Reabilitare de lungă durată din lipsă de fonduri: SAM Maieru stă cu aparatură de mii de euro, depozitată prin magazii
Noul an şcolar 2010 – 2011 găseşte Şcoala de Arte şi Meserii (SAM) din comuna Maieru în aceeaşi situaţie în care se afla şi acum trei ani: în curs de reabilitare. Chiar dacă activitatea didactică de aici se poate desfăşura normal, aparatura specifică a şcolii, în valoare de peste 150.000 de euro, stă depozitată prin magazii, riscând să se deterioreze în timp.
Situaţia SAM Maieru are la bază problema întâmpinată de mii de şcoli din România care în urmă cu câţiva ani au intrat la finanţare guvernamentală iar treptat, banii nu au mai venit în totalitate.
Şcoala de Arte şi Meserii din comuna Maieru, judeţul Bistriţa – Năsăud, face parte din cele peste 4.000 de şcoli din ţară care, în anul 2007, au intrat într-un program de reabilitare din bani guvernamentali. Modernizarea şcolii s-a derulat în paralel cu un program PHARE prin care la Maieru a ajuns pe rând aparatura specifică, nou nouţă, folosită pentru practicarea meseriilor, în valoare de peste 150.000 de euro. Pentru reabilitarea Şcolii de Arte şi Meserii, comuna Maieru a primit până acum circa 13 miliarde de lei vechi, urmând să obţină treptat şi restul sumei. Cum banii s-au cam terminat, şcoala a rămas şi acum în curs de reabilitare şi cu aparatura primită, „la pachet”.
Încă 11 miliarde, pentru finalizare
În perioada Guvernului Tăriceanu II, în România existau aproximativ 1.500 de şcoli intrate în finanţare pentru reabilitare. Tot atunci, alte 2.500 de instituţii de învăţământ au intrat în acelaşi program, dar fondurile au devenit insuficiente. „În loc să se termine şcolile începute şi cele mai importante, au dat drumul la alte finanţări. Pentru că sunt făcute şcoli şi grădiniţe în anumite localităţi, chiar şi din judeţul nostru, unde nu sunt copii, pur şi simplu. Iar acolo unde sunt elevi mulţi, cum este şi la noi, nu s-a finalizat investiţia”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul comunei Maieru, Vasile Borş. Conform contractului încheiat în urmă cu trei ani, reabilitarea SAM Maieru se ridică la aproximativ 21 de miliarde de lei vechi. Din luna iulie 2007 şi până în prezent, comuna Maieru a primit de la Guvern doar 13 miliarde, urmând să mai primiească, într-o bună zi şi diferenţa de 8 miliarde.
Pe lângă această sumă, şcoala va mai avea nevoie şi de racordare la energie electrică trifazică, cu un transformator, pentru care, separat, s-a făcut un proiect pe electrice, estimat la alte 3 miliarde de lei vechi, bani care ar putea fi alocaţi din bugetul local al comunei. „ Deci, şcoala asta, va fi gata când a hotărî Ministerul să aloce bani, pentru că este finanţare guvernamentală, şi la asta nu trebuie să mă gândesc. Eu m-am gândit prea mult până acum, de doi ani de când s-a întrerupt finanţarea”, a mai spus primarul. La ora actuală, Primăria Maieru are acumulată şi o datorie de 100.000 de lei faţă de constructorul şcolii, bani care nu pot fi restituiţi decât din sumele ce vor veni cândva de la Guvern.
„Aparatura a sosit, clădirea nu s-a terminat, că... aşa-i la noi!”
Potrivit primarului Vasile Borş, noul an şcolar 2010 – 2011 se va putea desfăşura în condiţii normale la Şcoala de Arte şi Meserii, doar că, în continuare nu va putea fi folosită aparatura specifică necesară în derularea cursurilor de practică. „Noi funcţionăm normal, aşa cum am funcţionat şi anii trecuţi, dar fără acea aparatură pe care vrea să se facă practică. Aşa, pentru derularea învăţământului ne descurcăm, dar este păcat de utilajele acelea care au venit pentru dotare, pentru că programul PHARE a mers în paralel cu programul guvernamental. Ei, programul guvernamental s-a întrerupt, iar aparatura a sosit şi clădirea nu s-a terminat, că... aşa-i la noi!”, a spus resemnat Borş. Aparatura despre care vorbeşte edilul comunei se ridică la peste 150.000 de euro şi este destinată practicării unor meserii speciale din domeniul turismului. De vreo doi ani de zile, utilajele nou – nouţe stau depozitate prin diverse magazii, după ce au ajuns la Maieru, în tranşe. „Este o aparatură destul de specială. Nu se poate deteriora, dar nu este bine nici să stea aşa. În cadrul Şcolii de Arte şi Meserii am avut mecanici – auto, tinichigii, iar în problemele acestea este inclusă aparatură gratis... Apoi, de trei – patru ani am reuşit să obţinem calificări în toate meseriile în ceea priveşte turismul şi atunci sunt chiar şi nişte cuptoare unde să se facă practică, pentru că turismul va avea în zona Munţilor Rodnei o dezvoltare de amploare. Nu cred că există în nici un judeţ limitrof cu Bistriţa – Năsăud, un loc unde să se mai fi făcut aceste meserii. Am obţinut la vremea potrivită aprobarea de la Ministeul Educaţiei să facem aceste meserii, şi era o chestiune foarte bună, zic eu”, a explicat primarul Vasile Borş.
Din bugetul local al comunei Maieru, s-a tot făcut...
Maieru este o comună destul de mare, iar banii adunaţi din încasările locale sunt distribuiţi în toate părţile. Numai anul acesta, primăria comunei a alocat bani de la buget pentru întreţinerea a douăsprezece străzi. Alte sume s-au dus pe construirea unei grădiniţe, unde vor merge din 15 septembrie două grupe noi de copii. Grădiniţa era prevăzută să se realizeze prin fonduri de la Banca Mondială, dar banii vin abia în 3-4 ani. Apoi, partea exterioară a Muzeului din Maieru a fost reabilitată tot din bani locali. O altă şcoală din localitate era prevăzută de asemenea prin fonduri ale Băncii Mondiale, dar cum banii vin cu întârziere, Primăria Maieru a alocat şi aici bani pentru refacerea şarpantei detriorate de ploaie. De asemnea, un cabinet medical nou a fost construit în satul Anieş şi recent a fost finalizată şi o bază sportivă, toate acestea din bani locali. „Şi atunci, chiar dacă am dori noi, hai să zic, să alocăm tot bugetul de pe un an pe care-l avem din încasările locale şi să terminăm Şcoala de Arte şi Meserii, dar nu se poate”, a mai spus Borş.
Şcoala de Arte şi Meserii din Maieru, viabilă?
Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu susţine că politica de investiţii a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) se va concentra anul acesta pe obiectivele de învăţământ care pot fi finalizate în timp foarte scurt. „Obiectivul nostru este să finalizăm cât mai multe lucrări. Din punctul meu de vedere, modul în care au fost repartizaţi banii în trecut nu a fost un mod foarte bine gândit. S-au început mult prea multe obiective, care, ulterior, n-au mai putut fi terminate. (...) Trebuie să finalizăm şcolile viabile, pentru că noi nu vom investi, aşa cum a fost cazul în trecut, în şcoli care ulterior rămân fără copii”, este una din declaraţiile lui Funeriu, apărută în presa centrală. Rămâne de văzut în ce măsură şi SAM Maieru se va încadra la categoria „şcoli viabile”, şi cât timp aparatura de peste 150.000 de euro va mai sta depozoitată prin magazii, riscând să se aleagă doar praful de ea.
„S-a aprobat că era primarul de o culoare sau alta”
Primarul Vasile Borş se arată dezamăgit de faptul că, în timp, la nivel naţional au fost aprobate investiţii în şcoli sau săli de sport, unde nu existau elevi suficienţi. Împărţeala s-a făcut aşa, mai după ureche politică, se arată convins Borş: „Noi, aici, în Bistriţa – Năsăud, am fost mici copii, dar în ţară... am informaţii că s-au făcut nişte săli de sport unde nu are cine să practice sportul. S-a aprobat că era, vezi doamne, primarul de o culoare sau alta”.
Vasile Borş este membru PD-L şi cunoscând situaţia economică din prezent nu poate decât să se resemneze cu faptul că, poate, într-o zi vor exista bani şi pentru finalizarea Şcolii de Arte şi Meserii din comuna Maieru. „La ora actuală, recunosc că nu există încă posibilităţi. Dacă economia şi toate celelalte se vor redresa... Sunt omul care ştiu că de unde nu-i nimic, nu poţi să dai nimic”, a conchis primarul Borş.
Iulia Stupinean
Situaţia SAM Maieru are la bază problema întâmpinată de mii de şcoli din România care în urmă cu câţiva ani au intrat la finanţare guvernamentală iar treptat, banii nu au mai venit în totalitate.
Şcoala de Arte şi Meserii din comuna Maieru, judeţul Bistriţa – Năsăud, face parte din cele peste 4.000 de şcoli din ţară care, în anul 2007, au intrat într-un program de reabilitare din bani guvernamentali. Modernizarea şcolii s-a derulat în paralel cu un program PHARE prin care la Maieru a ajuns pe rând aparatura specifică, nou nouţă, folosită pentru practicarea meseriilor, în valoare de peste 150.000 de euro. Pentru reabilitarea Şcolii de Arte şi Meserii, comuna Maieru a primit până acum circa 13 miliarde de lei vechi, urmând să obţină treptat şi restul sumei. Cum banii s-au cam terminat, şcoala a rămas şi acum în curs de reabilitare şi cu aparatura primită, „la pachet”.
Încă 11 miliarde, pentru finalizare
În perioada Guvernului Tăriceanu II, în România existau aproximativ 1.500 de şcoli intrate în finanţare pentru reabilitare. Tot atunci, alte 2.500 de instituţii de învăţământ au intrat în acelaşi program, dar fondurile au devenit insuficiente. „În loc să se termine şcolile începute şi cele mai importante, au dat drumul la alte finanţări. Pentru că sunt făcute şcoli şi grădiniţe în anumite localităţi, chiar şi din judeţul nostru, unde nu sunt copii, pur şi simplu. Iar acolo unde sunt elevi mulţi, cum este şi la noi, nu s-a finalizat investiţia”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul comunei Maieru, Vasile Borş. Conform contractului încheiat în urmă cu trei ani, reabilitarea SAM Maieru se ridică la aproximativ 21 de miliarde de lei vechi. Din luna iulie 2007 şi până în prezent, comuna Maieru a primit de la Guvern doar 13 miliarde, urmând să mai primiească, într-o bună zi şi diferenţa de 8 miliarde.
Pe lângă această sumă, şcoala va mai avea nevoie şi de racordare la energie electrică trifazică, cu un transformator, pentru care, separat, s-a făcut un proiect pe electrice, estimat la alte 3 miliarde de lei vechi, bani care ar putea fi alocaţi din bugetul local al comunei. „ Deci, şcoala asta, va fi gata când a hotărî Ministerul să aloce bani, pentru că este finanţare guvernamentală, şi la asta nu trebuie să mă gândesc. Eu m-am gândit prea mult până acum, de doi ani de când s-a întrerupt finanţarea”, a mai spus primarul. La ora actuală, Primăria Maieru are acumulată şi o datorie de 100.000 de lei faţă de constructorul şcolii, bani care nu pot fi restituiţi decât din sumele ce vor veni cândva de la Guvern.
„Aparatura a sosit, clădirea nu s-a terminat, că... aşa-i la noi!”
Potrivit primarului Vasile Borş, noul an şcolar 2010 – 2011 se va putea desfăşura în condiţii normale la Şcoala de Arte şi Meserii, doar că, în continuare nu va putea fi folosită aparatura specifică necesară în derularea cursurilor de practică. „Noi funcţionăm normal, aşa cum am funcţionat şi anii trecuţi, dar fără acea aparatură pe care vrea să se facă practică. Aşa, pentru derularea învăţământului ne descurcăm, dar este păcat de utilajele acelea care au venit pentru dotare, pentru că programul PHARE a mers în paralel cu programul guvernamental. Ei, programul guvernamental s-a întrerupt, iar aparatura a sosit şi clădirea nu s-a terminat, că... aşa-i la noi!”, a spus resemnat Borş. Aparatura despre care vorbeşte edilul comunei se ridică la peste 150.000 de euro şi este destinată practicării unor meserii speciale din domeniul turismului. De vreo doi ani de zile, utilajele nou – nouţe stau depozitate prin diverse magazii, după ce au ajuns la Maieru, în tranşe. „Este o aparatură destul de specială. Nu se poate deteriora, dar nu este bine nici să stea aşa. În cadrul Şcolii de Arte şi Meserii am avut mecanici – auto, tinichigii, iar în problemele acestea este inclusă aparatură gratis... Apoi, de trei – patru ani am reuşit să obţinem calificări în toate meseriile în ceea priveşte turismul şi atunci sunt chiar şi nişte cuptoare unde să se facă practică, pentru că turismul va avea în zona Munţilor Rodnei o dezvoltare de amploare. Nu cred că există în nici un judeţ limitrof cu Bistriţa – Năsăud, un loc unde să se mai fi făcut aceste meserii. Am obţinut la vremea potrivită aprobarea de la Ministeul Educaţiei să facem aceste meserii, şi era o chestiune foarte bună, zic eu”, a explicat primarul Vasile Borş.
Din bugetul local al comunei Maieru, s-a tot făcut...
Maieru este o comună destul de mare, iar banii adunaţi din încasările locale sunt distribuiţi în toate părţile. Numai anul acesta, primăria comunei a alocat bani de la buget pentru întreţinerea a douăsprezece străzi. Alte sume s-au dus pe construirea unei grădiniţe, unde vor merge din 15 septembrie două grupe noi de copii. Grădiniţa era prevăzută să se realizeze prin fonduri de la Banca Mondială, dar banii vin abia în 3-4 ani. Apoi, partea exterioară a Muzeului din Maieru a fost reabilitată tot din bani locali. O altă şcoală din localitate era prevăzută de asemenea prin fonduri ale Băncii Mondiale, dar cum banii vin cu întârziere, Primăria Maieru a alocat şi aici bani pentru refacerea şarpantei detriorate de ploaie. De asemnea, un cabinet medical nou a fost construit în satul Anieş şi recent a fost finalizată şi o bază sportivă, toate acestea din bani locali. „Şi atunci, chiar dacă am dori noi, hai să zic, să alocăm tot bugetul de pe un an pe care-l avem din încasările locale şi să terminăm Şcoala de Arte şi Meserii, dar nu se poate”, a mai spus Borş.
Şcoala de Arte şi Meserii din Maieru, viabilă?
Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu susţine că politica de investiţii a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) se va concentra anul acesta pe obiectivele de învăţământ care pot fi finalizate în timp foarte scurt. „Obiectivul nostru este să finalizăm cât mai multe lucrări. Din punctul meu de vedere, modul în care au fost repartizaţi banii în trecut nu a fost un mod foarte bine gândit. S-au început mult prea multe obiective, care, ulterior, n-au mai putut fi terminate. (...) Trebuie să finalizăm şcolile viabile, pentru că noi nu vom investi, aşa cum a fost cazul în trecut, în şcoli care ulterior rămân fără copii”, este una din declaraţiile lui Funeriu, apărută în presa centrală. Rămâne de văzut în ce măsură şi SAM Maieru se va încadra la categoria „şcoli viabile”, şi cât timp aparatura de peste 150.000 de euro va mai sta depozoitată prin magazii, riscând să se aleagă doar praful de ea.
„S-a aprobat că era primarul de o culoare sau alta”
Primarul Vasile Borş se arată dezamăgit de faptul că, în timp, la nivel naţional au fost aprobate investiţii în şcoli sau săli de sport, unde nu existau elevi suficienţi. Împărţeala s-a făcut aşa, mai după ureche politică, se arată convins Borş: „Noi, aici, în Bistriţa – Năsăud, am fost mici copii, dar în ţară... am informaţii că s-au făcut nişte săli de sport unde nu are cine să practice sportul. S-a aprobat că era, vezi doamne, primarul de o culoare sau alta”.
Vasile Borş este membru PD-L şi cunoscând situaţia economică din prezent nu poate decât să se resemneze cu faptul că, poate, într-o zi vor exista bani şi pentru finalizarea Şcolii de Arte şi Meserii din comuna Maieru. „La ora actuală, recunosc că nu există încă posibilităţi. Dacă economia şi toate celelalte se vor redresa... Sunt omul care ştiu că de unde nu-i nimic, nu poţi să dai nimic”, a conchis primarul Borş.
Iulia Stupinean
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Garajele CJ BN se repara „ieftin”! Peste 800.000 de lei alocati de la bugetul aparatului propriu publicat în data de 29-09-2011
- Radu Moldovan despre Liviu Rusu si Luca Iancu: "Sa stiti ca au fost de doua-trei ori la DNA" publicat în data de 11-11-2011
- Licitatie acuzata de trucaj la primaria Bistrita publicat în data de 09-12-2011
- Turc ii spulbera visurile lui Dobra publicat în data de 09-12-2011
- Aici sunt banii dumneavoastra: Circ pe buzunarul bistritenilor! „Colindele” bufonilor din CJ BN publicat în data de 26-12-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 668 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.