Drumul vinului, rămas în paragină
Drumul vinului a fost gândit ca proiect de modernizare a infrastructurii din judeţele Alba şi Mureş, care leagă podgoriile de la Jidvei cu cele de pe Târnave. Din păcate, banii au fost risipiţi pe lucrări de proastă calitate, ale căror defecţiuni nu au fost reparate, deşi autorităţile locale un insistat în mod repetat la minister. Firma portugheză care a câştigat licitaţia a refuzat să efectueze lucrări suplimentare, care vor fi acum plătite de la bugetul de stat.
Un proiect finanţat de fonduri europene pentru promovarea turismului culinar în judeţele Mureş şi Alba a ramas in paragina după ce „drumul vinului” a rămas în paragină. 9,5 milioane de euro au fost investiţi într-o şosea de 40 de kilometri, arată Active Watch.
Proiectul a fost finanţat din Programul Phare 2004-2006 de Coeziune Economică şi Socială şi de Ministerul Dezvoltării şi Turismului. Ideea principală a proiectului consta într-o investiţie de reabilitare a şoselei care face legătura dintre podgoriile de la Jidvei şi Cetatea de Baltă cu cele din zona Târnavelor, trecând prin judeţele Alba şi Mureş.
Întârzieri şi alunecări de teren
Licitaţia pentru asfaltarea şoselei şi refacerea infrastructurii aferente a fost organizată în 2006 de către Ministerul Dezvoltării şi Turismului, fiind înscrise în competiţie 10 firme. Căştigătorul, firma care a oferit cel mai mic preţ, a fost consorţiul portughez JV Monte Adriano-Engenharia e Construcao SA-Sociedade de Construcoes Soares da Costa.
Mai mult de jumătate din cei 9,6 milioane de euro, cât era valoarea contractului, erau bani europeni, încă 1,65 de milioane de euro au venit de la minister, suma fiind completată de contribuţia Consiliilor Judeţene din Alba şi Mureş.
Pentru realizarea lucrărilor portughezii au folosit muncitori necalificăţi, iar lucrările şi-au depăşit termenele. Aceştia aveau la dispoziţie 18 luni pentru a repara drumul şi încă un an pentru remedierea eventualelor deficienţe. Consiliile Judeţene au înaintat în mod repetat plângeri legate de aceste probleme, precum şi de faptul că firma portugheză nu avea utilajele şi materialele necesare finalizării lucrării. Consorţiul portughez a reuşit însă să obţină prelungirea termenului de execuţie a lucrărilor. “Iniţial, durata proiectului a fost de 540 de zile, aceasta fiind ulterior prelungită – prin acte adiţionale la contractul de lucrări – la 920 de zile”, a comunicat Ministerului Dezvoltării şi Turismului, citat de Active Watch.
După plecarea constructorului portughez, autorităţile locale au constatat o serie de probleme legate de execuţia lucrării. În localitatea Adamus din judeţul Mureş şoseaua avea un singur sens, pentru că celălalt s-a pierdut în urma unor alunecări de teren. În localitatea Corneşti a apărut o crăpătură pe mijlocul şoselei, iar partea stângă a drumului s-a tasat. Prin urmare, Consiliul Judeţean Mureş şi cel din Alba au refuzat să semneze procesul verbal de recepţie a lucrării, din cauza multiplelor deficienţe tehnice constatate în urma verificărilor. Reprezentanţii ministerelor le-au recomandat să semneze actele în discuţie pentru a nu pierde fondurile europene. Pe 29 sepetembrie 2009, preşedinţii de consilii judeţene au semnat procesul verbal de recepţie a lucrărilor.
Bani în plus pentru defecţiuni
Pentru remedierea defecţiunilor, portughezii au cerut bani în plus, deşi drumul avea o garanţie de un an, care mai avea puţin până să expire. După mai multe adrese trimise Ministerului Dezvoltării şi Turismului, consiliile judeţene au aflat că Guvernul va aloca bani în plus pentru a remedia problemele de execuţie. Ministerul a angajat o altă firmă de proiectare care să repare defecţiunile, deşi drumul mai are puţin şi devine impracticabil din cauza alunecărilor de teren.
Vânzările de vin din zonă nu au crescut, dar, potrivit lui Ioan Buia, directorul general Jidvei, citat de reporterul Active Watch, “de când şoseaua a fost făcută este o altă gândire la cei care vin şi pleacă din aceste părţi, în sensul pozitiv că mai pot veni şi încă o dată pentru că sunt create condiţii pozitive pentru acest lucru. Este creat mediul pentru ca oamenii să revină”.
Preşedinta Consiliului Judeţean Mureş, Emoke Lokodi, a declarat pentru aceeaşi sursă că fără investiţii ale autorităţilor locale în turism nu se poate creşte fluxul vizitatorilor, mai ales că judeţul Mureş nu oferă foarte multe locuri de atracţie. “Cert este că acel drum trebuia să lege cele două judeţe ca să se crească zona viticolă şi siguranţa circulaţiei, însă după mine între Alba şi Târnăveni mai trebuie făcute de către autorităţile locale nişte investiţii în turism. Anul acesta să vorbesc despre o creştere a turismului când la nivel naţional nu exista creştere ar fi aberant”, a arătat aceasta.
Portughezii au mai fost implicaţi în câteva proiecte pe fonduri europene. Aceştia au lucrat la centura ocolitoare a oraşului Lugoj, care a înregistrat de asemenea întârzieri ale execuţiei. Au licitatşi la autostrada Comarnic-Braşov sau la centura ocolitoare din Adunaţii Copăceni.
Ancheta a fost realizată în cadrul proiectului Transparenţa fondurilor europene în România 2010, derulat de ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei şi finanţat de Uniunea Europeană prin programul privind consolidarea sprijinului societăţii civile în
lupta împotriva corupţiei.
Diana Gabor
Un proiect finanţat de fonduri europene pentru promovarea turismului culinar în judeţele Mureş şi Alba a ramas in paragina după ce „drumul vinului” a rămas în paragină. 9,5 milioane de euro au fost investiţi într-o şosea de 40 de kilometri, arată Active Watch.
Proiectul a fost finanţat din Programul Phare 2004-2006 de Coeziune Economică şi Socială şi de Ministerul Dezvoltării şi Turismului. Ideea principală a proiectului consta într-o investiţie de reabilitare a şoselei care face legătura dintre podgoriile de la Jidvei şi Cetatea de Baltă cu cele din zona Târnavelor, trecând prin judeţele Alba şi Mureş.
Întârzieri şi alunecări de teren
Licitaţia pentru asfaltarea şoselei şi refacerea infrastructurii aferente a fost organizată în 2006 de către Ministerul Dezvoltării şi Turismului, fiind înscrise în competiţie 10 firme. Căştigătorul, firma care a oferit cel mai mic preţ, a fost consorţiul portughez JV Monte Adriano-Engenharia e Construcao SA-Sociedade de Construcoes Soares da Costa.
Mai mult de jumătate din cei 9,6 milioane de euro, cât era valoarea contractului, erau bani europeni, încă 1,65 de milioane de euro au venit de la minister, suma fiind completată de contribuţia Consiliilor Judeţene din Alba şi Mureş.
Pentru realizarea lucrărilor portughezii au folosit muncitori necalificăţi, iar lucrările şi-au depăşit termenele. Aceştia aveau la dispoziţie 18 luni pentru a repara drumul şi încă un an pentru remedierea eventualelor deficienţe. Consiliile Judeţene au înaintat în mod repetat plângeri legate de aceste probleme, precum şi de faptul că firma portugheză nu avea utilajele şi materialele necesare finalizării lucrării. Consorţiul portughez a reuşit însă să obţină prelungirea termenului de execuţie a lucrărilor. “Iniţial, durata proiectului a fost de 540 de zile, aceasta fiind ulterior prelungită – prin acte adiţionale la contractul de lucrări – la 920 de zile”, a comunicat Ministerului Dezvoltării şi Turismului, citat de Active Watch.
După plecarea constructorului portughez, autorităţile locale au constatat o serie de probleme legate de execuţia lucrării. În localitatea Adamus din judeţul Mureş şoseaua avea un singur sens, pentru că celălalt s-a pierdut în urma unor alunecări de teren. În localitatea Corneşti a apărut o crăpătură pe mijlocul şoselei, iar partea stângă a drumului s-a tasat. Prin urmare, Consiliul Judeţean Mureş şi cel din Alba au refuzat să semneze procesul verbal de recepţie a lucrării, din cauza multiplelor deficienţe tehnice constatate în urma verificărilor. Reprezentanţii ministerelor le-au recomandat să semneze actele în discuţie pentru a nu pierde fondurile europene. Pe 29 sepetembrie 2009, preşedinţii de consilii judeţene au semnat procesul verbal de recepţie a lucrărilor.
Bani în plus pentru defecţiuni
Pentru remedierea defecţiunilor, portughezii au cerut bani în plus, deşi drumul avea o garanţie de un an, care mai avea puţin până să expire. După mai multe adrese trimise Ministerului Dezvoltării şi Turismului, consiliile judeţene au aflat că Guvernul va aloca bani în plus pentru a remedia problemele de execuţie. Ministerul a angajat o altă firmă de proiectare care să repare defecţiunile, deşi drumul mai are puţin şi devine impracticabil din cauza alunecărilor de teren.
Vânzările de vin din zonă nu au crescut, dar, potrivit lui Ioan Buia, directorul general Jidvei, citat de reporterul Active Watch, “de când şoseaua a fost făcută este o altă gândire la cei care vin şi pleacă din aceste părţi, în sensul pozitiv că mai pot veni şi încă o dată pentru că sunt create condiţii pozitive pentru acest lucru. Este creat mediul pentru ca oamenii să revină”.
Preşedinta Consiliului Judeţean Mureş, Emoke Lokodi, a declarat pentru aceeaşi sursă că fără investiţii ale autorităţilor locale în turism nu se poate creşte fluxul vizitatorilor, mai ales că judeţul Mureş nu oferă foarte multe locuri de atracţie. “Cert este că acel drum trebuia să lege cele două judeţe ca să se crească zona viticolă şi siguranţa circulaţiei, însă după mine între Alba şi Târnăveni mai trebuie făcute de către autorităţile locale nişte investiţii în turism. Anul acesta să vorbesc despre o creştere a turismului când la nivel naţional nu exista creştere ar fi aberant”, a arătat aceasta.
Portughezii au mai fost implicaţi în câteva proiecte pe fonduri europene. Aceştia au lucrat la centura ocolitoare a oraşului Lugoj, care a înregistrat de asemenea întârzieri ale execuţiei. Au licitatşi la autostrada Comarnic-Braşov sau la centura ocolitoare din Adunaţii Copăceni.
Ancheta a fost realizată în cadrul proiectului Transparenţa fondurilor europene în România 2010, derulat de ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei şi finanţat de Uniunea Europeană prin programul privind consolidarea sprijinului societăţii civile în
lupta împotriva corupţiei.
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 436 ori
Înapoi
Reportaje video
Cel mai prost profesor din Bistrita
Deputaţii europeni dezbat reacția la criza refugiaților mediteraneeni
First Orbit , filmul care il celebreaza pe Gagari
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.