Spaga la romani, un atu pentru reusita in viata
Trei sferturi (75%) dintre români cred că în ultimii cinci ani corupţia din ţară a crescut şi aproape tot atâţia consideră că în România nu poţi reuşi fără să apelezi la mijloace mai puţin legitime, cum ar fi, mita sau traficul de influenţă, arată un sondaj efectuat de CSOP la cererea Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei (AID).
De asemenea, 13% dintre români admit că în ultimele 12 luni au dat şpagă. Valoarea cumulată a mitei dată de un individ, pe durata unui an, ajunge la 574 de lei.
Fenomenul corupţiei în România pare să fie în continuă creştere, fiindcă în opinia multor români, mita, şpaga este mijlocul prin care pot să îşi rezolve multe dintre problemele cu care ei se confruntă. Cel puţin asta relevă un sondaj realizat de CSOP, la comanda AID, în perioada 25 mai – 5 iunie 2010.
Principalele obiective ale acestui sondaj realizat de CSOP au fost evaluarea percepţiei cetăţenilor asupra corupţiei şi evaluarea nivelului de încredere în administraţia publică şi a activităţii Centrului Naţional pentru Integritate (CNI).
Corupţia din România, una mare şi endemică
Trei sferturi (75%) dintre români cred că în ultimii cinci ani a crescut corupţia în România, 6% cred că s-a redus iar 13% că nivelul corupţiei nu s-a modificat, relevă sondajul CSOP. De asemenea, se constată faptul că un procent mai redus de tineri (68% faţă de 75% media eşantionului) apreciază că nivelul corupţiei a crescut. Aceeaşi tendinţă se constată şi pentru locuitorii Bucureştiului (67%) şi grupurile etnice minoritare principale (65% pentru romi şi 66% la maghiari). De asemenea, respondenţii cu studii superioare (11%) şi cei din Bucureşti (15%) sunt mai numeroşi în a aprecia că a fost redus nivelul corupţiei.
Alexandru Cumpănaşu, într-un interviu acordat cotidianului Puterea, spune că dincolo de faptul că „România chiar are o problemă cu corupţia, şi este una mare şi endemică”, este vorba şi de percepţia populaţiei asupra acestui fenomen. „În România, cetăţenii îşi culeg informaţia în mare parte din mass-media, indiferent că vorbim despre televiziune sau despre presă. În mass-media, cel puţin în ultimii 10 ani, corupţia a constituit un subiect permanent de dezbatere, însă nu atât la solicitarea presei, cât mai ales datorită clasei politice care foloseşte acuzaţiile de corupţie fie pentru a plăti poliţe în interiorul partidelor sau afară, fie pentru a câştiga simpatia cetăţenilor, care sunt sensibili la acest subiect”, a afirmat Cumpănaşu.
Nu poţi reuşi fără să dai mită
Potrivit aceluiaşi sondaj CSOP, 13% din populaţia României cu vârste peste 18 ani (adică în jur de 2.300.000) admite că a dat mită în ultimele 12 luni în timp ce 80% nu au oferit. „Procentul celor care au dat mită este mai ridicat în Bucureşti şi mai scăzut în rural precum şi categoriile cu venituri mai reduse şi minorităţi etnice. Valoarea cumulată medie a şpăgilor pe individ este de 574 de RON pe o perioadă de 12 luni”, se mai precizează în studiul CSOP.
Totodată, aproape trei sferturi (73%) din populaţia ţării crede că nu poţi reuşi în România fără să apelezi la mijloace mai puţin legitime, cum ar fi, mita sau traficul de influenţă în timp ce 27% cred că se poate. „Există procente mai ridicate de «optimişti» printre cei cu venituri mari (peste 2500 RON pe lună pe gospodărie), de altă etnie decât română, dar şi cei cu veniturile cele mai mici (sub 600 RON)”, relevă sondajul.
Legat de această convingere a românilor că în România nu se poate reuşi fără a apela la mijloace mai puţin „ortodoxe”, directorul ADI este de părere că „cele 73 de procente sunt reflecţia întâlnirii cetăţeanului cu ghişeul, cu poliţistul, cu doctorul, cu vamă, frontieră etc.”. „Aici eu cred că procentul reflectă mai degrabă experienţa de viaţă a românului, ale cărui nevoi personale se lovesc de instituţiile la care trebuie să lase un plic, cafea sau alte semne de «bunăvoinţă», la care se adaugă, desigur, şi o exploatare a acestor cazuri în spaţiul public, lucru care creează impresia că altfel nu se poate şi că toţi funcţionarii acelei branşe sunt la fel. Acest lucru se datorează şi modului în care branşa sau instituţia respectivă reacţionează faţă de aceste cazuri, nu de puţine ori categorii profesionale apelând la spiritul de castă pentru protejarea acestora. Este însă incorect să credem că toţi funcţionarii sunt corupţi, iar procentul de 73% cam asta sugerează, mulţi dintre ei neavând nici măcar interacţiune cu cetăţeanul”, explică Alexandru Cumpănaşu pentru cotidianul Puterea.
Cât priveşte cuantumul sumei oferită drept şpagă anual de români, directorul ADI este convins că acesta va creşte, ca de altfel fenomenul corupţiei din România. În opinia sa, vina o poartă în primul rând reducerea cu 25% a salariilor şi creşterea TVA, care nu fac altceva decât să ducă la scăderea puterii de cumpărare. „… nu am nicio îndoială că va creşte corupţia funcţionarilor. Imaginaţi-vă că avem de-a face cu o familie cu doi bugetari, care vor primi cu 25% mai puţin fiecare şi care au în faţă o tentaţie mare. Dacă lucrează la fisc, poliţie, vamă, frontieră, ce credeţi că vor face? M-aş bucura să refuze, însă mă îndoiesc, mai ales dacă respectivii au făcut credite în condiţii foarte proaste şi cu rate foarte mari din anii trecuţi”, a adăugat el.
Armata rămâne cea mai de încredere instituţie a statului
Acelaşi sondaj CSOP relevă gradul de încredere al românilor la ora actuală în instituţiile statului.
Astfel, mai bine de jumătate dintre respondenţi – 51% - se încred cel mai mult în Armată şi 43% în instituţiile de educaţie. De asemenea, 39 de procente dintre români au încredere în primării, 31% în instituţiile de sănătate publică, 26% în Consiliul Judeţean, iar 25% în Prefectură. De cea mai mică rată de încredere din partea românilor se bucură Parlamentul, care figurează cu puţin peste 11 procente.
Totodată, peste jumătate, 55%, dintre intervievaţi apreciază ca fiind necesară funcţionarea Centrului Naţional de Integritate. „Mai convinşi sunt bărbaţii, cei cu studii medii, locuitorii din oraşele de provincie, cu venituri medii sau mari. De asemenea, şi cei care au dat mită în ultimele 12 luni apreciază, peste medie, că funcţionarea CNI este necesară şi utilă”, se precizează în studiu.
Măsuri de prevenire: camere de supraveghere şi o materie nouă în şcoală
Ca măsură anticorupţie, 74% dintre respondenţi sunt de acord cu instalarea camerelor de supraveghere video pe maşinile de poliţie, în timp ce 15% sunt împotrivă, relevă sondajul CSOP. Acordul cu această măsură este apreciat în foarte mare măsură mai ales de bărbaţi - mai expuşi controlului poliţiei rutiere - persoanele cu vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani, cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, cu venituri ridicate. De asemenea, se constată corelarea acordului cu instalarea sistemelor de supraveghere cu darea de mită şi cu necesitatea existenţei CNI.
Aproape jumătate (48%) dintre respondenţi agreează introducerea materiei privind integritatea şi cetăţenia activă la gimnaziu. „Se constată rate mai ridicate ale acordului cu această măsură preventivă în rândul persoanelor cu studii medii sau superioare, locuitorii din oraşele de provincie, cei cu venituri medii şi mari. De cealaltă parte, nu par foarte încântaţi de idee persoanele din mediul rural, cu educaţie scăzută, cu venituri reduse şi nici respondenţii aparţinând minorităţilor naţionale”, se precizează în document.
Tot legat de educaţie şi de cadrele didactice, aproape jumătate (49%) dintre români cred că veniturile profesorilor care dau meditaţii în afara orelor de curs ar trebui impozitate. Ca şi profil demografic, aceştia sunt mai degrabă locuitori din mediul urban din provincie, cu venituri medii, etnicii maghiari. La polul opus, respondenţii din Bucureşti nu cred că aceste măsuri împotriva cadrelor didactice sunt necesare, doar 25% din bucureşteni - comparativ cu 49% media naţională - sunt în favoarea acestor măsuri.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.122 de respondenţi cu vârste de peste 17 ani, din diferite regiuni ale ţării, din mediul urban şi rural deopotrivă, având o marjă de eroare este de 2,9% la un nivel de încredere de 95%.
Liana Mureşan
De asemenea, 13% dintre români admit că în ultimele 12 luni au dat şpagă. Valoarea cumulată a mitei dată de un individ, pe durata unui an, ajunge la 574 de lei.
Fenomenul corupţiei în România pare să fie în continuă creştere, fiindcă în opinia multor români, mita, şpaga este mijlocul prin care pot să îşi rezolve multe dintre problemele cu care ei se confruntă. Cel puţin asta relevă un sondaj realizat de CSOP, la comanda AID, în perioada 25 mai – 5 iunie 2010.
Principalele obiective ale acestui sondaj realizat de CSOP au fost evaluarea percepţiei cetăţenilor asupra corupţiei şi evaluarea nivelului de încredere în administraţia publică şi a activităţii Centrului Naţional pentru Integritate (CNI).
Corupţia din România, una mare şi endemică
Trei sferturi (75%) dintre români cred că în ultimii cinci ani a crescut corupţia în România, 6% cred că s-a redus iar 13% că nivelul corupţiei nu s-a modificat, relevă sondajul CSOP. De asemenea, se constată faptul că un procent mai redus de tineri (68% faţă de 75% media eşantionului) apreciază că nivelul corupţiei a crescut. Aceeaşi tendinţă se constată şi pentru locuitorii Bucureştiului (67%) şi grupurile etnice minoritare principale (65% pentru romi şi 66% la maghiari). De asemenea, respondenţii cu studii superioare (11%) şi cei din Bucureşti (15%) sunt mai numeroşi în a aprecia că a fost redus nivelul corupţiei.
Alexandru Cumpănaşu, într-un interviu acordat cotidianului Puterea, spune că dincolo de faptul că „România chiar are o problemă cu corupţia, şi este una mare şi endemică”, este vorba şi de percepţia populaţiei asupra acestui fenomen. „În România, cetăţenii îşi culeg informaţia în mare parte din mass-media, indiferent că vorbim despre televiziune sau despre presă. În mass-media, cel puţin în ultimii 10 ani, corupţia a constituit un subiect permanent de dezbatere, însă nu atât la solicitarea presei, cât mai ales datorită clasei politice care foloseşte acuzaţiile de corupţie fie pentru a plăti poliţe în interiorul partidelor sau afară, fie pentru a câştiga simpatia cetăţenilor, care sunt sensibili la acest subiect”, a afirmat Cumpănaşu.
Nu poţi reuşi fără să dai mită
Potrivit aceluiaşi sondaj CSOP, 13% din populaţia României cu vârste peste 18 ani (adică în jur de 2.300.000) admite că a dat mită în ultimele 12 luni în timp ce 80% nu au oferit. „Procentul celor care au dat mită este mai ridicat în Bucureşti şi mai scăzut în rural precum şi categoriile cu venituri mai reduse şi minorităţi etnice. Valoarea cumulată medie a şpăgilor pe individ este de 574 de RON pe o perioadă de 12 luni”, se mai precizează în studiul CSOP.
Totodată, aproape trei sferturi (73%) din populaţia ţării crede că nu poţi reuşi în România fără să apelezi la mijloace mai puţin legitime, cum ar fi, mita sau traficul de influenţă în timp ce 27% cred că se poate. „Există procente mai ridicate de «optimişti» printre cei cu venituri mari (peste 2500 RON pe lună pe gospodărie), de altă etnie decât română, dar şi cei cu veniturile cele mai mici (sub 600 RON)”, relevă sondajul.
Legat de această convingere a românilor că în România nu se poate reuşi fără a apela la mijloace mai puţin „ortodoxe”, directorul ADI este de părere că „cele 73 de procente sunt reflecţia întâlnirii cetăţeanului cu ghişeul, cu poliţistul, cu doctorul, cu vamă, frontieră etc.”. „Aici eu cred că procentul reflectă mai degrabă experienţa de viaţă a românului, ale cărui nevoi personale se lovesc de instituţiile la care trebuie să lase un plic, cafea sau alte semne de «bunăvoinţă», la care se adaugă, desigur, şi o exploatare a acestor cazuri în spaţiul public, lucru care creează impresia că altfel nu se poate şi că toţi funcţionarii acelei branşe sunt la fel. Acest lucru se datorează şi modului în care branşa sau instituţia respectivă reacţionează faţă de aceste cazuri, nu de puţine ori categorii profesionale apelând la spiritul de castă pentru protejarea acestora. Este însă incorect să credem că toţi funcţionarii sunt corupţi, iar procentul de 73% cam asta sugerează, mulţi dintre ei neavând nici măcar interacţiune cu cetăţeanul”, explică Alexandru Cumpănaşu pentru cotidianul Puterea.
Cât priveşte cuantumul sumei oferită drept şpagă anual de români, directorul ADI este convins că acesta va creşte, ca de altfel fenomenul corupţiei din România. În opinia sa, vina o poartă în primul rând reducerea cu 25% a salariilor şi creşterea TVA, care nu fac altceva decât să ducă la scăderea puterii de cumpărare. „… nu am nicio îndoială că va creşte corupţia funcţionarilor. Imaginaţi-vă că avem de-a face cu o familie cu doi bugetari, care vor primi cu 25% mai puţin fiecare şi care au în faţă o tentaţie mare. Dacă lucrează la fisc, poliţie, vamă, frontieră, ce credeţi că vor face? M-aş bucura să refuze, însă mă îndoiesc, mai ales dacă respectivii au făcut credite în condiţii foarte proaste şi cu rate foarte mari din anii trecuţi”, a adăugat el.
Armata rămâne cea mai de încredere instituţie a statului
Acelaşi sondaj CSOP relevă gradul de încredere al românilor la ora actuală în instituţiile statului.
Astfel, mai bine de jumătate dintre respondenţi – 51% - se încred cel mai mult în Armată şi 43% în instituţiile de educaţie. De asemenea, 39 de procente dintre români au încredere în primării, 31% în instituţiile de sănătate publică, 26% în Consiliul Judeţean, iar 25% în Prefectură. De cea mai mică rată de încredere din partea românilor se bucură Parlamentul, care figurează cu puţin peste 11 procente.
Totodată, peste jumătate, 55%, dintre intervievaţi apreciază ca fiind necesară funcţionarea Centrului Naţional de Integritate. „Mai convinşi sunt bărbaţii, cei cu studii medii, locuitorii din oraşele de provincie, cu venituri medii sau mari. De asemenea, şi cei care au dat mită în ultimele 12 luni apreciază, peste medie, că funcţionarea CNI este necesară şi utilă”, se precizează în studiu.
Măsuri de prevenire: camere de supraveghere şi o materie nouă în şcoală
Ca măsură anticorupţie, 74% dintre respondenţi sunt de acord cu instalarea camerelor de supraveghere video pe maşinile de poliţie, în timp ce 15% sunt împotrivă, relevă sondajul CSOP. Acordul cu această măsură este apreciat în foarte mare măsură mai ales de bărbaţi - mai expuşi controlului poliţiei rutiere - persoanele cu vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani, cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, cu venituri ridicate. De asemenea, se constată corelarea acordului cu instalarea sistemelor de supraveghere cu darea de mită şi cu necesitatea existenţei CNI.
Aproape jumătate (48%) dintre respondenţi agreează introducerea materiei privind integritatea şi cetăţenia activă la gimnaziu. „Se constată rate mai ridicate ale acordului cu această măsură preventivă în rândul persoanelor cu studii medii sau superioare, locuitorii din oraşele de provincie, cei cu venituri medii şi mari. De cealaltă parte, nu par foarte încântaţi de idee persoanele din mediul rural, cu educaţie scăzută, cu venituri reduse şi nici respondenţii aparţinând minorităţilor naţionale”, se precizează în document.
Tot legat de educaţie şi de cadrele didactice, aproape jumătate (49%) dintre români cred că veniturile profesorilor care dau meditaţii în afara orelor de curs ar trebui impozitate. Ca şi profil demografic, aceştia sunt mai degrabă locuitori din mediul urban din provincie, cu venituri medii, etnicii maghiari. La polul opus, respondenţii din Bucureşti nu cred că aceste măsuri împotriva cadrelor didactice sunt necesare, doar 25% din bucureşteni - comparativ cu 49% media naţională - sunt în favoarea acestor măsuri.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.122 de respondenţi cu vârste de peste 17 ani, din diferite regiuni ale ţării, din mediul urban şi rural deopotrivă, având o marjă de eroare este de 2,9% la un nivel de încredere de 95%.
Liana Mureşan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- În viziunea USL, proiectele lui Liviu Rusu sunt furăciuni pe faţă publicat în data de 19-07-2011
- Maşini nou-nouţe pentru Consiliul Judeţean publicat în data de 20-07-2011
- Trei ani fără proiecte pentru consilierii judeţeni publicat în data de 08-09-2011
- Primăria reabilitează zece parcuri de joacă cu 2,7 milioane de lei publicat în data de 21-07-2011
- OJPC BN joacă tare! publicat în data de 23-05-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 424 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.