu se ţine seama de aceste colaborări. Atunci de ce trebuiesc plătite nişte servicii de care nu se va beneficia niciodată?!
Oficialităţile au înţeles că prin impunerea acestor taxe va stopa evaziunea fiscală apărută pe marginea contractelor de drepturi de autor, acuzând astfel peste 500.000 de persoane de evaziune.
Aceste persoane îşi plătesc impozitul pe venit, nu s-au sustras de la plata lor, în schimb, Guvernul îi consideră evazionişti şi îi obligă la plăţi suplimentare de susţinere şi solidaritate.
Astfel încă o dată, Executivul a lovit cu bâta în baltă, obligând cetăţenii la o solidaritate pe care statul, prin mijloacele de care dispune, nu o face.
După reducerile din sistemul bugetar, majorarea TVA-ului, desfiinţarea unor subvenţii către populaţie, a venit şi obligativitatea cotizării la sistemele de asigurări sociale de care plătitorul nu beneficiază. Urmează impozitarea pensiilor sub 1.000 de lei, taxa pe aer (că cea de apă de ploaie există), impozitul pe lumina naturală şi, de ce nu, pe viaţa trăită în interiorul graniţelor româneşti!
Eugen Farcaşiu
Obligativitatea plăţii impozitelor şi taxelor aplicate veniturilor profesiilor liberale poate atrage, pentru a „n”-a oară, neconstituţionalitatea hotărârilor unui executiv lipsit de orice scrupule, dar cu foarte multă inventivitate în furtul din buzunarul cetăţeanului.
Ultima găselniţă a unui guvern depăşit de mult de realităţile sociale ale unui stat pe care ar trebui să-l conducă şi gestioneze în interesul cetăţenilor, este Ordonanţa 58/2010, care prevede că fiecare persoană fizică autorizată şi persoana care a avut venituri pe baza unor contracte de drepturi de autor trebuie să declare şi să achite, pe lângă impozitul pe venit, şi contribuţii la fondurile Caselor de Pensii, fondului de şomaj şi la Casa de Asigurări de Sănătate.
Indiferent dacă persoana în cauză are sau nu carte de muncă (unde se plătesc deja aceste contribuţii), aceasta are obligaţia de a se prezenta lunar la cele trei instituţii pentru a declara şi după caz de a achita încă un rând de taxe.
În cazul în care nu se realizează venituri din aceste profesii liberale, prezenţa la ghişee se face pentru a declara inexistenţa venitului.
Luate prin surprindere, instituţiile în cauză încearcă să ţină pasul cu o schimbare a sistemului fiscal din mers, întrucât aplicarea de la 1 iulie a legii nu a permis încă înţelegerea acesteia.
În luptă cu sistemul la ghişeele instituţiilor
Textul ordonanţei cu pricina prevede că veniturile din activităţi independente, precum contractele de prestări servicii, Persoanele Fizice Autorizate (PFA) sau beneficiarii drepturilor de autor, vor scoate din buzunare, pe lângă impozitul pe venit, şi taxe privind contribuţia la sistemele sociale, adică încă 16,5% din venitul net.
Defalcat, procentul se împarte în 10,5% ce reprezintă contribuţia la sistemul public de pensii, 5,5% la cel de sănătate şi 0,5% la cel de şomaj. În cazul angajaţilor care sunt plătiţi, simultan, şi pe carte de muncă şi pe contracte de drepturi de autor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) susţine că nu este nevoie de nicio declaraţie, pentru că angajatul, având carte de muncă, este deja un asigurat al sistemului.
Asta înseamnă însă că angajaţii care au şi carte de muncă şi contracte pe drepturi de autor nu vor plăti contribuţii lunare de 16,5% din venitul net, cum scrie în lege, ci de 11%, adică doar pentru pensii şi pentru şomaj. Experţii susţin însă că acest lucru nu reiese, în mod clar, din normele de aplicare a noului Cod Fiscal.
La Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) sutele de bistriţeni afectaţi de aceste prevederi, au întâlnit funcţionari care au fost luaţi pe nepregătite de această avalanşă de oameni.
Scuza reprezentanţilor instituţiei a fost legată de delăsarea persoanelor până în ultima zi pentru depunerea şi achitarea taxelor, în realitate, faptul că prevederile ordonanţei şi metodologiei de aplicare sunt ambigue, a fost motivul pentru care s-a format degringolada pe coridoarele AJOFM.
Pentru a calma spiritele încinse de limita impusă de lege, conducătorii instituţiei au asigurat prelungirea acestei date limită până vineri, 27 august.
La Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa-Năsăud (CJP BN) organizarea a fost mai bună şi mai practică decât la colegii de la şomaj, ghişeul cu orientare specială pentru aceste declaraţii funcţionând mai eficient. Undeva către sfârşitul programului zilei limită pentru depunerea de declaraţii, lângă ghişeul special amenajat, angajaţi ai CJP BN dădeau informaţii şi ajutau efectiv la completarea documentelor, printre aceştia numărându-se şi directorul adjunct al instituţiei – Terente Ciui. „Cu toate că legea a intrat în vigoare la 1 iulie, data de 25 august ca dată limită pentru depunerea declaraţiilor pentru luna iulie ne-a prins totuşi pregătiţi şi încercăm să acordăm toată atenţia şi sprijinul cetăţenilor care se prezintă la ghişeu”, a declarat directorul adjunct, pentru Gazeta de Bistriţa.
Bani daţi de pomană unui stat sugativă
Prin definiţie, o profesie liberală (acolo unde se includ şi beneficiarii drepturilor de autor) desemnează o ocupaţie intelectuală, exercitată de o persoană pe cont propriu, fără ca această să fie în mod obligatoriu angajată într-o instituţie sau întreprindere.
În cadrul profesiilor liberale sunt incluşi, printre alţii, şi artiştii, jurnaliştii, traducătorii, scriitorii, etc. Aceştia, se presupune că îşi exercită profesia în mod liber şi deschis pe o piaţă de desfacere dedicată, în mod permanent sau temporar: traducătorii atunci când au comenzi în acest sens, scriitorii şi artiştii sunt „restricţionaţi” de talentul şi inspiraţia fiecăruia, etc.
Fiecare dintre ei, plătiţi conform unui contract de drepturi de autor, plătesc deja un impozit pe venit, statului român.
Obligarea la plata contribuţiilor devine un nonsens, atâta timp cât aceştia – beneficiarii drepturilor de autor, înafara unui contract de muncă, nu beneficiază nici de asigurări de sănătate, nici de pensie şi nici de şomaj.
Toate aceste contribuţii, conform declaraţiilor guvernanţilor, sunt de fapt un mijloc de a solidariza cu sistemele de asigurări sociale, plata contribuţiei pentru şomaj al unui jurnalist remunerat din drepturi de autor fiind de fapt o susţinere a sistemului actual, nicidecum nu se referă la crearea unui fond pentru o eventuală intrare în şomaj a respectivei persoane.
Cu alte cuvinte, statul obligă la solidaritate, dar nu garantează pentru protecţia socială a celui care cotizează. Nu există un sistem de calcul al pensiei pe un contract de drepturi de autor, drepturi care sunt plătite mai ales cu titlu temporar. În cazul jurnaliştilor care deţin astfel de contracte – pentru o perioadă îşi cesionează drepturile de autor către o anumită publicaţie, poate pentru un singur material sau poate pentru o perioadă mai lungă de timp, în calculul vechimii nu se ţine seama de aceste colaborări. Atunci de ce trebuiesc plătite nişte servicii de care nu se va beneficia niciodată?!
Oficialităţile au înţeles că prin impunerea acestor taxe va stopa evaziunea fiscală apărută pe marginea contractelor de drepturi de autor, acuzând astfel peste 500.000 de persoane de evaziune.
Aceste persoane îşi plătesc impozitul pe venit, nu s-au sustras de la plata lor, în schimb, Guvernul îi consideră evazionişti şi îi obligă la plăţi suplimentare de susţinere şi solidaritate.
Astfel încă o dată, Executivul a lovit cu bâta în baltă, obligând cetăţenii la o solidaritate pe care statul, prin mijloacele de care dispune, nu o face.
După reducerile din sistemul bugetar, majorarea TVA-ului, desfiinţarea unor subvenţii către populaţie, a venit şi obligativitatea cotizării la sistemele de asigurări sociale de care plătitorul nu beneficiază. Urmează impozitarea pensiilor sub 1.000 de lei, taxa pe aer (că cea de apă de ploaie există), impozitul pe lumina naturală şi, de ce nu, pe viaţa trăită în interiorul graniţelor româneşti!
Eugen Farcaşiu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- In acest week-end, frig si ninsori in Bistrita-Nasaud publicat în data de 22-01-2011
- Scandal la Penitenciar publicat în data de 27-02-2011
- Liga I, etapa a XX-a: Bistriţa a învins Sportul cu 1-0 publicat în data de 05-03-2011
- An de an, Primaria Bistrita reincepe ,,marea peticeala” publicat în data de 05-03-2011
- Împuşcături ca în Vestul sălbatic publicat în data de 19-03-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 497 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.