Recesiunea ameninta din nou Europa
Economiile europene riscă să cadă înapoi în recesiune din cauza reducerilor de cheltuieli aplicate de guverne pentru tăierea deficitelor bugetare, a avertizat laureatul Premiului Nobel în economie Joseph Stiglitz, la o zi după ce Moody's a atras atenţia asupra noilor riscuri din zona euro.
Situaţia României nu este mai roz, specialiştii opinând că ţara noastră nu are nicio şansă să iasă anul acesta din recesiune, iar problema dezechilibrului bugetar trebuie rezolvată urgent.
Într-o intervenţie la postul de radio irlandez RTE, reputatul economist american, laureat al Premiului Nobel în economie în 2001, Joseph Stiglitz, a afirmat că economiile europene riscă să cadă din nou în recesiune din cauza măsurilor greşite luate de guverne, în special din cauza faptului că acestea se concentrează pe reducerea cheltuielilor şi a deficitelor.
Stiglitz: „Europa riscă să aibă o recesiune dublă”
„Reducerea cu una, cu două a investiţiilor cu return ridicat doar ca să arate mai bine deficitul este complet nesăbuită”, a declarat reputatul economist american Joseph Stiglitz la postul irlandez de radio RTE, preluat de Bloomberg.
Guvernele din zona euro au luat măsuri pentru reducerea deficitelor bugetare sub limita de 3% din PIB impusă de UE după ce criza din Grecia de la începutul anului a erodat încrederea investitorilor în uniunea monetară. În timp ce economia a crescut în trimestrul al doilea în cel mai rapid ritm din ultimii patru ani, relansarea dă deja semne de slăbiciune. „Pentru că atât de mulţi se concentrează în Europa pe cifra artificială de 3% (a deficitului bugetar), care nu este susţinută de nicio realitate şi care analizează doar o porţiune a situaţiei financiare, Europa riscă să aibă o recesiune dublă”, a avertizat Stiglitz.
Reputatul economist a mai arătat că o piedică în calea unei creşteri semnificative a economiei europene o reprezintă faptul că firmele continuă să facă disponibilizări. „Problema este că nu ieşim rapid din această criză. Ceea ce facem de fapt este să ne pregătim singuri de o criză mai îndelungată, pe stil japonez, cu creştere economică slabă pentru o perioadă lungă de timp. Este îngrijorător că se vorbeşte despre un nou «normal» cu şomajul la 10%. Asta ar fi devastator”, a concluzionat Stiglitz.
În luna august, serviciile şi producţia au scăzut mai mult decât se aşteptau economiştii, iar indicele de încredere al investitorilor germani a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni.
Deficitul bugetar mediu din zona euro va creşte la 6,6% din PIB, în acest an, comparativ cu 6,3% din PIB în 2009, potrivit estimărilor Comisiei Europene.
Irlanda a avut cel mai mare deficit din zona euro în 2009, de 14,3%, iar, în acest an, se estimează că va coborî la 11,7%. „Evident, Irlanda de una singură este prea mică pentru a determina ce se întâmplă în Europa ca întreg. Dar dacă Germania, Marea Britanie şi alte ţări puternice urmează această abordare de austeritate excesivă, şi Irlanda va avea de suferit”, a mai declarat Stiglitz la RTE.
De asemenea, guvernul elen vrea să reducă deficitul de la 13,6% anul trecut la 8,1% în acest an şi sub 3% din PIB până în 2014, după ce a redus salariile şi pensiile publice, majorând totodată taxele.
În Europa, creşterea economică va fi mai slabă decât în restul lumii
Măsurile de austeritate bugetară adoptate de mai multe state europene ameninţă creşterea economică pe termen scurt şi ratingurile acestor ţări, potrivit unui studiu al agenţiei de evaluare financiară Moody's, citat de AFP. „Moody’s apreciază că temerile legate de creşterea economică, în contextul necesităţii de a menţine măsuri stricte timp de mai mulţi ani, reprezintă un risc pentru ratingurile statelor. Situaţia caracterizează în special Europa, unde creşterea va fi mai slabă decât în restul lumii”, menţionează studiul semestrial „European Sovereign Outlook”.
Îngrijorările referitoare la evoluţia economiilor europene au determinat deja Moody’s să retrogradeze calificativele Greciei, Portugaliei, Spaniei, Irlandei şi Ungariei. Aceste temeri pot influenţa, dar într-o mai mică măsură, ratingurile Franţei, Germaniei şi Marii Britanii. Cele trei state au, în prezent, cel mai bun calificativ posibil, „AAA”. Moody’s a avertizat că şi aceste ţări riscă să-şi piardă ratingurile din cauza dificultăţilor bugetare. Într-un raport separat (Perspectiva săptămânală a creditului) agenţia apreciază că zona euro „nu a găsit calea spre o creştere sustenabilă, iar incertitudinile economice umbresc perspectivele economice pentru viitorul apropiat”. Agenţia se aşteaptă ca revenirea economică a uniunii monetare să se oprească până la sfârşitul acestui an, din cauza exporturilor mai reduse şi a înăspririi fiscalităţii.
România are rezultate economice slabe
Economia României a rămas în recesiune în primul semestru al acestui an, după ce Produsul intern brut (PIB) s-a redus cu 1,5%, comparativ cu semestrul I 2009, atât pe serie brută cât şi pe seria ajustată sezonier.
„Conform primelor estimări, Produsul Intern Brut în trimestrul unu 2010 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,3% comparativ cu trimestrul IV 2009 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2009, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 2,6% pe seria brută şi cu 2,5% pe seria ajustată sezonier”, se arăta într-un comunicat al INS cu privire la situaţia economică a României în primul trimestru din 2010.
De asemenea, în alt comunicat al INS se arată că potrivit primelor estimări „Produsul intern brut în trimestrul II 2010 a fost, în termini reali, mai mare cu 0,3% comparativ cu trimestrul I 2010 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2009, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 0,5% pe seria brută şi cu 0,6% pe seria ajustată sezonier”.
Deşi rezultatele comunicate de INS sunt pozitive în trimestrul al doilea faţă de primul din acest an, creşterea economică înregistrată în România este simţitor mai mică decât cea a Uniunii Europene, de 1%.
Conform unor statistici Eurostat, lideri în rezultatele economice trimestriale sunt Lituania, cu 2,9%, Germania cu 2,2% şi Estonia (2%).
România se află pe ultimele locuri, în urma ei clasându-se doar Spania şi Portugalia, ambele cu câte 0,2% şi Ungaria, cu 0%. Grecia este singurul stat membru care se află în continuare pe minus, însă nu toate ţările au furnizat date pentru clasamentul Eurostat. Printre acestea se regăsesc Bulgaria şi Polonia.
Trebuie rezolvat dezechilibrul bugetar
De altfel, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Jeffrey Franks, estima, în luna mai anul acesta, o creştere economică de 0%, dar nu excludea o contracţie de până la 0,5%. La acea dată, Franks menţiona că datele pentru primele luni din acest an s-au plasat sub aşteptările Fondului, atât din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, cât şi a evoluţiei slabe a partenerilor comerciali ai României.
Economia a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008, odată cu scăderea Produslui Intern Brut în termeni ajustaţi sezoneri, faţă de precedentele trei luni, cu 0,1%. Începând de atunci, PIB-ul a înregistrat scăderi în fiecare trimestru, exceptând creşterea uşoară, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009.
Şi Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, este convins că nu există nicio şansă ca, anul acesta, economia să poată fi stimulată în România. „Cred că, anul acesta, România nu are nicio şansă să iasă din recesiune. Nu numai România, şi alte ţări sunt în situaţia de a nu ieşi din recesiune anul acesta. 2010 are o parte a doua care va fi foarte grea pentru toate ţările, din America până în Japonia. La noi, în România, avem certitudinea că nu vom ieşi din recesiune”, a declarat Vasilescu, la începutul acestei luni. În opinia acestuia, este absurd ca cineva să se gândească că vom ieşi din recesiune în condiţiile actuale, iar problema care trebuie neapărat rezolvată este cea a dezechilibrului bugetar care este foarte gravă în România. „Până nu rezolvăm această problemă, nu avem cum să trecem mai departe”, a mai afirmat Vasilescu.
Silviu Teodoru
Situaţia României nu este mai roz, specialiştii opinând că ţara noastră nu are nicio şansă să iasă anul acesta din recesiune, iar problema dezechilibrului bugetar trebuie rezolvată urgent.
Într-o intervenţie la postul de radio irlandez RTE, reputatul economist american, laureat al Premiului Nobel în economie în 2001, Joseph Stiglitz, a afirmat că economiile europene riscă să cadă din nou în recesiune din cauza măsurilor greşite luate de guverne, în special din cauza faptului că acestea se concentrează pe reducerea cheltuielilor şi a deficitelor.
Stiglitz: „Europa riscă să aibă o recesiune dublă”
„Reducerea cu una, cu două a investiţiilor cu return ridicat doar ca să arate mai bine deficitul este complet nesăbuită”, a declarat reputatul economist american Joseph Stiglitz la postul irlandez de radio RTE, preluat de Bloomberg.
Guvernele din zona euro au luat măsuri pentru reducerea deficitelor bugetare sub limita de 3% din PIB impusă de UE după ce criza din Grecia de la începutul anului a erodat încrederea investitorilor în uniunea monetară. În timp ce economia a crescut în trimestrul al doilea în cel mai rapid ritm din ultimii patru ani, relansarea dă deja semne de slăbiciune. „Pentru că atât de mulţi se concentrează în Europa pe cifra artificială de 3% (a deficitului bugetar), care nu este susţinută de nicio realitate şi care analizează doar o porţiune a situaţiei financiare, Europa riscă să aibă o recesiune dublă”, a avertizat Stiglitz.
Reputatul economist a mai arătat că o piedică în calea unei creşteri semnificative a economiei europene o reprezintă faptul că firmele continuă să facă disponibilizări. „Problema este că nu ieşim rapid din această criză. Ceea ce facem de fapt este să ne pregătim singuri de o criză mai îndelungată, pe stil japonez, cu creştere economică slabă pentru o perioadă lungă de timp. Este îngrijorător că se vorbeşte despre un nou «normal» cu şomajul la 10%. Asta ar fi devastator”, a concluzionat Stiglitz.
În luna august, serviciile şi producţia au scăzut mai mult decât se aşteptau economiştii, iar indicele de încredere al investitorilor germani a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni.
Deficitul bugetar mediu din zona euro va creşte la 6,6% din PIB, în acest an, comparativ cu 6,3% din PIB în 2009, potrivit estimărilor Comisiei Europene.
Irlanda a avut cel mai mare deficit din zona euro în 2009, de 14,3%, iar, în acest an, se estimează că va coborî la 11,7%. „Evident, Irlanda de una singură este prea mică pentru a determina ce se întâmplă în Europa ca întreg. Dar dacă Germania, Marea Britanie şi alte ţări puternice urmează această abordare de austeritate excesivă, şi Irlanda va avea de suferit”, a mai declarat Stiglitz la RTE.
De asemenea, guvernul elen vrea să reducă deficitul de la 13,6% anul trecut la 8,1% în acest an şi sub 3% din PIB până în 2014, după ce a redus salariile şi pensiile publice, majorând totodată taxele.
În Europa, creşterea economică va fi mai slabă decât în restul lumii
Măsurile de austeritate bugetară adoptate de mai multe state europene ameninţă creşterea economică pe termen scurt şi ratingurile acestor ţări, potrivit unui studiu al agenţiei de evaluare financiară Moody's, citat de AFP. „Moody’s apreciază că temerile legate de creşterea economică, în contextul necesităţii de a menţine măsuri stricte timp de mai mulţi ani, reprezintă un risc pentru ratingurile statelor. Situaţia caracterizează în special Europa, unde creşterea va fi mai slabă decât în restul lumii”, menţionează studiul semestrial „European Sovereign Outlook”.
Îngrijorările referitoare la evoluţia economiilor europene au determinat deja Moody’s să retrogradeze calificativele Greciei, Portugaliei, Spaniei, Irlandei şi Ungariei. Aceste temeri pot influenţa, dar într-o mai mică măsură, ratingurile Franţei, Germaniei şi Marii Britanii. Cele trei state au, în prezent, cel mai bun calificativ posibil, „AAA”. Moody’s a avertizat că şi aceste ţări riscă să-şi piardă ratingurile din cauza dificultăţilor bugetare. Într-un raport separat (Perspectiva săptămânală a creditului) agenţia apreciază că zona euro „nu a găsit calea spre o creştere sustenabilă, iar incertitudinile economice umbresc perspectivele economice pentru viitorul apropiat”. Agenţia se aşteaptă ca revenirea economică a uniunii monetare să se oprească până la sfârşitul acestui an, din cauza exporturilor mai reduse şi a înăspririi fiscalităţii.
România are rezultate economice slabe
Economia României a rămas în recesiune în primul semestru al acestui an, după ce Produsul intern brut (PIB) s-a redus cu 1,5%, comparativ cu semestrul I 2009, atât pe serie brută cât şi pe seria ajustată sezonier.
„Conform primelor estimări, Produsul Intern Brut în trimestrul unu 2010 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,3% comparativ cu trimestrul IV 2009 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2009, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 2,6% pe seria brută şi cu 2,5% pe seria ajustată sezonier”, se arăta într-un comunicat al INS cu privire la situaţia economică a României în primul trimestru din 2010.
De asemenea, în alt comunicat al INS se arată că potrivit primelor estimări „Produsul intern brut în trimestrul II 2010 a fost, în termini reali, mai mare cu 0,3% comparativ cu trimestrul I 2010 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2009, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 0,5% pe seria brută şi cu 0,6% pe seria ajustată sezonier”.
Deşi rezultatele comunicate de INS sunt pozitive în trimestrul al doilea faţă de primul din acest an, creşterea economică înregistrată în România este simţitor mai mică decât cea a Uniunii Europene, de 1%.
Conform unor statistici Eurostat, lideri în rezultatele economice trimestriale sunt Lituania, cu 2,9%, Germania cu 2,2% şi Estonia (2%).
România se află pe ultimele locuri, în urma ei clasându-se doar Spania şi Portugalia, ambele cu câte 0,2% şi Ungaria, cu 0%. Grecia este singurul stat membru care se află în continuare pe minus, însă nu toate ţările au furnizat date pentru clasamentul Eurostat. Printre acestea se regăsesc Bulgaria şi Polonia.
Trebuie rezolvat dezechilibrul bugetar
De altfel, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Jeffrey Franks, estima, în luna mai anul acesta, o creştere economică de 0%, dar nu excludea o contracţie de până la 0,5%. La acea dată, Franks menţiona că datele pentru primele luni din acest an s-au plasat sub aşteptările Fondului, atât din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, cât şi a evoluţiei slabe a partenerilor comerciali ai României.
Economia a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008, odată cu scăderea Produslui Intern Brut în termeni ajustaţi sezoneri, faţă de precedentele trei luni, cu 0,1%. Începând de atunci, PIB-ul a înregistrat scăderi în fiecare trimestru, exceptând creşterea uşoară, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009.
Şi Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, este convins că nu există nicio şansă ca, anul acesta, economia să poată fi stimulată în România. „Cred că, anul acesta, România nu are nicio şansă să iasă din recesiune. Nu numai România, şi alte ţări sunt în situaţia de a nu ieşi din recesiune anul acesta. 2010 are o parte a doua care va fi foarte grea pentru toate ţările, din America până în Japonia. La noi, în România, avem certitudinea că nu vom ieşi din recesiune”, a declarat Vasilescu, la începutul acestei luni. În opinia acestuia, este absurd ca cineva să se gândească că vom ieşi din recesiune în condiţiile actuale, iar problema care trebuie neapărat rezolvată este cea a dezechilibrului bugetar care este foarte gravă în România. „Până nu rezolvăm această problemă, nu avem cum să trecem mai departe”, a mai afirmat Vasilescu.
Silviu Teodoru
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 399 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.