Centura de Sud a Bistritei, intre Ovidiu Cretu si Anca Boagiu
Anca Boagiu a declarat, la recepţia DN 17 din Pasul Tihuţa, că susţine proiectul centurii de sud, un proiect care a aprins spiritele în multe şedinţe ale Consiliului Local Bistriţa. Cu toate acestea, ministrul Transporturilor a precizat că nu ştie dacă acest proiect va primi finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 sau prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Cu alte cuvinte, odiseea drumului de centură continuuă.
Dacă proiectul se va materializa, Centura de Sud ar urma următorul traseu: Viişoara (Groapa Sărata)- Valea Budacului (zona Zăvoaie)-Pădurea Codrişor, pe cursul apei-Valea Ghinzii-Dealul Cocoş-Unirea. De alfel, primarul Creţu vrea ca traseul centurii să fie mutat, în zona localităţii Livezile, cu 100 de metri înspre arealul Bistriţei, ceea ce ar însemna că şoseaua ocolitoare va trece doar pe domeniul public. În consecinţă, nu mai este nevoie şi de avizul Consiliului Judeţean, instiuţie pe care primarul, în baza fixurilor pe care le are, o bănuieşte de rea voinţă.
Anca Boagiu: ,, Proiectul centurii este acceptat în principiu”
Conform spuselor ,,ministresei” de la Transporturi, finalizarea studiului centurii care ar urma să ocolească municipiul Bistriţa trebuie să fie în conformitate cu standardele europene. Boagiu se arată optimistă: ,, Sperăm ca centura Bistriţei să se încadreze standardelor şi să intre la finanţare pe rezerva 2007-2013, dacă nu, atunci pe 2014-2020. În acest moment s-a ajuns la etapa în care proiectul pentru centura Bistriţei a fost acceptat de UE, dar sunt nişte standarde care trebuie aplicate, pentru că nu putem folosi discreţionar banii europeni. Dacă lucrăm la autostrăzi, atunci profilul trebuie să fie corespunzător standardului european”. Ministrul Transporturilor a mai precizat că ştie de problemele de disputele de la Bistriţa, cu privire la proiectarea centurii, dar ,, Comisia Europeană nu va accepta niciodată la finanţare o centură care are 7 km de tunel sau viaducte care nu se justifică. S-ar justifica dacă centura respectivă ar duce eventual într-o autostradă şi ar trebui să se vadă şi un munte. Suntem prudenţi la ceea ce ne propunem să facem pentru că niciodată cetăţeanul european, şi noi suntem cetăţeni europeni, nu va fi de acord ca banii lui să fie irosiţi.(…) Noi avem acum în evaluare 17 proiecte. După ce se vor evalua aceste proiecte şi vom vedea ce rezervă rămâne, pentru că se pare că vom avea economii ca urmare a licitaţiilor şi a introducerii standardelor, vom şti dacă intră acum sau în etapa următoare. Noi ce am promis ca Minister al Transporturilor este că ne vom ocupa proiect şi de introducerea lui în următorul exerciţiu financiar”
Centura de Sud a Bistriţei, un proiect controversat
Deşi toată lumea se aştepta ca actualul drum de centură să fie reabilitat, Ovidiu Creţu a venit anul trecut cu o variantă-şoc : Viişoara (Groapa Sărata)- Valea Budacului (zona Zăvoaie)-Pădurea Codrişor, pe cursul apei-Valea Ghinzii-Dealul Cocoş-Unirea. Cetăţenii care riscau să fie afectaţi de construcţia drumului de centură au depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud peste 700 de contestaţii. Consiliul Judeţean a eliberat în septembrie 2009 a eliberat un certificat de urbanism pentru „Varianta de ocolire a Bistriţei”. Tot anul trecut, în luna decembrie, proiectul Centurii de Sud a fost contestat şi în Consiliul Local Bistriţa, când 13 consilieri au votat împotriva continuării demersurilor pentru acest proiect şi optarea pentru reabilitarea actualului drum de centură al Bistriţei, de lângă zona industrială. Cu toate acestea, edilul Bistriţei, Ovidiu Teodor Creţu şi-a exprimat toată susţinerea pentru realizarea acestei centuri pe varianta sudică, fiind, în opinia sa, un beneficiu pentru Bistriţa, proiectul având o valoare de 70 de milioane de euro. Primarul a jucat tare şi a aruncat ,,mâţa moartă” în curtea Consiliului Judeţean, invocând faptul că aceasta instituţie a eliberat certificatul de urbanism pentru acest proiect, prin preşedintele Liviu Rusu. Deci primarul Creţu a vrut centură, a cunoscut faptul că cetăţenii vor fi nemulţumiţi, dar a avut un as în mânecă: certificatul de urbanism eliberat de CJ. Se adevereşte vorba românului: ,, Pe cine nu laşi să moara, nu te lasă să traiesti!” Adică, cei de la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud îţi elibereaza certificatul de urbanism pentru a-ţi face ,,pohta” cu centura, dar dacă sunt şi cetăţeni revoltaţi, dai vina tot pe cei care te-au ajutat! Că, deh, politica e mare! În 2010 Consiliul Judeţean a avertizat Primăria Bistriţa că dacă nu aprobă în Consiliu Local documentaţia cerută până la finele lui februarie va retrage certificatul de urbanism, pe motiv că realizarea centurii ar distruge zona de agrement Codrişor. Preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu, susţinea realizarea acesteia pe traseul Sărata - Monariu - Budacu de Jos - Jelna - Ghinda şi intersectarea cu DN 17, la Livezile. Ovidiu Creţu, nu a susţinut această variantă, deoarece, în opinia sa, costurile ar fi fost prea mari.
Când nu iese bine, de la Creţu citire: ,,PD-L-ul e de vină!”
Pro memoria: În 2010, Ovidiu Creţu a precizat pentru gazeta de Bistriţa, atunci când Consiliul Judeţean avertiza Primăria cu privire la posibila retragere a certificatului de urbanism: ,, Daca se va retrage proiectul de urbanism de către Consiliul Judeţean, nu se mai face centura. Dar, cine conduce în ţara asta? PD-L-ul. Ei decid!” Deci, daca iese bine, e meritul meu, dacă nu mă conformez prevederilor legale, e vina lor!
Proiectul centurii a fost votat în urma ameninţărilor CNADNR
Consiliul Local Bistriţa şi-a dat acordul privind realizarea centurii de sud a municipiului doar după ce Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a ameninţat cu retragerea investiţiei:,, fondurile alocate de Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională vor fi retrase, urmând ca în cazul în care se va dori finanţarea Variantei de Ocolire Bistriţa, o solicitare din partea autorităţilor locale să fie făcută într-un program ulterior de finanţare”. Astfel, ,,strânşi cu uşa”, consilierii au votat proiectul , în cadrul sedinţei extraordinare din luna septembrie, cu 12 voturi ,,pentru” , spre mulţumirea edilului. Consilierii PD-L nu au susţinut realizarea şoselei de centură, argumentând că variantele propuse pentru ocolirea municipiului nu sunt viabile. În plus, susţin aceştia, prin finanţarea proiectului în cauză nu se va realiza cu adevărat o şosea de centură a Bistriţei. Au existat 3 posibile variante pentru un drum de centură al Bistriţei: varianta 1 - actuala şosea de centură care ar putea fi prelungită şi reabilitată cu 65 milioane de euro; varianta 2 Sud, DN 17 Viişoara - Codrişor - malul Râului Bistriţa - Jelna - Ghinda - Livezile şi care ar costa 174 milioane de euro; varianta 3 Sud - de 250 milioane de euro, care ar trece pe la Sărata - Monariu - Budac - Livezile.
Varianta aleasă de proiectant şi care a trecut într-un final prin Consiliul Local Bistriţa este cea a centurii 2 Sud, care s-a lovit de la început de o opoziţie puternică atât din partea cetăţenilor din zonă, dar şi din partea consilierilor PNL şi PDL, ultimii invocând costul prea mare pentru o variantă apreciată a fi de compromis (174 milioane de euro, din care 23,4 milioane de euro reprezintă depăgubirile pentru exproprieri, ceea ce înseamnă un cost de 15 milioane de euro pe kilometru), în condiţiile în care terenul cu risc de alunecări din zona Codrişor ar implica traversări supraterane şi lucrări serioase de consolidare.
Raimond Petruţ
Dacă proiectul se va materializa, Centura de Sud ar urma următorul traseu: Viişoara (Groapa Sărata)- Valea Budacului (zona Zăvoaie)-Pădurea Codrişor, pe cursul apei-Valea Ghinzii-Dealul Cocoş-Unirea. De alfel, primarul Creţu vrea ca traseul centurii să fie mutat, în zona localităţii Livezile, cu 100 de metri înspre arealul Bistriţei, ceea ce ar însemna că şoseaua ocolitoare va trece doar pe domeniul public. În consecinţă, nu mai este nevoie şi de avizul Consiliului Judeţean, instiuţie pe care primarul, în baza fixurilor pe care le are, o bănuieşte de rea voinţă.
Anca Boagiu: ,, Proiectul centurii este acceptat în principiu”
Conform spuselor ,,ministresei” de la Transporturi, finalizarea studiului centurii care ar urma să ocolească municipiul Bistriţa trebuie să fie în conformitate cu standardele europene. Boagiu se arată optimistă: ,, Sperăm ca centura Bistriţei să se încadreze standardelor şi să intre la finanţare pe rezerva 2007-2013, dacă nu, atunci pe 2014-2020. În acest moment s-a ajuns la etapa în care proiectul pentru centura Bistriţei a fost acceptat de UE, dar sunt nişte standarde care trebuie aplicate, pentru că nu putem folosi discreţionar banii europeni. Dacă lucrăm la autostrăzi, atunci profilul trebuie să fie corespunzător standardului european”. Ministrul Transporturilor a mai precizat că ştie de problemele de disputele de la Bistriţa, cu privire la proiectarea centurii, dar ,, Comisia Europeană nu va accepta niciodată la finanţare o centură care are 7 km de tunel sau viaducte care nu se justifică. S-ar justifica dacă centura respectivă ar duce eventual într-o autostradă şi ar trebui să se vadă şi un munte. Suntem prudenţi la ceea ce ne propunem să facem pentru că niciodată cetăţeanul european, şi noi suntem cetăţeni europeni, nu va fi de acord ca banii lui să fie irosiţi.(…) Noi avem acum în evaluare 17 proiecte. După ce se vor evalua aceste proiecte şi vom vedea ce rezervă rămâne, pentru că se pare că vom avea economii ca urmare a licitaţiilor şi a introducerii standardelor, vom şti dacă intră acum sau în etapa următoare. Noi ce am promis ca Minister al Transporturilor este că ne vom ocupa proiect şi de introducerea lui în următorul exerciţiu financiar”
Centura de Sud a Bistriţei, un proiect controversat
Deşi toată lumea se aştepta ca actualul drum de centură să fie reabilitat, Ovidiu Creţu a venit anul trecut cu o variantă-şoc : Viişoara (Groapa Sărata)- Valea Budacului (zona Zăvoaie)-Pădurea Codrişor, pe cursul apei-Valea Ghinzii-Dealul Cocoş-Unirea. Cetăţenii care riscau să fie afectaţi de construcţia drumului de centură au depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud peste 700 de contestaţii. Consiliul Judeţean a eliberat în septembrie 2009 a eliberat un certificat de urbanism pentru „Varianta de ocolire a Bistriţei”. Tot anul trecut, în luna decembrie, proiectul Centurii de Sud a fost contestat şi în Consiliul Local Bistriţa, când 13 consilieri au votat împotriva continuării demersurilor pentru acest proiect şi optarea pentru reabilitarea actualului drum de centură al Bistriţei, de lângă zona industrială. Cu toate acestea, edilul Bistriţei, Ovidiu Teodor Creţu şi-a exprimat toată susţinerea pentru realizarea acestei centuri pe varianta sudică, fiind, în opinia sa, un beneficiu pentru Bistriţa, proiectul având o valoare de 70 de milioane de euro. Primarul a jucat tare şi a aruncat ,,mâţa moartă” în curtea Consiliului Judeţean, invocând faptul că aceasta instituţie a eliberat certificatul de urbanism pentru acest proiect, prin preşedintele Liviu Rusu. Deci primarul Creţu a vrut centură, a cunoscut faptul că cetăţenii vor fi nemulţumiţi, dar a avut un as în mânecă: certificatul de urbanism eliberat de CJ. Se adevereşte vorba românului: ,, Pe cine nu laşi să moara, nu te lasă să traiesti!” Adică, cei de la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud îţi elibereaza certificatul de urbanism pentru a-ţi face ,,pohta” cu centura, dar dacă sunt şi cetăţeni revoltaţi, dai vina tot pe cei care te-au ajutat! Că, deh, politica e mare! În 2010 Consiliul Judeţean a avertizat Primăria Bistriţa că dacă nu aprobă în Consiliu Local documentaţia cerută până la finele lui februarie va retrage certificatul de urbanism, pe motiv că realizarea centurii ar distruge zona de agrement Codrişor. Preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu, susţinea realizarea acesteia pe traseul Sărata - Monariu - Budacu de Jos - Jelna - Ghinda şi intersectarea cu DN 17, la Livezile. Ovidiu Creţu, nu a susţinut această variantă, deoarece, în opinia sa, costurile ar fi fost prea mari.
Când nu iese bine, de la Creţu citire: ,,PD-L-ul e de vină!”
Pro memoria: În 2010, Ovidiu Creţu a precizat pentru gazeta de Bistriţa, atunci când Consiliul Judeţean avertiza Primăria cu privire la posibila retragere a certificatului de urbanism: ,, Daca se va retrage proiectul de urbanism de către Consiliul Judeţean, nu se mai face centura. Dar, cine conduce în ţara asta? PD-L-ul. Ei decid!” Deci, daca iese bine, e meritul meu, dacă nu mă conformez prevederilor legale, e vina lor!
Proiectul centurii a fost votat în urma ameninţărilor CNADNR
Consiliul Local Bistriţa şi-a dat acordul privind realizarea centurii de sud a municipiului doar după ce Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a ameninţat cu retragerea investiţiei:,, fondurile alocate de Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională vor fi retrase, urmând ca în cazul în care se va dori finanţarea Variantei de Ocolire Bistriţa, o solicitare din partea autorităţilor locale să fie făcută într-un program ulterior de finanţare”. Astfel, ,,strânşi cu uşa”, consilierii au votat proiectul , în cadrul sedinţei extraordinare din luna septembrie, cu 12 voturi ,,pentru” , spre mulţumirea edilului. Consilierii PD-L nu au susţinut realizarea şoselei de centură, argumentând că variantele propuse pentru ocolirea municipiului nu sunt viabile. În plus, susţin aceştia, prin finanţarea proiectului în cauză nu se va realiza cu adevărat o şosea de centură a Bistriţei. Au existat 3 posibile variante pentru un drum de centură al Bistriţei: varianta 1 - actuala şosea de centură care ar putea fi prelungită şi reabilitată cu 65 milioane de euro; varianta 2 Sud, DN 17 Viişoara - Codrişor - malul Râului Bistriţa - Jelna - Ghinda - Livezile şi care ar costa 174 milioane de euro; varianta 3 Sud - de 250 milioane de euro, care ar trece pe la Sărata - Monariu - Budac - Livezile.
Varianta aleasă de proiectant şi care a trecut într-un final prin Consiliul Local Bistriţa este cea a centurii 2 Sud, care s-a lovit de la început de o opoziţie puternică atât din partea cetăţenilor din zonă, dar şi din partea consilierilor PNL şi PDL, ultimii invocând costul prea mare pentru o variantă apreciată a fi de compromis (174 milioane de euro, din care 23,4 milioane de euro reprezintă depăgubirile pentru exproprieri, ceea ce înseamnă un cost de 15 milioane de euro pe kilometru), în condiţiile în care terenul cu risc de alunecări din zona Codrişor ar implica traversări supraterane şi lucrări serioase de consolidare.
Raimond Petruţ
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Bistrita-Nasaud are cea mai mica suprafata construita din tara publicat în data de 29-09-2011
- Prefectii, datori la banci! Cristian Florian, printre imprumutati publicat în data de 06-10-2011
- In BN, numarul infractiunilor s-a triplat in ultimii 20 de ani publicat în data de 06-10-2011
- Trei bistriteni in Top 500 miliardari din Romania publicat în data de 20-10-2011
- Primariile bistritene au primit fonduri de la Guvern! publicat în data de 21-10-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 1147 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii