“Cerem recunoasterea statutului de minoritate romaneasca pentru aromani, vlahi, istroromani si meglenoromani!”
Discurs istoric al presedintelui Traian Basescu in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei
In cadrul alocutiunii Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, de joi, 27 ianuarie, pentru prima data dupa 1945, Romania pune problema recunoasterii aromanilor, vlahilor, istroromanilor si meglenoromanilor ca minoritati romanesti in fata unui for european.
Va prezentam pasaje din alocutiunea sustinuta de Presedintele Romaniei, subliniind paragrafele de interes pentru romanii de pretutindeni:
Anul 2010 a fost, din aceasta perspectiva, unul incurajator, in ciuda problemelor persistente care tin de trafic, frauda sau nerespectarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Consiliul European a acordat Muntenegrului statutul de candidat la aderare, iar Albaniei si Bosniei Hertegovina liberalizarea regimului de vize. Croatia si Serbia au demonstrat vointa politica in lupta impotriva coruptiei si in procesul de reconciliere bilaterala. Toate acestea sunt motive de satisfactie pentru noi, care am facut din integrarea Balcanilor de Vest in structurile europene si euroatlantice o constanta a politicii noastre externe.
Pentru Romania, democratizarea tarilor din vecinatate reprezinta un interes de securitate nationala, intrucat numai institutiile si politicile specifice unui stat de drept constituie garantia stabilitatii in regiune. Desi semnalele de reconciliere interetnica sunt tot mai puternice, amintirea razboaielor din Balcani, cu toate suferintele provocate, este inca vie. Toate aceste tragedii au avut la origine discriminarea pe criterii etnice sau religioase, subiect care ne preocupa in cea mai mare masura. Suntem foarte interesati ca integrarea europeana si euroatlantica a statelor din Balcani sa se desfasoare cu respectarea normelor si standardelor Uniunii Europene si Consiliului Europei in materie de protectie a minoritatilor nationale. Avem asteptari mari atat de la aceste state, in calitatea lor de tinere democratii, cat si de la organizatia noastra, care trebuie sa-si utilizeze cu maxima eficienta instrumentele de care dispune pentru pastrarea si afirmarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a persoanelor apartinand minoritatilor nationale.
Un mecanism care si-a dovedit eficienta in aceasta directie este monitorizarea. Necesitatea mentinerii sale este cu atat mai evidenta cu cat mai multe minoritati, inclusiv cea romana, se confrunta cu dificultati in pastrarea si afirmarea identitatii lor culturale, cu refuzul recunoasterii drepturilor lor identitare, cu discriminarea pe motive lingvistice si cu asimilarea fortata.
Desi normele internationale acorda un rol important statelor in mentinerea legaturilor culturale si lingvistice cu minoritatile inrudite, responsabilitatea primara pentru protectia acestora revine statului de cetatenie. Pentru noi, probleme suplimentare apar atunci cand unele state vecine recunosc comunitatilor romanesti doar statutul de minoritate lingvistica, negand astfel Romaniei dreptul de stat inrudit.
Romania va urmari respectarea drepturilor romanilor din strainatate prin cooperarea cu statele de origine, in baza mecanismelor europene si internationale. Vom intreprinde demersuri in vederea recunoasterii statutului de minoritate romaneasca pentru aromani, vlahi, istroromani si meglenoromani. Prin tratate si acorduri bilaterale ne-am asumat in mod deschis interesul fata de comunitatile romanesti din vecinatate. Cooperarea bilaterala are la baza si interesul nostru legitim de includere a tarilor vecine intr-o zona de stabilitate si de securitate. In acelasi scop ne vom intensifica eforturile in cadrul organizatiilor europene responsabile de protejarea minoritatilor nationale pe continent, printre care o pozitie aparte este ocupata de Consiliul Europei.
Vom depune eforturi pentru valorificarea potentialului politic, economic, social si cultural al personalitatilor reprezentative ale comunitatilor romanesti din strainatate, nu prin extragerea lor din tarile de cetatenie, ci incurajandu-i ca, in calitate de cetateni loiali, sa contribuie la strangerea legaturilor dintre Romania si statele in care s-au nascut si traiesc.
In cadrul alocutiunii Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, de joi, 27 ianuarie, pentru prima data dupa 1945, Romania pune problema recunoasterii aromanilor, vlahilor, istroromanilor si meglenoromanilor ca minoritati romanesti in fata unui for european.
In acelasi timp, acesta avertizeaza ca “Romania este interesata ca integrarea europeana si euroatlantica a statelor din Balcani sa se desfasoare cu respectarea normelor si standardelor Uniunii Europene si Consiliului Europei in materie de protectie a minoritatilor nationale”, cu alte cuvinte, daca state ca Serbia, Croatia, Albania, Macedonia nu vor recunoaste si nu vor acorda drepturi minoritatilor romanesti autohtone de pe teritoriul lor, aceste state vor pierde sprijinul Romaniei in procesul de integrare.
Este pentru prima data dupa 1945 cand Romania pune in politica sa externa interesele romanilor din afara frontierelor.
Totul este ca acesta politica sa fie dublata si de actiuni concrete in spatiile locuite de comunitatile romanesti respective, unde statul roman trebuie sa creeze institutii si nu sa arunce banii pe serbari, fara efecte pe termen lung. Bugetarea adecvata a institutiilor care se ocupa de cei peste 10 milioane de romani din afara frontierelor si angajarea unor oameni pregatiti si dedicati, trebuie sa fie, de asemenea, una din masurile prioritare pentru sustinerea unor politici active in sprijinul comunitatilor romanesti.
Va prezentam pasaje din alocutiunea sustinuta de Presedintele Romaniei, subliniind paragrafele de interes pentru romanii de pretutindeni:
“Stimati membri ai Adunarii Parlamentare,
(...)
Printre temele aflate pe agenda actualei sesiuni a institutiei dumneavoastra se numara si situatia din Balcani. De altfel, o serie de lideri din regiune au vorbit deja despre evolutiile imbucuratoare din tarile lor, stimulate de procesul de integrare europeana si euroatlantica.
Anul 2010 a fost, din aceasta perspectiva, unul incurajator, in ciuda problemelor persistente care tin de trafic, frauda sau nerespectarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Consiliul European a acordat Muntenegrului statutul de candidat la aderare, iar Albaniei si Bosniei Hertegovina liberalizarea regimului de vize. Croatia si Serbia au demonstrat vointa politica in lupta impotriva coruptiei si in procesul de reconciliere bilaterala. Toate acestea sunt motive de satisfactie pentru noi, care am facut din integrarea Balcanilor de Vest in structurile europene si euroatlantice o constanta a politicii noastre externe.
Pentru Romania, democratizarea tarilor din vecinatate reprezinta un interes de securitate nationala, intrucat numai institutiile si politicile specifice unui stat de drept constituie garantia stabilitatii in regiune. Desi semnalele de reconciliere interetnica sunt tot mai puternice, amintirea razboaielor din Balcani, cu toate suferintele provocate, este inca vie. Toate aceste tragedii au avut la origine discriminarea pe criterii etnice sau religioase, subiect care ne preocupa in cea mai mare masura. Suntem foarte interesati ca integrarea europeana si euroatlantica a statelor din Balcani sa se desfasoare cu respectarea normelor si standardelor Uniunii Europene si Consiliului Europei in materie de protectie a minoritatilor nationale. Avem asteptari mari atat de la aceste state, in calitatea lor de tinere democratii, cat si de la organizatia noastra, care trebuie sa-si utilizeze cu maxima eficienta instrumentele de care dispune pentru pastrarea si afirmarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a persoanelor apartinand minoritatilor nationale.
Un mecanism care si-a dovedit eficienta in aceasta directie este monitorizarea. Necesitatea mentinerii sale este cu atat mai evidenta cu cat mai multe minoritati, inclusiv cea romana, se confrunta cu dificultati in pastrarea si afirmarea identitatii lor culturale, cu refuzul recunoasterii drepturilor lor identitare, cu discriminarea pe motive lingvistice si cu asimilarea fortata.
Desi normele internationale acorda un rol important statelor in mentinerea legaturilor culturale si lingvistice cu minoritatile inrudite, responsabilitatea primara pentru protectia acestora revine statului de cetatenie. Pentru noi, probleme suplimentare apar atunci cand unele state vecine recunosc comunitatilor romanesti doar statutul de minoritate lingvistica, negand astfel Romaniei dreptul de stat inrudit.
Romania va urmari respectarea drepturilor romanilor din strainatate prin cooperarea cu statele de origine, in baza mecanismelor europene si internationale. Vom intreprinde demersuri in vederea recunoasterii statutului de minoritate romaneasca pentru aromani, vlahi, istroromani si meglenoromani. Prin tratate si acorduri bilaterale ne-am asumat in mod deschis interesul fata de comunitatile romanesti din vecinatate. Cooperarea bilaterala are la baza si interesul nostru legitim de includere a tarilor vecine intr-o zona de stabilitate si de securitate. In acelasi scop ne vom intensifica eforturile in cadrul organizatiilor europene responsabile de protejarea minoritatilor nationale pe continent, printre care o pozitie aparte este ocupata de Consiliul Europei.
Vom depune eforturi pentru valorificarea potentialului politic, economic, social si cultural al personalitatilor reprezentative ale comunitatilor romanesti din strainatate, nu prin extragerea lor din tarile de cetatenie, ci incurajandu-i ca, in calitate de cetateni loiali, sa contribuie la strangerea legaturilor dintre Romania si statele in care s-au nascut si traiesc.
(...)
Va multumesc pentru atentie.”
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a efectuat joi, 27 ianuarie a.c., o vizita la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE), de la Strasbourg, la invitatia presedintelui acestui for, domnul Mevlüt Çavusoğlu. Cu acest prilej, seful statului a rostit o alocutiune in plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 653 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii