Hu Jintao va lua pulsul lui Obama
Mai sunt temeri ale comunităţii asiatice vizând intenţiile Statelor Unite în această zonă? Este necesară ajustarea politicii actualei administraţii americane privind China? Cum vede Beijingul menţinerea păcii în Peninsula Coreea?
Iată trei dintre întrebările la care secretarul apărării al S.U.A., Robert Gates, va căuta răspunsuri pe timpul prezenţei sale în capitala chineză, între 9 şi 12 ianuarie a.c., ca răspuns la invitaţia omologului său, generalul Liang Guanglie.
Un demers diplomatic util, din perspectiva vizitei preşedintelui Hu Jintao, peste Ocean, unde va fi primit, la Casa Albă, pe 19 ianuarie.
Stephen Bosworth, trimisul american în Republica Populară Democrată Coreeană, a declarat, la 4 ianuarie a.c., după aterizarea pe aeroportul din Seul, că speră ca negocierile asupra programului nuclear al Phenianului să înceapă curând.
Vizita lui Hu Jintao este una pragmatică. Dincolo de opiniile divergente, în chestiunea coreeană, există tema cooperării economice bilaterale. La Beijing s-a anunţat că şeful statului va fi însoţit, peste Ocean, de o delegaţie mare de oameni de afaceri şi s-au confirmat noi acorduri comerciale în valoare totală de 10 miliarde de dolari.
Show of force
Inevitabil, Barack Obama va fi presat, anul acesta, de perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2012. Ca să iasă din actualul „con de umbră” va recurge la formula clasică – show of foce/demonstraţie de forţă.
Iată trei dintre întrebările la care secretarul apărării al S.U.A., Robert Gates, va căuta răspunsuri pe timpul prezenţei sale în capitala chineză, între 9 şi 12 ianuarie a.c., ca răspuns la invitaţia omologului său, generalul Liang Guanglie.
Un demers diplomatic util, din perspectiva vizitei preşedintelui Hu Jintao, peste Ocean, unde va fi primit, la Casa Albă, pe 19 ianuarie.
Încercuirea Eurasiei
Acest subtitlu este concluzia unui studiu publicat de Centrul pentru Cercetare şi Globalizare, din Canada.
Autorul său, Mahdi Darius Nazemroaya consideră că Europa Occidentală formează – prin comunităţile NATO şi UE – un prim cap de pod al Americii în Eurasia.
De altfel, Zbigniew Brzezinski, ex-consilier pe probleme de securitate al preşedintelui Jimmy Carter, afirma că menţionatele comunităţi constituie “ cea mai importantă relaţie a Americii la nivel mondial. Acesta este punctul de plecare pentru implicarea pe plan global a SUA, care îi permite să joace rolul decisiv, de arbitru în Eurasia - arena centrală a puterii în lume - şi creează o coaliţie ce este dominantă la nivel internaţional, în toate dimensiunile-cheie, de putere şi influenţă”.
Alte capete de pod americane? Sunt: 1.Japonia şi Coreea de Sud; 2.Peninsula Arabică; 3. forţele militare ale SUA şi ale aliaţilor săi, dislocate în Irak şi Afganistan.
Aşa se explică extinderea scutului antirachetă american, de la un proiect al SUA, la unul asumat de NATO. Globalizarea Alianţei Nord-Atlantice este considerată, în Asia, ca parte a acestui proces. Încă din 1990 exista intenţia Pentagonului, ca NATO să adopte amintitul proiect, lucru reuşit în 2010.
Scutul antirachetă este perceput ca o triadă de sisteme, ce încercuieşte practic Eurasia, prin bazele de lansare proiectate a fi în Europa, Orientul Mijlociu şi Asia de Est.
Scutul european vizează în primul rând Rusia, în timp ce acela din Asia de Est este destinat Chinei, sub pretextul apărării împotriva Coreei de Nord. Partea din Orientul Mijlociu a proiectului este localizată în Israel şi în Golful Persic, găzduit de ţări ca Arabia Saudită, ţintele fiind Iranul şi Siria. Scutul antirachetă ce va fi instalat în Turcia va viza aceleaşi ţări.
Şi Australia participă, alături de Statele Unite şi Japonia, la scutul vizând Asia. Există şi un demers pentru instalarea de baze similare în India. Ceea ce înseamnă că Eurasia va fi înconjurată de sistemele antirachetă, coordonate de SUA.
În replică, Rusia colaborează cu aliaţii săi, în Kazahstan, Belarus şi China, pentru apărarea comună antirachetă. Iar Beijingul a dezvoltat un sistem de rachete ce pot distruge sateliţii SUA şi ai NATO – elemente constitutive ale militarizării spaţiului atmosferic.
Miza coreeană
Stephen Bosworth, trimisul american în Republica Populară Democrată Coreeană, a declarat, la 4 ianuarie a.c., după aterizarea pe aeroportul din Seul, că speră ca negocierile asupra programului nuclear al Phenianului să înceapă curând.
Pe timpul misiunii sale de două zile la Seul, ca parte a unui turneu asiatic, în care va mai poposi în China şi Japonia, el se va întâlni cu negociatorul-şef al Coreei de Sud, Wi Sung- lac, şi cu ministrul de externe Kim Sung-Hwan.
Periplul lui Bosworth vizează pregătirea întâlnirii dintre preşedinţii Barack Obama şi Hu Jintao, la Washington D.C., din această lună, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de externe de la Seul.
Activităţile diplomatice s-au intensificat, menţionează „Cotidianul Poporului”, din Beijing, după ce la Phenian s-a anunţat că negocierile purtate anterior sunt considerate fără viitor şi s-a confirmat că este dezvoltată o nouă instalaţie de îmbogăţire a uraniului.
Ultima rundă de discuţii, în formatul extins, cu participarea diplomaţilor americani şi chinezi, a avut loc la Beijing, în decembrie 2008.
Tensiunea din Peninsula Coreeană este una dintre mizele aşteptatului dialog dintre Hu Jintao şi Barack Obama. Nimeni nefiind naiv, ca să creadă că exerciţiile militare sud-coreene, menite să intimideze Coreea de nord, s-au desfăşurat fără acordul Casei Albe, iar operaţiunea psihologică a Phenianului, de descurajare a inamicului, prin anunţarea testării apropiate a unui dispozitiv nuclear, nu a avut girul Beijingului.
10.000.000.000 $
Vizita lui Hu Jintao este una pragmatică. Dincolo de opiniile divergente, în chestiunea coreeană, există tema cooperării economice bilaterale. La Beijing s-a anunţat că şeful statului va fi însoţit, peste Ocean, de o delegaţie mare de oameni de afaceri şi s-au confirmat noi acorduri comerciale în valoare totală de 10 miliarde de dolari.
Dar, chiar dacă între companiile chineze şi americane s-au încheiat o serie de contracte importante în 2010, şi cele două guverne s-au angajat să coopereze în privinţa soluţionării amiabile a disputelor apărute, persistă neînţelegeri majore între Beijing şi Washington D.C..
Subevaluarea yuanului fiind a doua temă majoră a discuţiilor dintre preşedinţii american şi chinez. Deşi Beijingul a permis, cum i s-a cerut imperativ, aprecierea monedei sale cu aproape 3 la sută, Statele Unite vor solicita mai mult. Yuanul fiind o preocupare de prim rang, dar există şi altele.
Sub presiunea şomajului din America, Obama nu va ezita să abordeze, cu omologul chinez, politicile protecţioniste ale Beijingului, care subminează exporturile americane, pe piaţa Chinei, şi determină, prin produsele ieftine importante de americani, falimentul unor companii din SUA.
Show of force
Inevitabil, Barack Obama va fi presat, anul acesta, de perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2012. Ca să iasă din actualul „con de umbră” va recurge la formula clasică – show of foce/demonstraţie de forţă.
Fie aceasta una militară – vizând Iranul. Fie una economică, ţintind China.
Prima ar putea fi contracarată, preventiv, de ayatollahul Seyed Ali Hoseyni Khāmene’i, prin plauzibila debarcare, de la putere, a preşedintelui Ahmadinejad.
A doua nu. Republicanii, care deţin acum o poziţie forte în Congresul SUA, au un proiect de lege ce ar obliga administraţia americană să răspundă subevaluării monedei naţionale a Chinei cu măsuri economice dure.
O perspectivă ce nu surâde nici lui Hu Jintao şi nici lui Barack Obama.
Ion Petrescu
ion.petrescu@ziuaveche.ro
ion.petrescu@ziuaveche.ro
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 423 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii