Noile buletine biometrice incalca dreptul la viata privata
De la 1 ianuarie 2011 toţi românii vor fi obligaţi să aibă cărţi de identitate biometrice ce vor avea formatul unui card bancar. Noul buletin va conţine date biometrice, inclusiv amprente, iar datele de identitate vor fi stocate pe un cip.
Ca şi paşapoartele biometrice, proiectul care prevede introducerea cărţilor de identitate electronice au iscat discuţii controversate. Institutul de Politici Publice (IPP), ca şi alte organizaţii nonguvernamentale, au solicitat Guvernului şi Preşedinţiei să stopeze implementarea buletinului biometric, cu atât mai mult cu cât şi costurile sunt enorme.
Prin introducerea noului tip cărţi de identitate, România se transformă într-o imensă casă Big Brother. Cetăţenii pot fi urmăriţi, fără să ştie, zi şi noapte, aproape oriunde s-ar afla. Printre altele, noile cărţi de identitate electronice vor conţine, pe lângă datele de identificare clasice (nume, adresă, data naşterii, CNP), fotografia în format electronic a titularului şi amprentele a două degete. Amprentarea tuturor cetăţenilor României, începând de la vârsta de 14 ani, încalcă dreptul la viaţă privată şi prezumţia de nevinovăţie, garantate de Constituţie, de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Carta ONU pentru Protecţia Copilului, Convenţia UE pentru Protecţia Persoanelor cu privire la Prelucrarea Automată a Datelor şi mai multe convenţii privind drepturile persoanei, în care România este parte.
Tehnologie de tip RFID
Potrivit Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), „extinderea acestei tehnologii la oameni a generat în permanenţă controverse la nivel mondial pe motiv că nu oferă garanţii pentru respectarea dreptului la viaţă privată, întrucât permite aflarea datelor personale ale deţinătorului de card electronic de identitate de către oricine are un aparat în genul cititorului de coduri de bare”. De asemenea, APADOR-CH a atras atenţia că „tehnologia folosită de cardul electronic de identitate este una de tip RFID (identificare prin radio-frecvenţă) în genul celei care permite citirea preţului unui produs după codul de bare ataşat. Cipul din cardul electronic de indentitate al fiecărei persoane are rolul codului de bare ataşat fiecărui produs. Aplicaţia uzuală a tehnologiei este identificarea animalelor şi a obiectelor”.
Buletin inutil dincolo de graniţe
În nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă, întocmită de Ministerul de Interne, se precizează că introducerea acestui tip de document este necesară pentru alinierea la standardele europene, în conformitate cu Directiva 2004/38/CE privind libera circulaţie şi rezidenţă a cetăţenilor Uniunii Europene şi a membrilor de familie ai acestora pe teritoriul statelor membre. Nicăieri în cuprinsul acestei directive nu apare însă vreo precizare legată de amprentarea cetăţenilor români sau europeni.
Aceeaşi notă de fundamentare vorbeşte despre un proiect european denumit STORK (Secure idenTity acrOss boRders linKed), care îşi propune să implementeze recunoaşterea la scară europeană a identităţii electronice. Proiectul însă a fost violent criticat de ONG-uri din toată Uniunea Europeană pentru lipsa de transparenţă şi pentru încălcarea gravă a reglementărilor privind protecţia datelor personale şi a vieţii private şi, în concluzie mai are mult până să fie transpus în practică. Mai mult decât atât, în nici una dintre ţările europene unde există acte de identitate electronice - în unele din aceste state actul de identitate este opţional - nu este obligatorie încărcarea pe card a semnăturii electronice şi cu atât mai puţin a amprentelor digitale, conform unui document al Agenţiei Europeană de Securitate pentru Reţele şi Informaţii (ENISA - European Network and Infomation Security Agency).
Documentul elaborat în ianuarie 2009 de către ENISA - pe subiectul caracteristicilor de confidenţialitate a datelor de pe diverse carduri electronice de identificare, din 10 ţări europene, afirmă clar că lipsa de coordonare între ţările membre face imposibilă interoperabilitatea sistemelor naţionale. Prin urmare, cartea electronică de identitate din România ar fi inutilă dincolo de graniţe.
Societatea civilă a protestat
Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Institutul pentru Politici Publice, Active Watch, Centrul de Jurnalism Independent, Organizaţia Accept şi multe alte organizaţii nonguvernamentale au protestat faţă de proiectul de ordonanţă privind actele de identitate biometrice.
„Obligativitatea cărţii electronice de identitate/rezidenţă şi neprevederea expresă în proiectul ordonanţei a unui drept de opţiune al persoanei între cardul «simplu» de identitate şi cel electronic constituie o restrângere nejustificată adusă dreptului la viaţă privată garantat prin art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
De asemenea, includerea datelor privind amprentele persoanei în cardul electronic de identitate/rezidenţă, în condiţiile în care există posibilitatea accesării necontrolate şi a clonării acestor carduri, constituie măsuri excesive, dispuse de autorităţile naţionale fără a exista expres o asemenea obligaţie în legislaţia europeană invocată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă. De aceea, este necesar ca amprentele să fie eliminate din datele biometrice preluate pentru eliberarea cardului electronic de identitate.
Un pericol pentru viaţa privată îl reprezintă şi numărul excesiv de mare al autorităţilor prevăzute în proiect ca având drept de acces şi prelucrare a datelor biometrice ale persoanelor. În consecinţă, numărul acestor autorităţi trebuie restrâns la minimul strict necesar şi trebuie înlăturată dispoziţia care prevede, generic, posibilitatea ca orice persoană juridică să acceseze aceste date” se menţionează într-un comunicat al APADOR-CH.
Şi IPP a reacţionat la noul proiect care prevede implementarea cărţilor de identitate biometrice. „Având în vedere că în motivarea acestui act se face referire la Directiva privind libera circulaţie şi şedere a persoanelor pe teritoriul UE, solicităm MAI să ne precizeze unde în cadrul acesteia există o prevedere care obligă România să adopte un alt model de carte de identitate. Având în vedere că MAI iterează condiţionarea accesului la spaţiul Schengen de adoptarea acestor noi carduri, solicităm reprezentanţilor Ministerului să ne prezinte măcar un document oficial care ne impune adoptarea noilor carduri drept condiţie de acces. Solicităm MAI să precizeze de ce a renunţat la procedura de a permite persoanelor care, din convingeri personale, refuză eliberarea unui act biometric să poată solicita eliberarea unui act nebiometric, la fel ca la reglementările privind paşapoartele.
Solicităm MAI să precizeze care este raportul de cost între un card de identitate fără date biometrice şi unul cu date biometrice. În final, atragem atenţia asupra faptului că jurisprudenţa CEDO interzice expres colectarea sistematică a datelor biometrice ale cetăţenilor statelor semnatare”, se menţionează într-un comunicat al IPP.
Suma pe care statul român o va cheltui pentru implementarea noilor cărţi de identitate se ridică la circa 32 de milioane de euro, sumă pe care IPP a apreciat-o similară cu cea cheltuită de MAI pentru achiziţionarea de autoturisme Logan. „Până la clarificarea tuturor acestor aspecte, IPP solicită Premierului, Guvernului şi Preşedintelui Traian Băsescu să oprească această afacere cu iz similar scandalului Loganul de 70.000 de euro”, precizează sursa citată.
Text de lege ambiguu
Pe lângă aceste proteste ale societăţii civile, nici specialiştii nu văd cu ochi buni noul proiect al ordonanţei de urgenţă care va legifera introducerea cărţilor de identitate biometrice, dar şi că sunt câteva chestiuni care fac din prezenta modificare una periculoasă pentru respectarea dreptului la viaţa privată, aşa cum este definit de Constituţia României şi de CEDO. În primul rând, spun aceştia, textul legii nu exprimă foarte clar dacă această carte de identitate biometrică va fi singurul act de identitate care va putea fi eliberat de autorităţile competente din 1 Ianuarie 2011. Apoi, este foarte important de precizat care este scopul acestei prelucrări de date personal cu caracter, aşa cum e precizat prin Convenţia 108 a Consiliului Europei.
Liana Mureşan
Ca şi paşapoartele biometrice, proiectul care prevede introducerea cărţilor de identitate electronice au iscat discuţii controversate. Institutul de Politici Publice (IPP), ca şi alte organizaţii nonguvernamentale, au solicitat Guvernului şi Preşedinţiei să stopeze implementarea buletinului biometric, cu atât mai mult cu cât şi costurile sunt enorme.
Prin introducerea noului tip cărţi de identitate, România se transformă într-o imensă casă Big Brother. Cetăţenii pot fi urmăriţi, fără să ştie, zi şi noapte, aproape oriunde s-ar afla. Printre altele, noile cărţi de identitate electronice vor conţine, pe lângă datele de identificare clasice (nume, adresă, data naşterii, CNP), fotografia în format electronic a titularului şi amprentele a două degete. Amprentarea tuturor cetăţenilor României, începând de la vârsta de 14 ani, încalcă dreptul la viaţă privată şi prezumţia de nevinovăţie, garantate de Constituţie, de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Carta ONU pentru Protecţia Copilului, Convenţia UE pentru Protecţia Persoanelor cu privire la Prelucrarea Automată a Datelor şi mai multe convenţii privind drepturile persoanei, în care România este parte.
Tehnologie de tip RFID
Potrivit Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), „extinderea acestei tehnologii la oameni a generat în permanenţă controverse la nivel mondial pe motiv că nu oferă garanţii pentru respectarea dreptului la viaţă privată, întrucât permite aflarea datelor personale ale deţinătorului de card electronic de identitate de către oricine are un aparat în genul cititorului de coduri de bare”. De asemenea, APADOR-CH a atras atenţia că „tehnologia folosită de cardul electronic de identitate este una de tip RFID (identificare prin radio-frecvenţă) în genul celei care permite citirea preţului unui produs după codul de bare ataşat. Cipul din cardul electronic de indentitate al fiecărei persoane are rolul codului de bare ataşat fiecărui produs. Aplicaţia uzuală a tehnologiei este identificarea animalelor şi a obiectelor”.
Buletin inutil dincolo de graniţe
În nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă, întocmită de Ministerul de Interne, se precizează că introducerea acestui tip de document este necesară pentru alinierea la standardele europene, în conformitate cu Directiva 2004/38/CE privind libera circulaţie şi rezidenţă a cetăţenilor Uniunii Europene şi a membrilor de familie ai acestora pe teritoriul statelor membre. Nicăieri în cuprinsul acestei directive nu apare însă vreo precizare legată de amprentarea cetăţenilor români sau europeni.
Aceeaşi notă de fundamentare vorbeşte despre un proiect european denumit STORK (Secure idenTity acrOss boRders linKed), care îşi propune să implementeze recunoaşterea la scară europeană a identităţii electronice. Proiectul însă a fost violent criticat de ONG-uri din toată Uniunea Europeană pentru lipsa de transparenţă şi pentru încălcarea gravă a reglementărilor privind protecţia datelor personale şi a vieţii private şi, în concluzie mai are mult până să fie transpus în practică. Mai mult decât atât, în nici una dintre ţările europene unde există acte de identitate electronice - în unele din aceste state actul de identitate este opţional - nu este obligatorie încărcarea pe card a semnăturii electronice şi cu atât mai puţin a amprentelor digitale, conform unui document al Agenţiei Europeană de Securitate pentru Reţele şi Informaţii (ENISA - European Network and Infomation Security Agency).
Documentul elaborat în ianuarie 2009 de către ENISA - pe subiectul caracteristicilor de confidenţialitate a datelor de pe diverse carduri electronice de identificare, din 10 ţări europene, afirmă clar că lipsa de coordonare între ţările membre face imposibilă interoperabilitatea sistemelor naţionale. Prin urmare, cartea electronică de identitate din România ar fi inutilă dincolo de graniţe.
Societatea civilă a protestat
Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Institutul pentru Politici Publice, Active Watch, Centrul de Jurnalism Independent, Organizaţia Accept şi multe alte organizaţii nonguvernamentale au protestat faţă de proiectul de ordonanţă privind actele de identitate biometrice.
„Obligativitatea cărţii electronice de identitate/rezidenţă şi neprevederea expresă în proiectul ordonanţei a unui drept de opţiune al persoanei între cardul «simplu» de identitate şi cel electronic constituie o restrângere nejustificată adusă dreptului la viaţă privată garantat prin art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
De asemenea, includerea datelor privind amprentele persoanei în cardul electronic de identitate/rezidenţă, în condiţiile în care există posibilitatea accesării necontrolate şi a clonării acestor carduri, constituie măsuri excesive, dispuse de autorităţile naţionale fără a exista expres o asemenea obligaţie în legislaţia europeană invocată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă. De aceea, este necesar ca amprentele să fie eliminate din datele biometrice preluate pentru eliberarea cardului electronic de identitate.
Un pericol pentru viaţa privată îl reprezintă şi numărul excesiv de mare al autorităţilor prevăzute în proiect ca având drept de acces şi prelucrare a datelor biometrice ale persoanelor. În consecinţă, numărul acestor autorităţi trebuie restrâns la minimul strict necesar şi trebuie înlăturată dispoziţia care prevede, generic, posibilitatea ca orice persoană juridică să acceseze aceste date” se menţionează într-un comunicat al APADOR-CH.
Şi IPP a reacţionat la noul proiect care prevede implementarea cărţilor de identitate biometrice. „Având în vedere că în motivarea acestui act se face referire la Directiva privind libera circulaţie şi şedere a persoanelor pe teritoriul UE, solicităm MAI să ne precizeze unde în cadrul acesteia există o prevedere care obligă România să adopte un alt model de carte de identitate. Având în vedere că MAI iterează condiţionarea accesului la spaţiul Schengen de adoptarea acestor noi carduri, solicităm reprezentanţilor Ministerului să ne prezinte măcar un document oficial care ne impune adoptarea noilor carduri drept condiţie de acces. Solicităm MAI să precizeze de ce a renunţat la procedura de a permite persoanelor care, din convingeri personale, refuză eliberarea unui act biometric să poată solicita eliberarea unui act nebiometric, la fel ca la reglementările privind paşapoartele.
Solicităm MAI să precizeze care este raportul de cost între un card de identitate fără date biometrice şi unul cu date biometrice. În final, atragem atenţia asupra faptului că jurisprudenţa CEDO interzice expres colectarea sistematică a datelor biometrice ale cetăţenilor statelor semnatare”, se menţionează într-un comunicat al IPP.
Suma pe care statul român o va cheltui pentru implementarea noilor cărţi de identitate se ridică la circa 32 de milioane de euro, sumă pe care IPP a apreciat-o similară cu cea cheltuită de MAI pentru achiziţionarea de autoturisme Logan. „Până la clarificarea tuturor acestor aspecte, IPP solicită Premierului, Guvernului şi Preşedintelui Traian Băsescu să oprească această afacere cu iz similar scandalului Loganul de 70.000 de euro”, precizează sursa citată.
Text de lege ambiguu
Pe lângă aceste proteste ale societăţii civile, nici specialiştii nu văd cu ochi buni noul proiect al ordonanţei de urgenţă care va legifera introducerea cărţilor de identitate biometrice, dar şi că sunt câteva chestiuni care fac din prezenta modificare una periculoasă pentru respectarea dreptului la viaţa privată, aşa cum este definit de Constituţia României şi de CEDO. În primul rând, spun aceştia, textul legii nu exprimă foarte clar dacă această carte de identitate biometrică va fi singurul act de identitate care va putea fi eliberat de autorităţile competente din 1 Ianuarie 2011. Apoi, este foarte important de precizat care este scopul acestei prelucrări de date personal cu caracter, aşa cum e precizat prin Convenţia 108 a Consiliului Europei.
Liana Mureşan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 1486 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii