Defensiva Japoniei in urmatorul deceniu
Website-ul nord-coreean „Uriminzokkiri” a criticat, zilele trecute, Coreea de Sud pentru demersurile acesteia de a întări cooperarea militară bilaterală cu Japonia, pe care a calificat-o drept o tentativă periculoasă de a pregăti invadarea republicii conduse de Kim Jong-Il.
Cele trei ameninţări
Ion Petrescu
Acuzaţia a fost lansată la numai 48 de ore după ce emisarii oficiali japonezi au convenit, cu cei de la Seul, să demareze consultări privind acordul de a face schimb de informaţii militare – vizând redislocările de trupe, exerciţiile de tragere şi aplicaţiile efectuate de armatele chineză şi nord-coreeană -, precum şi acela care va permite furnizarea de combustibil, alimente şi alte materiale necesare unităţilor japoneze şi sud-coreene.
Aceste posibile înţelegeri vor constitui cadrul primei cooperări militare oficializate după ce s-a încheiat ocupaţia militară japoneză a peninsulei Coreea, în 1945.
„Uriminzokkiri” concluzionează că ambele acorduri vor ajuta SUA şi pe aliaţii săi să atace statul coreean comunist. Dar, oficialii americani şi sud-coreeni au declarat, în repetate rânduri, că nu intenţionează să invadeze Coreea de Nord.
Cele trei ameninţări
Şi totuşi, pe ce se bazează temerile Phenianului? În primul rând pe prevederile Programului Naţional de Apărare/P.N.A. a Japoniei pe următorii zece ani care indică, de o manieră clară, că, pentru Tokyo, China şi Coreea de Nord constituie o ameninţare mai mare decât Rusia.
Este ideea de bază a remodelării apărării nipone, ca urmare a schimbării raporturilor de forţe militare în Asia.
Japonia a privit cu nelinişte creşterea puterii militare chineze, îndeosebi a activităţii intensificate pe mare, în jurul insulelor din sudul teritoriului naţional.
Aceste acţiuni, plus lipsa de transparenţă a Beijingului în probleme militare au devenit, conform P.N.A., un subiect de îngrijorare pentru regiune şi comunitatea internaţională.
Efectul? Tokyo a decis redislocarea unităţilor proprii de blindate din nordul ţării - unde erau desfăşurate împotriva ameninţării anterioare, o posibilă invazie a trupelor sovietice - şi în sud, acolo unde forţa militară a Chinei nu poate fi deloc subestimată.
Esenţa transformării forţelor de autoapărare este trecerea de la unităţile convenţionale, greu dislocabile, la subunităţi mai flexibile, numărul de tancuri şi de piese de artilerie urmând a fi redus, în timp ce flota de submarine militare va fi extinsă.
“Expansiunea militară chineză nu este numai pe mare, în aer, sau pe sol, ci influenţează, în mod direct, şi comunicarea niponă, pe mare, cu Orientul Mijlociu” a declarat, la BBC, Toshiyuki Shikata, general în rezervă şi fost comandant al corpului de armată din nordul Japoniei, acum profesor la Universitatea “Teikyo”.
Acum, atenţia autorităţilor japoneze se focalizează pe întărirea marinei. Asta ca urmare a preocupării, oficial recunoscută, privind creşterea forţei militare navale chineze, inclusiv a capacităţii acesteia de a utiliza eficient rachetele.
O a doua ameninţare pentru Japonia este Coreea de Nord, care a tras mai multe rachete în ultimii ani, inclusiv cele care au completat loviturile de artilerie executate asupra unei insule controlate de Coreea de Sud.
Programul nuclear al Phenianului este considerat la Tokyo un factor de destabilizare a securităţii Japoniei şi regiunii limitrofe.
Acesta este motivul pentru care guvernul nipon va creşte numărul de baterii de rachete de interceptare „Patriot”, implementat în întreaga ţară.
Iar numărul de nave de război, echipate cu sistemul „Aegis”, de apărare împotriva rachetelor balistice, va creşte de la patru la şase.
Forţele de apărare japoneze nu au însă voie să se angajeze în operaţiuni militare ofensive conform prevederilor Constituţiei adoptate după încheierea celui de al Doilea Război Mondial.
Creşterea puterii militare chineze şi caracterul imprevizibil al regimului comunist nord-coreean determină Japonia să întărească, în actualele condiţii, alianţa cu Statele Unite.
Raport de forţe
Japonia a decis schimbări radicale ale politicii sale de apărare naţională, întărind forţele din sudul ţării, ca răspuns la creşterea evidentă a forţei militare a Chinei, devenită un factor de îngrijorare la nivel mondial.
La Tokyo s-au luat şi măsuri de întărire a sistemului de apărare antirachetă, ca urmare a continuării programului nuclear al Phenianului.
Surâsuri amare au produs jurnaliştilor niponi afirmaţiile diplomaţiei chineze, conform cărora armata Chinei este o forţă pentru pace şi dezvoltare în Asia, nu ameninţă pe nimeni şi, prin urmare, nicio ţară nu are dreptul să facă comentarii iresponsabile asupra dezvoltării statului chinez.
Principalele măsuri de reorganizare a armatei japoneze? Iată primele cinci, cele mai importante:
1. Majoritatea trupelor terestre au fost mutate de la nord la sud, în apropiere de graniţa maritimă cu China;
2. Mai multe rachete „Patriot” au fost amplasate pentru a contracara posibile atacuri nord-coreene;
3. Bugetul de apărare pentru următorii cinci ani a fost stabilit la 280 miliarde de dolari;
4. Numărul de submarine militare va creşte de la 16 la 22, iar acela de tancuri va fi redus de la 600 la 400;
5. Creşterea forţei militare a Chinei rămâne un motiv de îngrijorare, iar alianţa SUA-Japonia este considerată indispensabilă asigurării securităţii teritoriului naţional.
Raportul de forţe dintre Japonia şi China arată, în momentul de faţă, astfel:
18 la 9 – la capitolul numărul de submarine gata de luptă;
41 la 27 – în privinţa distrugătoarelor avute la dispoziţie;
310 la 1.320 – avioane de vânătoare;
876 la 9.840 – tancuri;
237.000 la 2.255.000 – militari în forţele armate proprii.
La ultimul aliniat se impune o completare. Statele Unite au acum 50.000 de militari dislocaţi în Japonia.
Memoria colectivă
Totuşi, Phenianul uită, intenţionat, că în Programul Naţional de Apărare al Japoniei pe următorii zece ani Tokyo se angajează să promoveze încrederea şi cooperarea cu China şi Rusia, concomitent cu dezvoltarea colaborării cu NATO şi Uniunea Europeană.
În plus, articolul 9 din Constituţia niponă interzice utilizarea forţei militare pentru soluţionarea disputelor internaţionale.
Însă, este adevărat că, aşa cum în Europa nu poate fi uitată agresiunea armatei naziste în ultima conflagraţie mondială nici în Asia nu poate fi şters din memoria colectivă regimul de ocupaţie al armatei imperiale nipone.
Ion Petrescu
ion.petrescu@ziuaveche.ro
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 372 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.